Globalizarea si justitia
Am finalizat zilele acestea un studiu despre efectele globalizarii asupra justitiei. Poate parea prea abstract pe alocuri sau prea avangardist. Oricum am senzatia ca m-am nascut cu 50 de ani mai devreme, caci multe din ideile mele de reforma sperie. In fine, exista si varianta opusa, cum ca altii sa fi ramas 50 de ani in urma.
Oricum, studiul are la baza literatura occidentala consacrata si evolutii legislative (inter)nationale recente. Esenta lui este ideea ca globalizarea, ca si fenomen socio-politic, are efecte si asupra sistemului juridic: sunt semne tot mai vizibile ale unei mondializari juridice, a crearii unui drept mondial. Procesul national se va adapta acestuia, tocmai pentru ca instantele internationale au fundamentat principiile procesului echitabil universal. Apropierea dintre sistemele de drept clasice este tot mai mare. Rolul participantilor in proces este in schimbare. Locul si rolul judecatorilor in viata cetatii este din ce in ce mai accentuat.
Studiul este accesibil, in intregime, AICI.
Cristi, mi se pare imbucuratoare initiativa ta si te felicit! am, insa, cateva nedumeriri:
1. nu mi-e clar de ce ai optat pentru un format descriptiv, in locul unuia asertiv–cu alte cuvinte, la finalul lecturii, raman cateva intrebari fara raspuns: ce ai dorit sa argumentezi?, in atentia cui ai scris?, de ce (ti se) pare necesara abordarea reformei de sus in jos, din perspectiva globalizarii, in loc de abordarea de jos in sus, din perspectiva solutionarii problemelor cotidiene? etc…. adica eu inteleg ca “e revolutie,” da’ nu mi-e clar ce obiective are aceasta revolutie, incotro se-ndreapta, ce nevoie urmareste sa satisfaca, ce solutii propune la aceste nevoi, ce anume a cauzat-o si/sau motivat-o si cine o infaptuieste, respectiv cine o conduce?!?
2. nu mi-e clar de ce te opresti, in abordarea efectelor globalizarii asupra justitiei, doar la aspectele interdependentei si/sau interconectarii, cand chestiunea trebuie sa mearga in sensul integrarii sistemelor, pornind de la o oarecare “convergenta culturala”… bunaoara, comertul transfrontalier (intetit, de buna seama) necesita, intr’adevar, predictibilitate in administratie si in justitie, dar nu este suficient pentru convergenta culturala… tot asa, frontierele si barierele sunt mana cereasca pentru crima organizata, care chiar se bazeaza pe convergenta culturala (evident, sub-culturala, devianta), dar dezideratul combaterii si/sau al prevenirii nu inseamna, in mod automat, integrare, mai ales in justitie…
in continuare, eu cred ca intetirea modalitatilor de cooperare judiciara nu conduce, in mod automat, la “spillover” inspre integrarea procedurilor judiciare si/sau “globalizarea” justitiei… foarte de acord, modelul european (de integrare sub egida UE) poate fi urmarit indeaproape, tocmai pentru a se invata o multime de lucruri (si bune, dar si rele), da’ sa nu uitam ca mai exista niste sisteme de justitie care nu se lasa deloc intimidate de suratele izvorate din europa–fac o paranteza si cu privire la “integrarea” pe care tu o sesizezi intre sistemele /common law/ si /civil, or codified, law/: eu nu cred ca ele se integreaza, chiar daca seamana mai mult intre ele decat cu oricare alt sistem–similar, iudaismul si crestinismul se aseamana mai mult intre ele decat cu alte religii, da’ asta nu-nseamna ca iudaismul si crestinismul s’ar putea integra, nu-i asa?!? cel putin, nu in viitorul previzibil/tangibil, adica 2-3 generatii…
3. inteleg ca esti un fervent sustinator al ideii ca justitia este prima putere in stat si ca rolul judecatorului este din ce in ce mai pregnant… totusi, mi-ar placea sa dezvolti un pic teoria, sa vedem
a) daca-i bine ca puterile in stat sa aiba vreo ordine de precadere,
b) daca nu cumva rolul din ce in ce mai pregnant al judecatorului este efectul secundar al altor evolutii/deficiente ale sistemului democratic pe care-l cunoastem,
c) daca n’ar fi bine sa revizuiesti un pic conceptul de “judecator,” avand in vedere ca discuti destul de mult despre /alternative dispute resolution/ si alte forme ale “justitiei private,” respectiv despre autonomia instantelor,
d) daca n’ar fi bine sa adancesti explicatiile despre rolul procurorului ca reprezentant al statului vs. reprezentant al societatii (si, prin extensie, poate sa dezvolti, un pic, si conceptul de “magistrat,” tocmai pentru a vedea daca procurorii sunt/trebuie sa fie, intr’adevar, magistrati, respectiv daca mai exista si alte categorii de profesii juridice care ar pica sub umbrela magistraturii–ca sa dau un singur exemplu, notarul poate fi vazut ca un magistrat necontencios),
e) si, nu in ultimul rand, sa expui cateva masuri de siguranta fata de eventuala ascensiune necontrolata a judecatorului, a magistratului sau a justitiei intre puterile statului, pentru a nu ajunge in situatia de-a inlocui forma de guvernamant numita “democratie” cu o noua forma de guvernamant, nemaiintalnita inca, numita “magistrocratie” *)
asadar, draga Cristi, bafta multa la scris, c’am impresia ca te-ai inhamat la o initiativa/scriere nu doar laudabila, ci si foarte dificila… succes! –Codru
—
*) termenul de “magistrocratie” nu-mi apartine–l-am auzit, prima data, in gura lui Victor Alistar, insa termenul trebuie clar distins de formele comune de oligarhie sau teocratie, desi se pot invedera multe similitudini, fie pe baza averilor (potential/eventual) acumulate, fie pe baza dogmei (quasi-)sacerdotale…
Comentariu by Codru Vrabie — noiembrie 12, 2007 @ 12:56 pm
Sa stiii ca te prinde mai bine poza asta.
