Judecatorii vor procurori independenti

Vineri si sambata a avut loc la Bucuresti o conferinta organizata cu participarea unor magistrati din Franta, Germania, Italia, Spania, Portugalia. Initiativa a apartinut MEDEL si UNJR (drumul fiind deschis, desigur, de SoJust) si au co-participat TI, KAS si FES.

Este fantastic sa vezi cum judecatorii au sarit sa ceara independenta procurorilor, argumentand ca de independenta procurorilor - atat structurala (numirea sefilor din parchete, subordonarea fata de superiori), cat si personala (pentru a ascapa de mijloacele administrative prin care unui procuror i se poate impune o anumita solutie) - depinde in cele din urma independenta judecatorilor si, deci, corectitudinea actului de justitie. La sfarsitul conferintei am realizat ca, practic, noi vorbeam in realitate de respectarea drepturilor omului. De respectarea justitiabilului care vine la magistrat si trebuie sa isi gaseasca dreptatea si care ar trebui sa fie primul interesat ca magistratul sa nu fie supus nici unor forme de presiune. La urma-urmei, independenta magistratului nu e nicidecum un privilegiu pentru acesta, ci e o forma de protectie a justitiabilului!

Este jenant, jignitor si rusinos sa vezi ca nu a venit nimeni de la nivelul conducerii PICCJ si a CSM.  Nu pentru ca au confirmat cu mult timp in urma si nu au transmis scuze oficiale sau nici nu au trimis pe cineva in loc. Ci pentru simplu fapt ca statutul procurorilor ar trebui mai intai cerut/lamurit de insisi procurorii. Dar cum subordonarea le-a intrat in sange si atitudinea adoptata de ei e neimplicarea, cum nu sunt organizati civic in nici un fel, cum intre ei e mancatorime (APR contra PG, PG contra DNA etc), cum le e frica de ministru sau de politic in genere, am decis noi, judecatorii, sa ne batem pentru ei, sa cerem puterilor indrituite sa ii lase pe procurori INDEPENDENTI.

Repet: remarcati ca nici MJ (unde ministrul se crede tatal procurorilor - el a fost insa la conferinta si ministerul a a participat financiar la masa de dupa prima zi), nici MP (unde procurorul general ii are in subordine pe toti procurorii), nici Parlamentul (cel interesat primul de necesitatile legislative al unui statut adevarat), nici CSM (care se dau reprezentantii magistratilor dar care nu pot gandi decat in grup, nimeni neputandu-si asuma vreo pozitie individuala fara sa se ascunda in spatele votului comun si secret), nici Curtea Constitutionala (a carei jurisprudenta a evoluat din a considera procurorul ca agent executiv pana la a-l considera magistrat independent, desi chiar pe 27 sept a.c. CEDO a decis altceva), nici AMR (care e organizatie a judecatorilor si procurorilor, dar mai degraba in privinta actiunilor salariale si al grevelor), nici Asociatia Procurorilor din Romania (organizatie a unor procurori ramasi fara functii de conducere si a unora care au primit ordin sa adere la ea), nici mass-media (invadata de de asa-zisii `analisti` care se dau mai destepti ca magistratii in privinta justitiei) nu au organizat o asemenea dezbatere si nu si-au asumat o politica publica in ceea ce priveste. Oamenii prefera sa fie mai degraba critici, guralivi si secventiali, decat sintetici, vizionari si sistemici.

Materialele acestei conferinte sunt disponibile la

http://www.unjr.ro/evenimente/procuror-democratie-si-stat-de-drept.html

http://www.transparency.org.ro/stiri/evenimente/2007/29septembrie/index.html

“Magistratilor, ciocu` mic!”

E zi neagra pentru libertatea de expresie a magistratilor. Azi, unul dintre colegii nostri a fost trecut pe lista neagra. L-au desfiintat! L-au terminat! S-a dus naibii democratia! Triumfa frica, groaza, suspiciunea! Ca pe vremuri.

Acum doua zile un coleg din SoJust a pus pe forumul electronic al magistratilor un link catre blogul `Jude in Romanica` al unui coleg judecator. Se vorbea acolo de fraude la recrutarea consilierilor asimilati magistratilor din MJ. Azi, cand mi-am citit mesajele, am vrut sa deschid acel link si nu a mers. Am intrat pe mess in legatura cu alti colegi din tara: cine era la birou, nu a putut accesa acest blog. Cine a apucat sa il citeasca ieri, a aflat ingrozit cum se dau regulamente cu destinatie, cum se baga oamenii `nostri` la concursuri, cum sunt in floare conflictele de interese chiar la institutia care e mama luptei anticoruptie! Vax!

Si atunci am realizat: suntem supravegheati, suntem controlati, suntem cenzurati. Sa nu stim, sa nu aflam. “Hei, voi de la MJ, care administrati reteaua Internet a instantelor, luati-ne, mai, si Internetul, si mess-ul! Luati-ne si calculatoarele si serverele! Trimiteti-ne inapoi in epoca de piatra!”

“Dar luati-ne si dosarele! Luati-mi, mai, de pe cap cele 97 de dosare cu care intru maine in sala. Si va dau si alea 20 de motivat de saptamana trecuta si cele 6 amanari de pronuntare de azi! Luati-le voi, desteptilor, si rezolvati-le voi, daca tot sunteti platiti ca si magistratii si daca tot ne acuzati ca noi suntem aia de facem politie politica!”

“Stergeti si blogul meu! Bagati virusi! Omorati-ma! Se vor ridica 10 dupa aia, n-aveti voi grija!”

UPDATE (1.10.2007): Se pare ca dupa galagia facuta in jurul acestui subiect, inclusiv in presa, si cresterea nr vizitatori pe Jude in  Romanica, s-a renuntat la cenzura. Confirm, deci, ca azi 1 oct 2007, ora 10.20, pot vizualiza site-ul cu pricina, de la sediul instantei. Thunder, bine ai revenit din morti!

UPDATE 2 (31.03.2008): Bucuria reinvierii nu a durat mult. De la inceputul anului, site-ul JudeinRomanica este inaccesibil din cadrul retelei interne care leaga instantele.

Se lamureste statutul procurorului

Atacurile la adresa justitiei sunt fara precedent. Basescu si Macovei, prin declaratiile lor din 2005 si 2006, sunt de-a dreptul inocenti pe langa ce fac acum reprezentantii partidelor sau mass-media.

Unu: ca acestia nu stiu ce vorbesc intrucat habar nu au cum functioneaza sistemul juridic si, practic, nu au viziunea sistemica necesara unor analize.

Doi: ca sunt interesati, majoritatea celor care vorbesc fiind pusi sub cercetari sau fiind sub pericolul de a fi cercetati, sau reprezinta trusturi de presa ai caror patroni au direct interesul de a influenta mersul unor anchete.

Trei: antipatia fata de presedintele tarii a degenerat in stupide propuneri de modificare a legilor justitiei sau a raspunderii ministeriale, care nu fac decat sa ciunteasca din nou din autoritatea organelor judiciare. 

Cel mai vinovat de toate astea e, fara indoiala CSM. Acest organism pentru care imi pare acum rau nu ca l-am creat, ci fata de care aveam atata speranta si pe care l-am inzestrat cu atatea atributii, s-a dovedit total ineficient in aceste zile. Dar ce ma mira, ca doar acum  CSM e organul care ii trage de urechi pe judecatorii care indraznesc sa le infirme solutiile, transformandu-se el insusi, daca mai era cazul, in factor de presiune si comitand imxtiune nepermise in justitie! Tin minte cum s-au strans semnaturi la o acuzatie de coruptie in justitie in 2006 contra lui Basescu care a fost parat la Curtea Constitutionala; dar acum, cand colegii procurori sunt injurati ca la usa cortului, cand care mai de care comentatori (nu de fotbal, desi cam tot pe acolo e; ci, vezi Doamne, `analisti politici`) spun public ca acestia sunt incompetenti, corupti, mafioti sau cand ditamai ministrul justitiei apare ranjind la TV si dezvaluie date din anchete penale in curs de desfasurare sau acuza ca in Romania se fac dosare politice si politie politica de catre magistrati, nu avem nici o reactie din partea sistemului judiciar si nici o reactie din partea CSM-ului. 

Si totusi, o structura care nu este nici institutie publica direct interesata de mersul justitiei (cum este CSM, MJ sau chiar Parlamentul Romaniei), si nici organizatie a procurorilor (care lipsesc cu totul din peisajul civico-juridic) – e vorba de Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania - s-a gandit sa organizeze un eveniment fara precedent in Romania: o dezbatere publica, cu experti internationali si cu specialisti din Romania pe marginea rolului si statutului procurorilor. Iata ca schimbarea vine din interior si de jos in sus, potrivit principiilor de reforma promovate de SoJust

Nu e fantastic? Judecatorii sunt preocupati de statutul procurorilor! E al doilea mare semnal, dupa reactia asociatiilor de judecatori la cererea abuziva a ministrului justitiei de revocare a procurorului Tulus, cand judecatorii isi manifesta dorinta de lamurire a statutului procurorilor si de aparare adecvata a colegilor lor.

Asadar, vineri si sambata, sa urmarim dezbaterile acestei conferinte. Acum se va contura directia pe care vrem sa mergem: procurorul – independent sau procurorul – agent al executivului.

Amanunte la http://www.unjr.ro/evenimente/procuror-democratie-si-stat-de-drept.html

Fara AVIZ pentru urmarirea guvernantilor

 

Art 109 alin 2 din Constitutie prevede: `Numai Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele României au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savârsite în exercitiul functiei lor. Daca s-a cerut urmarirea penala, Presedintele României poate dispune suspendarea acestora din functie. Trimiterea în judecata a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din functie. Competenta de judecata apartine Înaltei Curti de Casatie si Justitie`.

Art 12 din Legea 115/1999 reia reglementarea: `Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor`. Iar art 23 alin 2 si alin 3, asa cum a fost modificat prin OUG nr. 3/2005 spune “(2) Prevederile prezentei legi nu se aplica foştilor membri ai Guvernului, în nici o situaţie. (3) Punerea sub urmărire penală a foştilor membri ai Guvernului pentru infracţiunile săvârşite în exerciţiul funcţiei lor se face potrivit normelor de procedura penală de drept comun.” 

Insa prin decizia nr. 665 din 5.07.2007 Curtea Constitutionala decide  ca protectia constitutionala din art. 109 alin 2 ii priveste si pe fostii guvernanti, astfel ca in prezent PICCJ sau DNA trebuie sa ceara aviz pentru a incepe urmarirea penala contra unui ministru sau fost ministru.   

Parerea mea este ca textul Constitutional creeaza nu o protectie, ci un privilegiu, incalcandu-se alte doua articole din Constitutie: 

- art. 124 alin 2 `Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti`;

- art 16 alin 1 `Cetatenii sunt egali în fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari`.  

Argumentul suprem sta in natura juridica a inceperii urmaririi penale, pe care se pare ca nici constituantul, nici Curtea Constituionala, nici presa si nici multi altii nu il inteleg. Intr-o definitie neacademica, spun ca inceperea urmaririi penale este un act procesual care marcheaza debutul activitatilor oficiale pentru investigarea unor fapte si persoane banuite de ilegalitati. In nici un caz nu este o acuzare, ci doar un act formal necesar pentru a deschide calea administrarii legale de probe.   

1. Pana in acel moment, singurul act intocmit de organele de urmarire penala, sesizate prin plangere, denunt sau din oficiu, este procesul-verbal de constatare a actelor premergatoare, intocmit potrivit ar. 224 C.pr.pen. Deci, la dosar nu se afla probe, ci doar date, indicii, informatii. 

2. A te adresa in aceasta faza unui organ nejudiciar, precum Presedintele Romaniei care la randul lui solicita propunerea comisiei speciale instituite pentru analiza sesizărilor cu privire la săvârşirea unei infracţiuni în exerciţiul funcţiei de către membrii Guvernului, inseamna a crea conditiile pentru periclitarea anchetei: intrucat persoane straine cauzei iau cunostinta de actele dosarului.  

3. Pe de alta parte, interventia unui alt organism decat cel judiciar in a aproba sau nu actele procurorului reprezinta o imixtiune a politicului in activitatea procesuala, motiv pentru care nu mai putem vorbi de independenta procurorului. Existenta acestui filtru pentru urmarirea demnitarilor incalca Recomandarea nr 19 din 2000 a Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei, care e adevarat ca nu se poate aplica direct, dar de care trebuie sa se tina seama cand se alcatuiesc politicile publice de catre autoritati: Astfel, pct 16 din aceasta reglementare spune: `16. Procurorul trebuie, în orice situatie, sã fie în mãsurã sã desfãsoare, fãrã niciun impediment, urmãrirea penalã a functionarilor guvernamentali pentru infractiunile comise de cãtre acestia, în special faptele de coruptie, de abuz de putere, incalcari grave ale drepturilor omului si alte infractiuni recunoscute de dreptul international`. Iar in expunerea de motive, Comitetul Ministrilor dezvolta: `Desi aplicabila in general, prezenta recomandare vizeaza in mod special acele sisteme in care procurorul este subordonat executivului, situatie care nu trebuie sa-l impiedice a urmari functionari publici - si, prin extindere, reprezentantii alesi sau politicienii - care comit infractiuni, in special fapte de coruptie. `Impediment` reprezinta nu doar un obstructionare a urmaririi, dar ea mai inseamna si orice represalii al caror obiect l-ar putea face procurorii.` 

4. In comisie, legea nu impune sa fie neaparat juristi. Oricum, membrii comisiei si chiar presedintele pot aprecia ca datele stranse nu sunt suficiente pentru inceperea urmaririi - or organul judiciar nici nu are cum sa adune mai multe date, sau mai puternice, intrucat nu are voie sa stranga probe in aceasta faza. 

5. Dreptul Presedintelui este unul discretionar (daca vrea da avizul, daca nu vrea nu il da), actul sau nu ar putea fi atacat de nimeni si, in felul acesta, comiterea unor fapte nu ar mai putea fi cercetata.

 6. Odata cu inceperea urmaririi penale, organul de urmarire penala poate strange probe si e obligat de art. 202 alin.1 C.pr.pen. sa adminstreze atat probe in acuzare, cat si probe in aparare. Cel cercetat dobandeste calitatea de invinuit si de acum are toate garantiile legale ca drepturile sale procesuale vor fi respectate: poate fi audiat, poate propune probe in aparare, are voie sa isi angajeze un aparator.

7. Am vazut ca demnitarii cercetati zilele astea ameninta cu tragerea la raspundere a procurorilor in caz ca se dovedeste ca sunt nevinovati. Pai, in Romania procurorul e obligat sa inceapa urmarirea penala cand sunt indicii de comitere a unei ilegalitati. E obligatia lui de serviciu. Cum ar putea altfel aprecia ca este cazul sau nu ca o persoana sa fie trasa la raspundere penala, daca nu demareaza legal ancheta? Repet: inceperea urmaririi penale nu inseamna formularea unei acuzatii penale! Cand se incepe urmarirea penala, invinuitul trebuie sa isi dea concursul la lamurirea aspectelor penale: daca este nevinovat se va da o solutie de netrimitere in judecata; daca este vinovat, cauza va fi trimisa la judecator sa decida aceasta. De mentionat ca procurorul care actioneaza cu rea-credinta poate intra sub incidenta art 268 din C.pen care incrimineaza Represiunea nedreaptă: `Fapta de a pune în mişcare acţiunea penală, de a dispune arestarea, de a trimite în judecata sau de a condamna pe o persoana, ştiind ca este nevinovată, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani`. 

8. Publicitatea facuta in legatura cu solicitarea acestor avize pun sub semnul intrebarii respectarea prezumtiei de nevinovatie a celui cercetat. Cum am aratat, avizul nu face parte din procesul penal. Nefiind deschisa inca o urmarire penala, anuntarea in mod oficial a banuielii ca o persoana a comis o fapta, incalca art 6 par.2 din CEDO si art. 5 ind. 2 din C.pr.pen. De altfel, modul in care sunt elaborate comunicatele de presa ale PICCJ si DNA a fost criticat din acest punct de vedere, pe larg, de catre SoJust - organizatia din care fac parte; studiul SoJust se refera la inceperea urmaririi penale, punerea in miscare a actiunii penale si chiar trimiterea in judecata a persoanelor, de regula notorii, anuntate de fiecare data cu mare tam-tam de catre procurori.

9. Mai mult, legea nu prevede anuntarea celui vizat nici macar dupa ce s-a inceput urmarirea penala contra sa. Din contra, dupa declansarea acesteia se strag probe si numai daca persoana este pusa sub acuzare sau se intentioneaza arestarea ei exista obligatia de a o chema la organul de urmarire, a-I comunica invinuirea si a-I lua declaratie (art. 233, respectiv art 237 C.pr.pen).  

10. Sunt de acord ca, la o adica, sa existe un astfel de aviz pentru perchezitie sau arestare (exceptie: infractiunea flagranta), cum au de altfel si membrii Parlamentului (art 72 din Constitutie) si care exista in majoritatea statelor europene. Dar este de remarcat ca la capitolul privilegii, guvernantii nostri stau mai bine ca parlamentarii!!! Avizul ar trebui insa sa fie dat doar de un organ judiciar: un judecator de la ICCJ sau chiar Procuror general de la PICCJ, dar in acest din urma caz numai daca se schimba Constitutia cu privire la statutul lor.     

Povestea auditului FH

 Azi se anunta o duminica frumoasa: tocmai ma pregateam sa plec la birou sa prestez orele suplimentare autoimpuse de extraordinarul management de instanta practicat in instantele clujene, cu nimic diferit de cel din alte zone, cand ma suna un reporter de la Realitatea TV sa imi ceara un interviu in legatura cu declaratiile ministrului Chiuariu referitor la auditul FH din 2005 asupra PNA. Am spus ce stiam, dupa care am ajuns acasa  sa ma dumiresc ce se intampla. Si iata pentru ce mi-am stricat duminica: 

Mai intai ma uit pe site-ul MJ, dar nu vad nici un comunicat de presa. Interesant, ca la ora 13 avusese loc o conferinta de presa la sediul MJ. As putea sa jur ca, verificand site-ul MJ la ora 17 cand am ajuns la birou, inca nu era comunicatul prin care eram instiintati cum ca azi la ora 13.00 ar avea loc acea declaratie (un comentator mi-a deschis ochii: comunicatul afost pus la 17.12, scrie chiar pe pagina MJ, ca fiind data ultimei actualizari de azi!). In fine, aflu de la Realitatea TV si de pe agentiile media (Mediafax si NewsIn) care e motivul pentru care si ministrul presteaza ore suplimentare in folosul patriei: cica auditul FH din 2005 ar fi fost facut in 2004, licitatia aranjata, o persoana s-ar fi aflat in conflict de interese, Macovei si-a instalat oamenii ei la PNA, iar lupta anticoruptie este un fass. Pai, sa o luam punctual: 

1. Raportul de audit ar fi fost realizat de Freedom House Ministrul face o grava confuzie intre doua organizatii diferite: Freedom House Romania si Freedom House USA, cu sediul in Washington. Aceasta din urma organizatie a intocmit raportul, dupa cum reiese de pe prima pagina a acestuia. 