Comentariu by dadatroll — noiembrie 13, 2007 @ 6:44 am
Misto comentariul lui Codrut Vrabie…
Comentariu by Dragos Panainte — noiembrie 13, 2007 @ 2:22 pm
Poate că aş fi citit studiul. Dar comentariul de început “Oricum am senzatia ca m-am nascut cu 50 de ani mai devreme, caci multe din ideile mele de reforma sperie” m-a descurajat să continui. Modestia nu ar trebuie să se fi demonetizat în halul acesta.
Comentariu by Modest Ivanici — noiembrie 15, 2007 @ 4:47 pm
Nu ati pierdut nimic, stati linistit. Cu siguranta o sa il cititi cand veti fi pregatit. Iar aici nu e vorba de modestie, ci de dezamagire: poate incepeti sa mergeti prin instante si parchete si veti vedea ca dupa 18 ani de la Revolutie schimbarile sunt neasteptat de mici. Si aici nu vorbesc dpdv al angajatilor institutiilor…Eu mai am timp sa astept 18 ani. Nu stiu insa daca ar trebui sa aveti si dvs.
Comentariu by Cristi — noiembrie 15, 2007 @ 8:24 pm
Unde e cel prt care CSM ancheteaza?
Comentariu by Tio — noiembrie 16, 2007 @ 8:26 pm
Cu profund regret am luat la cunostiinta din ,,Cotidianul” ca mafia unor ,,colegi” deranjati de comentariile despre coruptie a facut reclamatie la CSM,iar acesta, prompt a trimis 3 trepadusi inspectori sa va ancheteze.
Noi, justitiabilii cinstiti” speram ca odata ,,mafia asta” isi va da duhul. Dupa comentariile lui Taubman, la care s-a solidarizat si Marea Britanie, dupa vizita celor de la CE in Romania (care i-a deranjat pe cei de la ICCJ) cred ca CSM ar trebui sa isi dea la o parte ochelarii de cal si sa vada ,,gunoiul” care i s-a acumulat in propria-i curte.
Sintem alaturi de dvs si nu va vom lasa singuri domnule Danilet!!
Ati ramas speranta noastra si traim cu convingerea ca vom reusi sa invingem ,,mafia dinozaurilor” din Justitia Romana
Comentariu by severin — noiembrie 17, 2007 @ 6:24 am
A se vedea `Pages-4.Eu in media`. Dar, cum am spus, sunt angrenat intr-un concurs si nu pot face publica istoria terfelirii libertatii de exprimare, a modurilor administrative de incalcare a independentei, a impunerii ca practica a dictonului `capul plecat sabia nu-l taie` ori a lipsei politicilor de resurse umane sau chiar a celor anticoruptie in justitia locala, pana nu il termin. Dupa care, cred ca Inspectia va veni mai des pe la Cluj. Insa nu pentru mine…
Comentariu by Cristi — noiembrie 17, 2007 @ 8:01 am
Domnule Danilet
Nu stiu cum sa spun, ca sa nu fiu inteles gresit, dar eu sper ca o persoana cu integritaea si competenta dvs sa ajunga intr-o pozitie din care sa poata faca mai mult ptr Romania, romani si Justitie. Nu stiu daca pozitia de la Cluj permite tocmai asta. Succes oricum. Dar daca astfel de necazuri se intimpla cu un judecator atunci ce se poate intimpla cu un justitiar oarecare? Si merita sa faceti parte dintr-un astfel de sistem, care va ingradeste libertatea de actiune si atitudine, sau ati fi de mai mare folos in afara lui (and to give them hell)?