2. Raportul ar fi fost elaborat in 2004 Ministrul porneste in afirmatia lui de la mentiunea din ultima pagina a raportului, unde apare mentiunea `Acest raport a fost redactat intre 1 februarie si 15 martie 2004`.

Pai, este o evidenta eroare materiala: Raportul a fost impus Romaniei prin EUCP (European Union Common Position) – documentul de pozitie comuna incheiat intre UE si Romania in decembrie 2004. Este evident ca un astfel de document, cerut in decembrie 2004, nu putea fi elaborat anterior acestei date.

Chiar daca ar fi fost asa, o simpla citire i-ar fi dezvaluit tanarului si grabitului ministru al justitiei evenimente petrecute dupa martie 2004: referirea la Coalitia pentru un Parlament Curat cu activitate in a doua parte a anului 2004 (p.8), referirea la gradul de coruptie intr-un raport din sept. 2004 (p.14 nota 3 de subsol), referirea la carti aparute in 2005 (p.15, nota 5 de  subsol si p.75, nota 93 de subsol), sau la modificarea in ian. 2005 a legii raspunderii ministeriale (p.22, p.42), referirea la HG nr 50/2005 (p.28, nota de subsol), situatia de la inceputul anului 2005 (p.40), mentionarea OUG nr 132 din oct. 2004 (p.55) sau OG nr. 8 din 2005 (p.60, nota 57 de subsol)sau a Legii 64/1995 republicata in nov. 2004 (p.61), sau a Legii 31/1990 in varianta nov 2004 (p.65), referirea la Raportul de tara din 2004, care a aparut in octombrie parca (p.70, 74, 75, 76 - notele de subsol), mentionarea unui document al premierului din 26 ian 2005 (p.72), a unui eveniment din august 2004 si al unui raport din febr.2005 (p.77, notele de subsol), al unui focus grup din febr.2005 (p.78, nota subsol), referirea la un dosar instrumentat de PNA in nov.2004 (p.86), concluzii focus grup – procurori din 22 febr 2005 (p.92, si 93 - note de subsol), mentionarea legii politiei judiciare din nov 2004 (p.93), a legii avertizorilor de integritate din dec.2004 (p.9 sau a legilor justitiei din iunie 2004 (p.99, 104, 105), referirea la alegerile pentru CSM din toamna 2004 (p.100),  o statistica a MJ referitoare la tehnica IT din 31 dec 2004 (p.107) sau un ordin al ministrului din sept.2004 (p. 108), referirea la Noul Cod Penal din iunie 2004 (p.138), interviu cu un judecator in febr 2005 (p.138, nota 145 de subsol), interviu cu un reprezentant al IPP si unul al TI din 11 febr 2005 (p.146, nota 176 de subsol) sau al altor ONG-uri din 17 febr 2005 (p 147-149, note subsol), referirea la Codul etic al jurnalistilor din iulie 2004 (p.152), rapoarte din mai 2004 (p.155), interviu cu directorul INC din 21 febr 2005 (p.159, nota 196 subsol) sau cu un consilier al ministrului educatiei din 24 febr 2005 (p.160, nota de subsol). Si aici am enumerat numai datele mentionate in raport si de notorietate, dar mai sunt multe alte referinte la acte normative aparute in 2004!

Asadar, cert este ca raportul a fost intocmit dupa 22 febr. 2005, data care apare mentionata expres in Raport si pana in a doua jumatate a lui martie 2005, care apare ca data de referinta pentru un eveniment viitor (p.132, nota de subsol). Ceea ce se potriveste cu precizarile aduse azi de FH-Ro, care a a specificat ca raportul a fost preluat intr-o forma pe 10 martie 2005, iar apoi consolidat, deci final, la 17 martie 2005. 

3. Procedura ar fi fost aceea a licitatiei, care ar fi fost trucata, sustine Chiuariu Nu a fost licitatie. Fiind vorba de o suma pana in 40.000 euro, s-a apelat la procedura cererii de oferta. Desi 7 organizatii au cumparat caietul de sarcini, doar FH (care a a luat caietul pe 10.01.2005) a depus o oferta (sub nr. 4216 din 17 ian. 2005), in valoare de 38.000 euro. Nu stiu ce a fost in neregula: cel care a depus oferta, fiind in limita prevazuta de lege si fiind singurul ofertant, a castigat.

UPDATE (25.09.2007): FH-Ro da publicitatii documentul care atesta ca a depus oferta pe 17 ian.2005. Oare ce dovada ii mai trebuie ministrului sa isi ceara scuze?

4. Raportul trebuia sa stea la baza Strategiei anticoruptie, dar a fost predat la o luna dupa aparitia acesteia. Viata bate filmul, iar Strategia bate Raportul: Raportul a fost finalizat in 17 martie 2007, iar Guvernul a aprobat Strategia pe 31 martie 2007 (HG nr.231, publicat in MO din 1.04.2007). De altfel, in nota 1 de subsol Strategie face referire la Raportul de audit!

5. Din dosarul de achizitie ar lipsi niste documente. Hmmm, aici ar trebui poate trase la raspundere persoanele care au avut in pastrare acele documente la MJ. Doar nu are nimeni pretentia ca dosarul trebuia sa fi fost pastrat de ministrul Macovei. 

6. Dosarul depus de FH ar fi fost incomplet, lipsind CV-urile expertilor. Mai jos apare ca unul din experti era Laura Stefan, iar altii ar fi fost de la SAR In primul rand, daca lipseau CV-urile expertilor, cum de Chiuariu mentioneaza ca unul din experti era Laura Stefan?!

Apoi, Laura Stefan e acuzata ca ar fi fost membru in echipa FH  si in acelasi timp ar fi fost angajata in MJ. Din cate stiu eu, e adevarat ca Laura a venit in MJ din societatea civila. Dar in momentul cand s-a angajat in minister, pe 2 martie 2005, a intrerupt orice activitate la organizatie si nu incasat nici un ban pentru munca depusa pana atunci. Iar in MJ nu ea a facut receptia acestui raport. De altfel, nici o semnatura a ei nu se afla pe vreun document in legatura cu raportul.

In fine, parca procedurile de achizitii publice permit subcontractarea. Probabil ca au fost folositi experti din Romania, cum sustine ministrul Chiuariu (Suzana Dobre, Laura Simionescu, Dan Visoiu – toti trei de la SAR, Emanul Rauta si Tom Gallaher). De altfel ar fi fost si normal. Apoi, nu trebuie uitat ca raportul FH a avut la baza documente puse la dispozitie de PICCJ, PNA, MJ, au avut loc discutii cu magistrati, politisti, functionari din ministere, intalniri cu ONG-uri.  Si a fost apreciat in rapoartele Comisiei Europene din 2005.

UPDATE (24.09.2007): Tom Gallaher a negat participarea lui la redactarea Raportului in cauza. Acum, chiar daca Chiuariu a plecat de la ceva real cu acest raport potrivit principiului `nu iese fum fara foc`, ma intreb ce credibilitate mai are el cand atatea capete de acuzare i-au fost demontate. De buna seama e prea ocupat sa verifice el insusi apectele semnalate…

7. Macovei a folosit Raportul de audit pentru schimbarea conducerii parchetului Cred ca cineva are probleme cu memoria. Dar tocmai de aceea s-a inventat tata Google. Care ne spune ca la conducerea PNA era pe vremea aceea Ioan Amariei, ce s-a pensionat in 8 august 2005. Iar Botos, stim cu totii, si-a dat demisia in urma scandalului cu fuga lui Hayssam in 21 iul 2006. In plus, daca e vorba de Morar, el nu a fost pus la DNA de Macovei: ea l-a propus, CSM a dat aviz pozitiv, iar Presedintele l-a numit. Asa e procedura si e simplu de descoperit unde scrie: in lege!  Pe care nu ne indoim ca ministrul o cunoaste.

UPDATE (24.09.2007): Amariei, care nu e disparut in misiune asa cum credeam, a dat un interviu prin care ataca Raportul FH. Ca in romanele de povesti: `dupa razboi, multi viteji se arata`. Inexplicabil de ce s-a pensionat in 2005 si nu a stat sa se bata pentru pozitia lui si sa demonstreze eficienta institutiei pe care o conducea. Dar, daca pica Morar, probabil Amariei va reveni ca pasarea Phoenix (ca si asa CSM vrea modificarea legilor pentru revenirea pensionarilor in justitie) si va lua stindardul de jos. Si asa poate ne vom integra in…URSS.

MJ-DNA-CSM

 Suntem in plina lupta CSM-DNA-MJ.  

Episodul 1 a fost saptamana trecuta, cand cu telefoanele Morar-Chiuariu cu privire la care CSM a decis ca nu constituie nici un fel de presiune. Se pare insa ca adevarul despre cum a fost adoptat acest raport ne duce la o alta concluzie: cum ca de fapt CSM nici nu s-a pronuntat asupra lui.

Episodul 2 e legat de Raportul ordonat de CSM cu privire la activitatea DNA: In presa apar franturi din raportul inca confidential al Inspectiei Judiciare. Aceasta institutie reactioneaza, acuzand CSM ca o face pe `sursa`. CSM emite un comunicat prin care se mai apara. Presa banuieste ca din cele 9 persoane care au avut acces la raport, banuielile cele mai puternice sunt cu privire la ministrul justitiei Tudor Chiuariu (celelalte persoane fie nu au deschis plicul, fie nu aveau interes). Intervin si ONG-urile in lupta, atragand atentia asupra modului neloial in care se dau publicitatii informatii confidentiale. In acest context, DNA cere lui Basescu avizarea inceperii urmaririi penale contra lui Chiuariu. Iar acesta da un comunicat de presa de ramai masca.

Aceste doua evenimente le analizez mai jos. 

I. Cred ca ministrul nu realizeaza ce consecinte are iesirea lui:

 a) a afirmat ca Raportul Inspectiei spune ca activitatea DNA este dominata de incompetenta si abuz Prin aceasta formulare, ministrul confirma ca a deschis plicul cu raportul asupra DNA, trimis de CSM, deci merita sa fie banuit ca el l-a dat la presa.

De asemena, ministrul s-a antepronuntat: el nu mai are voie sa participe la sedinta sectiei de procurori a CSM din 3 oct cand se va dezbate Raportul asupra DNA, deci nu mai poate vota cu privire la acesta. Oricum, facand gafa juridica de a cere revocarea lui Tulus mai inainte de a fi gata un astfel de raport, s-ar fi aflat in evident conflict de interese;

 b)  ieri, 17 sept, pe baza concluziilor Inspectiei Judiciare, a cerut excluderea din magistratura a procurorilor Tulus si Popa. Daca e in stare sa spuna asa ceva in scris, ma indoiesc ca Chiuariu stie ce se intampla in tara asta. Pai, nu mai departe decat ieri la amiaza, CSM daduse un comunicat in care insista ca raportul este inca confidential si sectia de procurori inca nu s-a pronuntat asupra lui. Cu alte cuvinte, ca sa inteleaga si ministrul Chiuariu, raportul nu reprezinta opinia membrilor CSM. Asa ca, inca o gafa a ministrului (a cata, oare?!): e tanar si se grabeste – in locul lui taceam chitic si ii tranteam pe DNA-isti exact in momentul doi dupa aprobarea raportului.

Voi ramane cu o nedumerire: daca ministrul da comunicate (chiar si 4 intr-o zi, de ex. in 12 sept) de-a dreptul stupide afland si in ce directie se indreapta ministrul cand respira, oare de ce nu ni s-a adus la cunostinta un act atat de important, cum ca a fost cerut de ministru excluderea din magistratura a doi magistrati (din cate stiu, in ultimii 4 ani nu s-a mai intamplat asa ceva)?! Hmmm, sper ca ministrul a citit legea si isi da seama ca excluderea e o sanctiune, cea mai grava, pe care doar CSM o poate aplica unui magistrat, si asta numai dupa o judecata care trebuie precedata de o actiune disciplinara exercitata de o comisie de disciplina din CSM, care e altceva decat de inspectia desfasurata zilele astea..

Si mai raman cu o nedumerire: ministrul a afirmat in seara asta la TV ca a formulat si plangeri penale contra lui Morar si Tulus. Nici pentru asta nu s-a dat comunicat…

Sa fie clar: abuzurile trebuie sanctionate, incompetenta trebuie demascata, corupta trebuie combatuta, indiferent ca e vorba de demnitari, magistrati, alte persoane. Dar astea trebuie facute cu cap si dupa o anumita procedura.

UPDATE (21.09.2007): Am avut dreptata in ceea ce am spus mai sus - sursa e 99% la MJ: Astfel, pe 19.09.2007 ministrul Chiauriu tine o conferinta de presa in care prezinta date din raport, desi acesta nu este public. Anunta ca a formulat plangere penala contra lui Tulus si Morar. A doua zi CSM dezaproba declaratiile publice ale lui Chiariu care a prezentat parti din raport, nepublic, si confirma ca nu din CSM s-au scurs informatii catre presa. Am putea fi usor dusi cu presul daca nu am realiza ca de fapt, sunt doua surse: una la MJ si una la CSM. Cum de banuiesc? Ei bine, din faptul ca Gandul si Gardianul, in aceasi zi, scot articole cu acelasi subiect crezand ca au exclusivitate - e evident, nu au stiut unul de altul fiindca au utilizat surse diferite.

II. Dar am o problema si cu DNA.

Era in aprilie cand a fost avizata la Ministerul Justitiei Hotararea de Guvern nr.377/2007 pentru scoaterea din proprietatea statului a unui teren. Presa din 10 mai a relatat ca e ceva dubios acolo. Pana in 9 sept 2007 cand Cosmin Gusa a anuntat ca Chiuariu are dosar la DNA pentru avizarea acestei HG, nimeni nu a stiut nimic. A doua zi, DNA a confirmat ca exista dosarul 218/P/2007 pe numele ministrului. De abia azi, dupa 4 luni, DNA a cerut avizul de la presedinte pentru a incepe urmarirea penala.

Modul in care a procedat DNA da pe bune de banuit. Chiar daca ancheta se desfasoara legal, ceea ce si sper, nu exista vreo explicatie (cel putin nu una publica) a duratei mari a actelelor premergatoare. Daca se puteau strange informatiile necesare mult mai repede si ceruta avizarea in urma cu vreo luna, ar fi fost evitate toate speculatiile astea ale presei atotstiutoare. Oricum, de abia acum incolo urmeaza sa fie administrate probele (audiat martori, etc), caci din cursul actelor premergatoare, doar procesul-verbal de constatare incheiat in conditiile art 224 C.pr.pen are valoare probanta si asta numai daca va incepe urmarirea penala.

Ca urmare, tinem aproape. Caci Romania e tara tuturor posibilitatilor si circul e gratis.

Presa: Raportul asupra DNA

 Dupa cum ne-am obisnuit in Romania - statul de drept unde apararea drepturilor omului e in prim plan etc - presa afla inaintea magistratilor tot ceea ce tine de cariera lor.

Azi, ne prezinta extrase din mult asteptatul raport asupra DNA (ala de-o anuntat CSM ca il dezbate in octombrie): Gardianul si Gandul. Primul chiar se lauda ca are exclusivitate, dar probabil azi exclusivitatea inseamna altceva. In fine, bazandu-ma pe buna credinta a presei si a celor care au avut pe mana raportul, azi am formulat o cerere catre CSM. Tare sunt curios ce imi va raspunde:

Domnule presedinte,

Intrucat in editia de azi din doua cotidiene apar fragmente din Raportul de control efectuat de Inspectia Judiciara si dispus de CSM asupra activitatii DNA, in temeiul Legii 544 din 2001 formulez prezentele solicitari:

-  sa imi precizati daca pana in data de 16 sept 2007 inclusiv, vreo persoana fizica sau juridica a formulat cerere de punere la dispozitie a acestui raport sau daca a solicitat acces in vreun alt mod la raport, cine este persoana in cauza si cum s-a solutionat cererea acesteia;

- sa imi precizati daca dupa finalizarea controlului acest raport a fost comunicat din oficiu/la cerere unor persoane din institutiile publice (Ministerul Justitiei, Parchetul de pe langa ICCJ etc), care sunt aceste persoane, institutii, la ce data s-a facut comunicarea si care a fost motivul acestei comunicari;

-  sa imi puneti la dispozitie raportul respectiv, in intregime, in varianta electronica.  

Astept raspunsul dvs in termenul legal de 10 zile.

Multumesc,

Cristi DANILET - judecator, Tribunalul Cluj

UPDATE: Eu am trimis mesajul de mai sus la ora 12. Dupa vreo doua ore, da un comunicat DNA. Iar la ora 17, a reactionat si CSM care `isi manifesta adanca preocupare` bla, bla (asta cu adanca preocupare e ca aia cu `a luat act cu profunda durere de trecerea in nefiinta`) - eu nu inteleg de ce se scuza atata: i-a acuzat cinveva pe ei? Vina le apartine fie inspectorilor, fie membrilor din sectia de procurori, fie ministrului justitiei, doar ei avand contact cu raportul.

In orice caz, daca ce a aparut azi in presa chiar sunt extrase din Raport, sa ne fereasca sfantul de un control facut de astfel de inspectori, care nu stiu legea si limitele unei inspectii. Iar CSM-istii care i-au votat sa fie inspectori, sunt responsabili solidar. Tare mi-e ca bate un vant. Al schimbarii. Si e rece tare!

 

SoJust: al cui e si pe cine sustine

 Vrem, nu vrem, actiunile SoJust deranjeaza. Supara.  

Cei mai ofticati sunt CSM-istii si drept sa spun ma unge la suflet sa ii stiu cu stomacul in gat cand primesc vreo cerere sau vreun comunicat de la SoJust. De ce? Pentru ca tot timpul gresesc, la fiecare sedinta comit ilegalitati. Si nu le pot acoperi: se bazeaza atat de mult pe personalul auxiliar si isi umplu ordinea de zi cu atatea lucruri minore, incat nu mai au timp sa se ocupe temeinic de problemele justitie romane si, de aici, erorile (las la o parte acum chestiile intentionate, gen pensionarea lui Popa). Asa ca il contrazic pe presedintele CSM care ieri, cand a citit comunicatul SoJust cu privire la modificarea celor trei legi ale justitiei propusa de CSM si cand i s-a mai adus la cunostinta si ca AMR Cluj tocmai desfasoara o masa rotunda prin care critica privilegiile pe care CSM-istii si le vor prin aceste modificari, a afirmat `problemele incep de la Cluj`. (Parca si vad privirile pline de repros ale membrilor CSM indreptandu-se catre cei doi csm-isti de la Cluj, spunadu-le: `Cand rezolvati problema de la Cluj?`). Deci, il contrazic si spun: `Problemele vin de la Bucuresti si, in general, de la institutii impotente precum CSM. Eventual de la Cluj vin rezolvarile`. Oricum, CSM nu poate uita cum SoJust a cerut lui Huza si lui Barbulescu, anchetati de Inspectia Judiciara, sa se suspende. Apoi ca a cerut revocarea lui Huza cand a atacat procurorii DNA care o anchetau. Ca a cerut demisia lui Bejinariu, banuita de legaturi cu fosta securitate. Ca i-a surprins cu ilegalitati si chiar cu falsuri in Raportul independent de anul trecut. Ca sa nu mai spun de stenogramele sedintelor CSM tinute de mine si pe care le publicam in 2005. Ca il mentin in functie nejustitificat pe Galca Iulian, pensionar din martie 2007 sau ca  recent le-a cerut transparenta totala in activitate. Ca sa nu mai spun ca SoJust a demonstrat ca practic activitatea CSM in domeniu apararii independentei justitiei fie nu exista, fie e ineficienta. De ce criticile la adresa CSM sunt mai multe ca cele vizand alte institutii? Doar pentru ca sunt mai multi capi acolo si, deci, se comit mai multe greseli.

Un alt personaj care scrasneste din dinti cand aude de SoJust este ministrul justitiei Chiuariu. Dupa parerea lui, nimeni nu are voie sa il critice. Numai ca, cu cat va insista in aceasta copilarie, cu atat mai mult va fi criticat (cum a patit recent cu Dilema Veche) nu pentru ca nu ne-ar place de vocea lui pitigaiata sau de barbuta lui care nu il prea prinde, ori de ticul din coltul gurii sau de vesnicile discursuri copiate inclusiv din materialele SoJust. Ci pentru ca, la fel ca si orice om politic, si Chiauriu face greseli, de la cele strategice pana la cele manageriale sau normative. SoJust l-ar fi ajutat l-a inceput, si i-a oferit argumente chiar si cateva luni mai tarziu, in lupta pentru bugetul instantelor cu CSM. Dar l-a criticat public pentru cererea nefondata de destituire a procurorului Tulus de la DNA, sau pentru limitarea libertatii de exprimare adusa procurorilor DNA si a sesizat organismele internationale de la care a si primit raspuns. De asemenea, a dezvaluit fara retineri aranjamentele de la concursurile din ANP. 

Mai sunt suparati pe SoJust si consilierii asimilati magistratilor din MJ. Asta pentru ca inca din aprilie 2007 a sesizat ilegalitatea organizarii unui concurs de promovare a asimilatilor si joia asta CSM a confirmat aspectele sesizate. Sa fie clar: cariera asimilatilor din MJ este sub tutela CSM: sunt asimilati magistratilor in tot ceea ce priveste drepturile si obligatiile acestora. Asta e primul pas spre desfiintarea acestei categorii de personal: cine vrea sa fie magistrat, sa vina in instante si parchete; cine vrea sa lucreze in MJ sau CSM, sa isi accepte calitatea de functionar. Simplu. 

Pe SoJust are un of si ex-ministrul Macovei. Asta pentru ca SoJust s-a opus inca de la inceput la ideea infiintarii ANI. Apoi pentru raportul de anul trecut in care criticam ca politicile ministerului nu sunt publice, ca proiectele de acte normative nu respecta legea transparentei decizionale sau ca ministrul nu frecventeaza sedintele CSM ori ca si-a arogat puterea de a numi procurorii sefi. SoJust a dezvaluit public anul acesta ca din Planul de Actiune asumat la inceputul Guvernarii, 21de masuri nu au fost realizate, din care nu mai putin de 18 reveneau Ministerului Justitiei. SoJust a criticat puterile sporita acordate de Macovei procurorilor DIICOT cu privire la interceptarea comunicatiilor, drept pentru care a cerut Avocatului Poporului sa sesizeze Curtea Constitutionala. A atras atentia ca aprobarea de catre ministru a Regulamentului cu privire la executarea pedepselor a fost intarziata cateva luni. A criticat-o pentru neplata datoriilor salariale. Dar a si fost sprijinita, cand cu aberatiile din motiunea indreptata contra ei, sau prin faptul ca un fost membru al nostru a fost 6 luni secretar de stat in MJ, iar eu am fost unul din consilierii lui Macovei. 

Judecatorii nu au scapat nici ei criticilor. Astfel, cei de la ICCJ sunt disperati: SoJust a facut investigatii la CNSAS cu privire la trecutul acestora - cu privire la 80%, s-au primit certificate ne necolaborare; cu privire insa la ceilalti 20%…asteptam. De asemenea, ICCJ a fost prins cu nerespectarea legii informatiilor publice, si ulterior si CAB s-a mahnit ca nerespectarea legii s-a descoperit..legal. Magistratii detasati urasc si ei SoJust: asta pentru ca asociatia a solicitat incetarea detasarii tututor, ca fiind neconstitutionala. Iar AMR e deranjat de SoJust pentru ca asociatia noastra a spart monopolul pe care in mod artificial il detinea pe piata media presedintele AMR, dar mai ales ca au devenit membri in SoJust liderii celor mai active filiale ale AMR: Cluj, Mures, Oradea,Vrancea, Prahova.

Parchetul si DNA sunt suparati. Mai intai ca pentru prima data in Romania am dezvaluit in raportul de anul trecut mijloacele de presiune ale procurorilor asupra judecatorilor in a le impune anumite solutii. Apoi ca i-am criticat intr-un studiu ca nu respecta prezumtia de nevinovatie. Si sa nu uitam de un alt studiu al unor membri SoJust prin care se subliniaza ca inca avem probleme cu DNA sub aspectul constitutionalitatii. Poate intre timp le-a trecut, mai ales ca am reactionat public alaturi de judecatori la presiunile ministrului justitiei asupra lor. 

SoJust nu este suportata nici de vesnicul decan al Baroului Bucuresti.  Asta pentru ca in SoJust este membru Ionut D, un critic public al lipsei reformei din avocatura, care a avut ideea excelenta sa solicitam un control cu privirea la actele, banii si trecutul persoanelor din conducerea barourilor. Si pentru critica din partea SoJust a ilegalitatii grevei avocatilor de anul trecut. Dar mai ales pentru raportul asupra acestei profesii pe care am `indraznit` sa il dam publicitatii anul trecut, prin care aratam ca indreptarea atentiei publicului catre cazul `Bota` este menita sa ascunda de fapt mari nereguli din Barou si UNBR. Pentru ca am intocmit acest studiu, Iordanescu a sesizat-o pe Macovei. Care i-a raspuns ca libertatea de exprimare a judecatorilor din SoJust nu intra sub cenzura ministerului. 

Curtea Constitutionala are si ea un dinte contra SoJust. Astfel, asociatia a atacat in justitie decizia de necolaborare a judecatoarei Aspazia Cojocaru si a criticat alaturi de celelalte organizatii din IJC decizia in cazul Zambaccian. Iar eu mi-am permis sa arat public ca nu prea sesizeaza diferenta intre CoE si UE.

In fine, si o parte a presei nu suporta SoJust. Si pun aici Jurnalul National si Mediafax. Jurnalul National pentru ca a sarit mult prea vizibil de partea CSM spunand ca blocam activitatea acestei institutii cu vreo 5 cereri de informatii publice; dupa care au incalcat legea presei (ma rog, cat a mai ramas in vigoare din ea), neoferindu-ne spatiu pentru dreptul la replica. Iar Mediafax pentru vesnica interpretare pe care o dau actiunilor noastre, cum ca ar veni indirect de la Macovei (ce ochi mari trebuie sa fi facut cea ce semneaza toto@mediafax.ro sau lucia.efrim@mediafax.ro la actiunea cu promovarea din MJ, cand a realizat ca ordinul criticat de noi era emis tocmai de …ex-ministrul justitiei). E vorba de fapt de presa `anti-macovista`, care a avut tupeul sa afirme ca SoJust ar fi fost constituita pentru a o sustine pe Macovei. Daca omuletii ar fi intrebat, ar fi aflat ca SoJust a luat de fapt nastere pe Internet: in oct 2004 am puz bazele unui forum electronic al AMR (magistratro), pe care l-am extins in februarie 2005 la celelalte profesiuni juridice si societatea civila din domeniul reformei justitiei si drepturilor omului (reformaj); cei mai activi dintre acestia s-au vazut, la cererea unui coleg din Bicaz, in august 2005 si atunci au decis, de fata cu intreaga conducere a AMR, infiintarea SoJust. Invitatiile si platforma noastra au fost publice pentru toti cei 150, respectiv cei 200 membri ai celor doua forumuri. (Sa fie clar: nu am nimic cu presa in intregul ei: ea e mai mult decat necesara. Insa trebuie sa fie una…hai sa nu folosesc cuvinte mari gen acuratete, necorupta, libera - spun doar atat: sa fie sanatoasa). 

Deci, speculatia cu infiintarea SoJust pentru a sustine pe cineva, lasati-o pentru adormit copiii mici. Membrii SoJust sunt foarte constienti de regulile democratice si iau decizii doar prin vot, asa ca daca eu sau altcineva avem sau am avut ceva functii administrative la un moment dat, nu avem decat tot un vot); sunt destul de maturi sa nu intre in jocuri de culise; sunt suficient de isteti sa nu se lase manipulati; sunt indeajuns de inteligenti sa isi conceapa singuri actiunile; si exact cat trebuie de curajosi ca sa dezvaluie public neregulile din sistem.

 De altfel, din actiunile descrise mai sus se poate deduce cu usurinta ai cui suntem: ai nostri. Si atat! Nu reprezentam magistratura, pentru ca nu suntem o asociatie profesionala. Nu facem politica, ca nu ne intereseaza. Nu sustinem personalitati sau demnitari - eventual facem lobby sau advocacy pe langa ei pentru a imbunatati sistemul.

Ce face SoJust e mai presus de oameni si de institutii si, in lumea asta zbuciumata, nu ma astept ca prea multi sa inteleaga cum vine asta. Interesul nostru e unul: sa ii fie mai bine cetateanului care vine in contact cu sistemul juridic. Intrucat justitia trebuie sa se faca pentru societate. Iar Societatea, trebuie sa fie pentru o Justitie adevarata…Societatea pentru Justitie…SoJust.  

 Disclaimer: mi s-a spus sa pun o declaratie cu privire la scopul celor ce scriu eu pe aici, sa nu se apuce careva sa ma traga vreodata la raspundere, indicand ca tot ce e mai sus e de fapt, un pamflet. O fi existand si un `drept la pamflet`, cum ne-o spune un politician mai tot timpul. Asa ca o spun si eu: tot ceea ce e mai sus, e un pamflet. De fapt, face parte din scrierile mele de fictiune. Orice asemanare de nume, denumiri si functii e voit intamplatoare.

Legi anti-europene: contencios administrativ

 In aceasta vara au aparut modificari importante la Legea contenciosului administrativ, aduse prin Legea 262/2007, publicata in MO nr.510 din 30 iul 2007. Ele nu satisfac intrutotul asteptarile,  iar cu una nu pot fi de acord sub nicio forma: este vorba de modificarea componentei completului de prima instanta.

Astfel, forma initiala a Legii 554/2004 a contenciosului administrativ  nu continea nici o referire la compunerea completului de judecata, ceea ce insemna ca in prima instanta completul era alcatuit potrivit art.54 alin. 1 din legea 304/2004, adica dintr-un singur judecator. Legea 262/2007 adauga la sfarsitul alin.1 al art 10 inca o teza: `Completul de judecata este format din 2 judecatori`.

Cine a propus acest lucru? In ianuarie 2007, 14 senatori si deputati (Chelaru Ion - senator PSD; Iorgovan Antonie – senator PSD; Eckstein Kovács Péter - senator UDMR; Ivănescu Paula Maria - senator PD; Jurcan Dorel - senator PD; Nicolae Şerban - senator PSD; Tărăcilă Doru Ioan - senator PSD; Vasilescu Gavrilă - senator PC; Vedinaş Verginia - senator PRM; Melescanu Teodor, Nicolai Norica, Oprea Mario-Ovidiu – senatori D.A.; Buda Daniel - deputat PD; Dorneanu Valer - deputat PSD) au initiat o propunere legislativa pentru modificarea si completarea Legii 554 din 2004 a contenciosului administrativ. Propunerea a urmat urmatorul proces legislativ:

a. procedura la Camera Deputatilor In forma sa initiala adresata Camerei Deputatilor (pct. 41), propunerea legislativa nu atingea problema competului de judecata din prima instanta, deci completul de judecata includea un singur judecator, potrivit dreptului comun. Comisia Juridica, de disciplina si imunitati intocmeste la 14.02.2007 un Raport catre Plen de aprobare a acestei propuneri legislative, cu anumite amendamente. Un amendament vizeaza chiar textul art. 10 alin 1 (pct 12): modificarea s-a propus de catre membrii Comisiei juridice si  senatorul Iorgovan (care a participat la aceasta sedinta in calitate de initiator al propunerii), dar nu se atinge problema compunerii completului de judecata. In 27 febr 2007, Plenul Camerei Deputatilor adopta proiectul de lege, care – in mod firesc - la art 10 alin. 1 nu face nici o referire la componenta completului de judecata (pct.16).

b. procedura la Senat In sedinta din 29 mai 2007, Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari a intocmit raport de admitere a proiectului de lege, cu anumite amendamente. Referitor la acestea din urma, din anexa la raport rezulta ca senatorul Antonie Iorgovan, propune ca amendament adaugarea la sfarsitul aliniateului 1 al art 10: `Completul de judecata este format din 2 judecatori`. Amendamentul este insusit si adoptat de Comisia juridica cu unanimitate de voturi (pct. 23). Azi am formulat catre Comisie o cerere de informatii publice pentru a-mi comunica un extras de pe stenograma sedintei respective - care spre deosebire de Camera nu se gaseste pe site-ul Senatului - pentru a afla motivele ce au stat la baza propunerii si adoptarii acestui amendament.

In aceasta forma, Raportul este trimis la 4 iunie 2004 spre dezbatere Plenului Senatului. In 28 iunie 2007, Plenul Senatului adopta proiectul de lege in forma propusa de Comisia, care contine amendamentul de mai sus  (pct. 15). Apoi legea este trimisa la promulgare de presedintii celor doua Camere ale Parlamentului. Presedintele Romaniei promulga actul normativ pe 19 iul. 2007, care este publicata drept Legea 262/19.07.2007 în M.O. 510/30.07.2007.

A dat sau nu aviz CSM? Potrivit art. 38 din Legea nr 317 din 2004 a CSM, Plenul CSM avizeaza proiectele de acte normative ce privesc activitatea autoritatii judecatoresti. Nu ma indoiesc ca propunerea legislativa in cauza a trecut pe la CSM; si nici nu ma intereseaza. Problema e ca modificarea referitoare la complet a aparut in etapa finala a traselui legisilativ, la Comisia juridica a Senatului. De regula, la sedintele acestei comisii participa un reprezentant al MJ si unul al CSM. Am formulat cu vreo saptamana in urma cate o cerere intemeiata pe Legea 544 din 2001 catre cele doua institutii pentru a vedea care a fost opinia lor la amendamentul senatorulu Iorgovan. Nu mi s-a raspuns inca.

Dar fata de consecintele dezastruoase a acestei modificari, e evident ca aceste organisme care ar trebui sa ne protejeze cariera sunt platite din banii publici degeaba, daca au permis sa fie adoptata o astfel de grozavie juridica.

Ce efecte produce modificarea? In conditiile in care pe rolul instantelor numarul cauzelor de solutionat este in crestere, iar nevoia de marire a schemelor de personal nu este satisfacuta, dublarea numarului de judecatori in completul de prima instanta inseamna o dublare a numarului cauzelor de solutionat pentru fiecare dintre acestia, ceea ce ar conduce, inevitabil, la scaderea calitatii actului de justitie. Colegii mai vechi, care au prins sistemul completului colegial de dinainte de 1997, au confirmat faptul ca, datorita comasarii a doua sedinte de judecata corespunzatoare in prezent fiecarui judecator, se ajunge in situatia ca doar unul dintre ei – cel care prezideaza sedinta de judecata - sa cunoasca dosarele din sedinta respectiva, in timp ce colegul sau se va concentra pe studierea dosarelor din urmatoarea sedinta, pe care o va conduce el.

De exemplu, saptamana trecuta eu am intrat in sala de judecata cu 36 dosare de recurs si alte 40 de directe, toate intr-o zi; cred ca am dat hotarari in 40% din cauze. Si pe toate le-am primit spre examinare cu 48 ore inaintea sedintei si a trebuit sa le vedem in acest interval 3, respectiv 2 judecatori. Daca cineva isi imagineaza ca un judecator poate retine 76 stari de fapt si poate identifica legea aplicabila in fiecare dintre aceste dosare, si mai e in stare sa si solutioneze bine aproape jumatate dintre ele, totul intr-o singura zi, iar intre timp sa mai si motivez temeinic dosarele hotararile din saptamana anterioara, ii pot spune ca are o imaginatie bogata.

Care e trendul european in materie? Marirea numarului de dosare nu e specific doar Romaniei. Fenomenul e prezent si in alte state europene, drept pentru care se cauta diverse solutii. La nivelul Consiliului Europei, exista un organism anume creat pentru aceasta: Comisia Europeana pentru Eficienta Justitiei (CEPEJ). Ei bine, in cadrul unui program ce ruleaza deja de doi ani (toate documentele incidente le-am tradus si sunt publicate aici), una dintre solutiile oferite este inglobarea a doua recomandari ale Comitetului Ministrilor din cadrul CoE: Recomandarea nr. (86) 12 in legatura cu anumite masuri vizand prevenirea si reducerea incarcaturii instantelor si Recomandarea nr. (87) 18 privind simplificarea justitiei penale, care solicita statelor membre generalizarea instituirii judecatorului unic in prima instanta. Tendinta europeana este certa in favoarea judecatorului unic, nu a colegiului.

Apoi, vorba unui coleg de al meu, clujean: este ilar ca actuala legislatie permite unui singur judecator din penal sa trimita la inchisoare pe viata un inculpat, iar pentru a decide emiterea unei autorizatii de catre primarie noua lege impune necesitatea a doi judecatori.

Sper ca legislatorii nostri nu s-au gandit ca in felul acesta s-ar asigura mai bine impartialitatea si anti-coruptibilitatea judecatorilor, cum au mai motivat in iunie 2004 cand au votat o prevedere similara in legea 304/2004, ce a fost ulterior abrogata dupa ca in numele AMR i-am sesizat despre prevederile europene in materie, trimitand la Parlament si la CSM traducerile celor doua recomandari (imi amintesc cum un membru de atunci din CSM m-a intrebat, surprins: `Cum, dar colegialitatea nu este o conditie pentru aderare?` - dar ce ma mira, ca ci Curtea Constitutionala confunda CoE cu UE; in orice caz, propunerea era si atunci, ca si acum, neconforma cu trendul european). In realitate, garantarea impartialitatii si asigurarii controlului judecatorilor nu are nici o legatura cu principiul colegialitatii. Simbolul independentei si impartialitatii justitiei este judecatorul unic in prima instanta, acel judecator bine pregatit, care cunoaste dosarul, legea si jurisprudenta, in fata caruia justitiabilul se prezinta cu incredere si care nu are nevoie sa fie controlat de catre colegul de complet, ci doar  de catre instanta superioara, careia prin definitie ii revine acest rol.

Ce e de facut? Pai, cum in Romania unul arunca piatra si alti zece se chinuie sa o scoata, acum ne vom gandi cum putem indrepta greseala facuta. Iar propunere, iar lobby, iar modificari. Ca se poarta. Sa speram insa ca unii dintre noi nu vor da ortu` popii pana se vor face aceste modificari, ca au mai fost cazuri de magistrati decedati la locul de munca din cauza suprasolicitarii. Dar, cui ii pasa? Ministerului nu prea, ca e bucuros acum ca la Patriarhie a ajuns un IPS de la Iasi, nu de la Cluj si astfel echipa e completa. CSM-ului nici atat, ca probabil e ocupat cu intocmirea unui comunicat de presa cum ca `CSM ia act cu bucurie de numirea IPS Daniel in functia de Patriarh al Romaniei etc, ca tot a inceput cu astfel de practici la decesul lui Teoctist. Sa vedem cand va deceda careva dintre noi la datorie, cat ne va jeli CSM.  

UPDATE 1 (13, 17 sept 2007): De la Senat am fost anuntat telefonic pe 13 sept ca nu exista stenograme pentru sedintele comisiilor, aspect confirmat si in scris prin adresa din 2591 din 17 sept 2007

UPDATE  2 (19 sept 2007): Ministerul Justitiei mi-a raspuns, evident, evaziv : `Ministerul Justiţiei a fost reprezentat de doamna Katalin-Barbara Kibedi, secretar de stat pentru Relaţia cu Parlamentul, la toate dezbaterile asupra propunerii legislative menţionate, desfăşurate atât în comisiile de specialitate, cât şi în Plenul celor două Camere ale Parlamentului. Punctul de vedere al Ministerului Justiţiei, pe tot parcursul procesului de elaborare a actului normativ, a fost în mod constant în sensul clarificării normelor propuse şi a respingerii soluţiilor dificil de aplicat în practică ori derogatorii de la normele de drept comun referitoare la procedura de judecată ori la compunerea şi constituirea instanţei. În susţinerea acestor precizări, aveţi posibilitatea de a solicita, în condiţiile legii, stenogramele şedinţelor în care a fost dezbătută această propunere legislativă. Precizăm, totodată, că, potrivit normelor procedurii legislative parlamentare, decizia aparţine deputaţilor şi senatorilor, care au libertatea de a ţine cont sau nu de punctul de vedere exprimat de reprezentanţii Guvernului`.

UPDATE 3 (12 apr 2008): Basescu a promulgat legea de aprobare a OUG 100 (pag 9). Prin care se revine la completul unic de prima instanta.

Mediafax si Scrisoarea celor 21

Azi a aparut pe agentiile de presa stirea referitoare la comunicatul continand APELUL celor 21 ONG-uri cu privire la cresterea transparentei CSM: HotNews, AmosNews, Juridice.ro. Atentia, ca sa nu spun dezamagirea, mi-a fost atrasa/generata de stirea prezentata de MEDIAFAX, semnata de Lucia Efrim (toto@mediafax.ro), cu privire la acest comunicat. 

In opinia mea stirea (in sens gazetaresc) ce putea fi extrasa din acest comunicat ar fi fost ca pentru prima data in Romania 21 de ONG-uri adopta o pozitie comuna intr-o chestiune deosebit de importanta privin justitia.

Insa, iata ce ne spune stirea de pe Mediafax, in care e prezent un singur paragraf din scrisoarea semnata de ONG-uri si trimisa CSM care umple vreo 7 pagini: 

1. ca acest comunicat ar fi semnat de 11 ONG-uri, alaturi de asociatii ale magistratilor. Nu e tocmai asa: semnatarii sunt 21 de organizatii, dintre care 5 sunt asociatii de judecatori, 1 e asociatie de magistrati, 2 sunt forumuri electronice specializate pe stiri juridice, 1 este federatie a personalului auxiliar din justitie, iar 12 sunt asociatii cu activitate notorie in domeniul reformei justitiei si statului de drept. 

2. ca acest comunicat a fost remis presei de judecatorul Cristi Danilet, fost  consilier al Monicai Macovei, ministru al justitiei pana in 4 aprilie. In primul rand, imi pare ca se da un fel de conotatie negativa functiei pe care temporar am detinut-o. Oricum, ce relevanta are functia administrativa pe care o aveam in urma cu jumatate de an?! O fi vreo anatema pe care trebuie sa o port acum? Daca da, pentru cat timp trebuie sa stau undeva ascuns si fara drept de a comunica?!

In al doilea rand, am semnat masajul de expediare al comunicatului in calitate de `membru SoJust` (unde indeplinesc functia de secretar, deci eu sunt ala de tine evidenta documentelor ce intra si ies, si mai am si o baza de date cu adresele de e-mail al magistratilor si presei). Sa mor eu daca am semnat `fost consilier` J.

Oricum, daca e sa mai fiu mentionat cu alte `ex`-uri, retineti in prilejurile viitoare: ex-pionier, ex-locuitor in Vatra-Dornei, ex-student la Iasi, ex-judecator la Judecatoria Cluj-Napoca, ex-secretar al AMR Cluj, ex-prigonit de ministrul PSD in 2003, ex-purtator de cuvant cu nenumarati jurnalisti de-a lungul timpului.  

3. ca unele dintre organizatiile semnatare ar fi destul de apropiate de Monica Macovei  Aha, acum inteleg: se inoculeaza pe undeva ideea ca acest comunicat ar fi de fapt croit de Macovei. E cam nasol ca membru SoJust sa vad ca unii de prin afara ne cred suficienti de tampiti sa nu putem initia un astfel de demers singuri. In fine, ramane sa dovedim contrariul in timp.

Inca ceva: sa pui Fundatia Soros in mod explicit ca fiind apropiata de Macovei, dupa unele episoade relatate chiar de presa, mi se pare de-a dreptul ilar. Sa fie clar: semnarea acestui comunicat nu are nici o legatura cu simpatia pentru fostul ministru al justitiei. Liantul a fost interesul tuturor ca CSM sa fie nu o institutie neperformanta si de fatada, care se transforma in al doilea MJ, ci o autoritate judecatoreasca puternica, care sa reprezinte magistratii pe care sa ii apere de imixtiuni si sa reprezinte cetatenii carora sa le garanteze un act de justitie de calitate. Poate ati obsevat ca in loc sa devina mai deschis, CSM este tot mai inchistat, obscur, cu note care rasar in sedinta peste noapte. Apropo, ati vazut ca Raportul anual privind CSM si cel pe starea justitiei nici macar nu a fost dezbatute anul asta in Parlament, dupa ce ca au fost trimise acolo cu luni intarziere?

 4. ca niciuna dintre organizatiile notate in comunicatul remis de Danilet nu si-a trimis reprezentanti la sedintele CSM, pentru a trage concluzii privind modul in care se deruleaza dezbaterile, audierile, etc. Mai sa fie, dar ce bine monitorizeaza Mediafaxul sedintele CSM, de stie cum si cine intra! Ei, uita-te ca e omis reprezentantul permanet al Juridice.ro, care ne prezinta stenogramele sedintelor CSM – de ex in 23 aug. Sau poate vreti sa ne referim la sedinta din 5 iulie 2007, cand vedem cum se desteapta unii dupa o luna: tot de la corespondentul Juridice aflam cum d-na N.A.V. este admisa de CSM (pct.4, poz 3) ca judecator in procedura pentru juristii cu 10 ani vechime, in urma unui interviu ce a durat mai putin de 5 min dupa ce d-na picase concursul pentru juristii cu 5 ani vechime cu o luna mai devreme (poz.115). Unde a fost atunci omniprezenta presa, sa semnaleze lipsa totala de profesionalism a interviurilor prin care sunt admisi magistrati fara examinare teoretica?! 

5. ca a doua zi dupa dezbateri, de fiecare data CSM publica rezultatele dezbaterilor, in ciuda sustinerilor semnatarilor care cer respectarea termenului de 3 zile pentru publicarea pe site a proiectului ordinii de zi. Cred ca vorbim de lucruri diferite. Noi vorbeam de ordinea de zi, adica chestia aia pe care CSM trebuie sa o afiseze, potrivit legii, cu 3 zile inainte, sa stie tot romanul ce va face acest organism (remarcati ca legea spune ca se publica `ordinea de zi`, nicidecum `proiectul ordinii de zi`, ceea ce face ca acele puncte aparute suplimentar direct in sedinta, cum ar fi puncul 80 de la sedinta din 23 august vizandu-l pe presedintele Popa al ICCJ, sa nu poate fi dezbatute – sigur, asta daca CSM ar respecta legea, iar presa, le-ar atrage atentia).

Mediafax vorbeste de rezultatele dezbaterilor. Dar daca tot s-a deschis subiectul, vedeti ca aceste rezultate sunt de cele mai multe ori eliptice. Astfel, cine ne poate spune la ce se refera CSM, de ex in sedinta din 23 august 2007, cand afirma: `Plenul  Consiliului Superior al Magistraturii  a luat act de conţinutul adresei nr. 2384/C/2007` (pct.3), sau `Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a  aprobat conţinutul notei Direcţiei resurse umane şi organizare nr.7744/DRUO/2007 privind îndeplinirea măsurii prevăzută la capitolul 2 punctul II.2.3 din Planul de acţiune, pe trimestrul II al anului 2007` (pct.4), sau `Plenul  Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat: Planul de învăţământ pentru anul I, conform solicitării Institutului Naţional al Magistraturii Programul de stagiu pentru anul II, pentru anul universitar 2007-2008, conform solicitării Institutului Naţional al Magistraturii (pct.25), Plenul Consiliului Superior al Magistraturii  a luat act de conţinutul notei Direcţiei legislaţie, documentare şi contencios (pct.47)`, sau `Plenul  Consiliului Superior al Magistraturii  a luat act de conţinutul Raportului întocmit ca urmare a desfăşurării seminarului “Apărarea reputaţiei profesionale a magistraţilor” 27-29 iunie 2007, Curtea de Apel Bucureşti` (pct62), sau `Plenul  Consiliului Superior al Magistraturii  a luat act de conţinutul notei sus-menţionată` (pct 70), sau `Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis amânarea analizării  notei  sus-menţionate, urmând a constitui punct pe ordinea de zi a următoarei şedinţe a Plenului` (pct. 80)?. A, si se mai arata ca aceste rezultate se publica a doua zi dupa fiecare sedinta. (apararea CSM-ului facuta de Mediafax, incontinuu, ma surprinde; traiam cu iluzia ca presa e independenta). Pai, daca citesti in mod constant site-ul CSM gasesti altceva: de ex, sedinta aia de pomina cu interviul pt magistratura s-a tinut pe 5 iulie si a fost postata pe 10 iulie, dupa cum reiese din adresa URL atasata http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/10_07_2007__10817_ro.htm, cea din 14 iunie e publicata pe 18 iunie http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/18_06_2007__10417_ro.htm, cea din 26 iunie e publicata pe 29 iunie http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/29_06_2007__10584_ro.htm etc. 

6. ca jurnalistii interesati de notele CSM pot sa le ceara in baza legii 544 din 2001. Majoritatea semnatarilor nu sunt jurnalisti! Oricum, nu e musai sa ai aceasta calitate sa ceri documentele pe Legea 544. Dar vedeti ca ONG-urile le solicita in comunicat sa fie publice inainte, nu dupa sedinta. Insa ce ciudat mi se pare ca eu, magistrat, sa solicit pe legea 544 documente de la CSM (institutie care potrivit legii da socotela magistratilor) si aceasta desi acel document s-ar putea sa ma priveasca in mod direct!

Apoi, sa ne gandim putin: daca notele (apropo, de unde denumirea asta de `note`, frate, ca ma duce capul la vremuri ce le credeam apuse?!) respective sunt considerate de interes public si sunt remise in mod curent jurnalistilor (asa cum sustine Mediafax), de ce nu ar fi ele postate direct pe site, sa le vada si aia din provincie si cei care nu pot veni la sedintele CSM? Ca doar nu trebuie sa ne mutam acum cu totii la Bucuresti ca sa avem acces la acele documente. 

7. ca Raportul de monitorizare de anul trecut al Comisiei Europene stipula ca Romania va trebui sa asigure transparenta si eficienta sistemului judiciar, mai ales prin marirea capacitatilor si responsabilitatilor CSM. In acest sens, spunea Comisia Europeana, va trebui raportat si monitorizat impactul pe care il vor avea noile coduri de procedura civila si penala. Hmmm, trebuie sa recunosc ca acet paragraf se potriveste ca nuca in perete cu restul stirii. Ce legatura au codurile cu cerinta de transparenta a CSM trimisa azi la presa?! 

8. ca, recent, consilierul european Dieter Schlafen, care asigura asistenta CSM, a afirmat ca aceasta este una dintre cele mai transparente din tara. Pai, daca el (atentie: de la 1 ian suntem si noi `europeni`) a spus asta, inseamna ca a facut treaba buna acolo, ca doar e platit pentru asta. Insa noi spuneam o chestie simpla: vrem sa ni se asigure accesul la documentele, materialele şi notele care intră în dezbaterea plenului sau a secţiilor CSM. 

9. ca apelul ONG-urilor vine intr-un moment in care este asteptat rezultatul controlului de fond al CSM la DNA, institutie sustinuta puternic de fostul ministru Macovei, inclusiv la Comisia Europeana. Majoritatea acestor organizatii si-au exprimat nemultumirea fata de modul “abuziv” in care actualul ministru al Justitiei, Tudor Chiuariu, a cerut revocarea unuia dintre sefii DNA, solicitare ce a condus la controlul activitatii Directiei. Ei, frumos final de stire. Acum ne luminam: de fapt, totul e un complot - obscurele organizatii semnatare, manipulate de fostul ministru, au `tras`  in CSM ca sa…Upsss, aici ma blochez: unde e marsavia comisa?

Finalul apoteotic imi naste o serie de dileme: - inteleg ca Macovei sustine DNA, dar presa nu?! Pai nu e ea cea care tipa ca e plin de corupti in Romania? - majoritatea este pentru mine jumatate plus unul, adica cel putin 10, dar mai putin de 21. Or, de aici aflam ca au semnat protestul contra lui Chiuariu doar 5 organizatii; - nu stiu ce cauta ghilimelele la `abuziv`: din moment ce nu s-a dat curs cererii de revocare a lui Tulus si s-a declansat un control de fond pentru a se verifica sustinerile ministrului Chiuariu, evident ca cererea lui de revocare pe loc a lui Tulus chiar era abuziva; - nu stiu care e momentul cu `asteptarea`, caci m-am uitat pe ordinea de zi din 5 sept. si CSM nu va discuta raportul de control la DNA. Doar daca nu va aparea peste noapte. Oricum, sa fim realisti, acest moment e asteptat chiar de la data declansarii controlului. De toata lumea. Nu?! (UPDATE 13.09.2007: CSM a anuntat ca raportul asupra DNA se va dezbate in octombrie; deci, inca o soparla a Luciei Efrim a fost demontata).

Oricum, logica ar fi trebuit sa conduca la concluzia ca e chiar indicat sa se ceara transparenta CSM cu atat mai mult intr-o perioada asa de delicata si controversata in legatura cu raportul! Ah, m-am prins: pai daca ONG-urile pun mana pe documente inainte de sedinta, cum ar fi si documentul cu raportul DNA, atunci presei nu ar avea ce sa i se mai `scurga` cu 24 ore inainte.  

Ma gandeam ca o agentie de stiti isi pastreaza  obiectivitatea cand preia un comunicat, dar vad ca in mod constant comunicatele SoJust sunt nu preluate, ci interpretate de Mediafax.  Iar daca maine 2-3 ziare le-ar prelua intocmai (caci sunt destui cei care isi fac ziarele stand pe fotoliu si preluand stiri de pe agentiilede presa), cititorii care si-ar face impresia dupa `implanturile` acestei agentii de presa. Insa, ce vorbesc eu de manipulare, cand jurnalista L.Efrim isi permite sa scrie in luna mai 2007 ca SoJust difuzeaza gratis pornografie pe Internet - desene, caricaturi, filme! Apoi, nu stiu ce a vazut dumneaei pe site-ul nostru, dar eu in afara de pozele membrilor, nu am gasit altele si sigur in acele fotografii nici unul nu e dezbracat. Dar trebuie sa ai suficient tupeu si multa ura sa dai in mod nefondat in niste oameni care incearca sa mai schimbe ceva din justitia romana! 

Toate asta ma fac sa nu mai apelez la serviciile Mediafax. Caci, asa cum publicul si presa pretinde judecatorilor sa fie independenti si impartiali, si noi asteptam de la presa obiectivitate si acuratete. Chiar ma gandesc cum va suna comunicatul pe care Mediafax il va prelua de la CSM ca raspuns la comunicatul celor 21 de ONG-uri. Dar, parca cine il va mai citi?