Sint de acord cu “severin” ca nu veti fi singur.
Comentariu by Tio — noiembrie 17, 2007 @ 7:41 pm
Tio, am lucrat 2 ani la MJ. Imi ajunge. Mai mult nu se putea face, m-am convins: situatia reala din instantele si parchetele romanesti poate fi schimbata numai cu ajutorul celor care le conduc. Nu MJ, nu CSM, ci oamenii aflati in teritoriu. Daca acolo nu sunt persoanele potrivite, nici o sansa pentru reforma autentica (deci nu doar reala, ci si asumata cu responsabilitate). Din pacate, multi magistrati traiesc dupa principii precum `capul plecat sa bia nu il taie`, sau `nu ma intereseaza`, sau `sunt multumit ca am un loc de munca si primesc un salariu fix`. Dar nu sunt in intregime ei vinovati pentru aceasta, ci colectivismul mental de tip comunist promovat ani de-a randul, sau sefii care nu au nici o treaba cu principiile promovate de un management sanatos, sau slaba pregatire profesionala sau toate impreuna.
Comentariu by Cristi — noiembrie 17, 2007 @ 8:13 pm
Magistratii de care vorbesti tu traiesc, de fapt si adevar, dupa principiul “noi sintem sabia, pleaca capul!”. Nimic altceva. Intreaba-te cine sint oamenii astia si de ce au ajuns acolo…ca un joc de cuvinte… si vezi daca “justitie” e unul dintre ele…
Scuze aici… dar tu chiar crezi ca poti face ceva diferit cu ajutorul/concursul membrilor unei colectiv din care 39 au depus o reclamatie, spontana, impotriva ta (Nu asa, am invatat eu, se schimba organizatiile)?
Experimentul MJ nu a reusit ptr ca voi ati fost altoiti pe un ciot putred.
Putere si rabdare iti doresc!
Comentariu by Tio — noiembrie 17, 2007 @ 11:21 pm
Un ghiocel nu aduce primavara.
Vad ca tu esti altoiul pe ciotul acela cu 39 de “colegi”. In grea lupta te-ai bagat si sper sa se termine ca-n povesti, cu victoria binelui.
Comentariu by Marta — noiembrie 18, 2007 @ 12:51 pm
Dupa bunul obicei din Romania : ,,orice minune dureaza 3 zile” cam asa se intimpla si cu problema pusa de acest topic. CSM se bazeaza cum am mai scris anterior pe principiul: ,,ciini latra, ursul merge” si dupa o perioada de timp face uitata orice propunere. Si mai scandaloasa e noua ordonanta a piticului(dupa calitati) ministru al Justitiei de a admite numai pe baza unui interviu la CSM, procurori si judecatori care nu au trecut pe la INM, lucru clar de proasata calitate.Se aude ca unii asa zisi magistrati promovati la apelul de seara vor fii numiti direct la tribunale si curti de apel,.Si asa se calaca in picioare orice urma de reforma sau de modernizare a sistemului. Dupa un guvern penal, avem un parlament penal si in curind vom avea si o gramada de magistrati penali. Am inteles ca sint destui ,,dalmatieni” carora CSM le-a dat cu decolorant, cu speranta ca nimeni nu le mai va scoate la iveala pacatele.
Cred ca voi trece in tabara celor care cer sa se reactiveze ,,clauza de salvgardare a justitiei” in Ro deoarece am ajuns de risul lumii !!
Comentariu by severin — noiembrie 22, 2007 @ 8:56 am
Ideea nu este rea. Cred ca in contextul tehnologic actual cand oanenii comunica mai intens, cand rand pe rand cad barierele in ceea ce priveste calatoriile, cand se fac uniuni destate,cand companiile multinationale sunt o realitate tot mai evidenta cred ca este timpul sa se vorbeasca de o globalizare a justitiei. Pas cu pas legile decantate in timp curatate de subiectivism si de iz local ar trebui sa intre intr-un ciclu de adoptare global intr-o fazamai avansata legislatia ar putea sa fie foarte asemanatoare de la o zona legislativa la alta. Ar putea fi o cale spre mai bine …
Comentariu by stoianconstantin — decembrie 5, 2007 @ 7:02 pm
Bine bine dupa atata dreptate cu energia cum stati!?
Comentariu by stoianconstantin — decembrie 5, 2007 @ 7:03 pm
de asta e nevoie de sociologi, nu?
http://dragosvoda.wordpress.com/de-ce-o-strada-a-sociologilor
Comentariu by Dragos Panainte — decembrie 20, 2007 @ 5:05 pm
[...] "Sunt motive asadar sa credem ca in viitor se va ajunge, inevitabil, la o mondializare juridica. Integrarea in Uniunea Europeana, dorinta de a avea o Constitutie comune, nasterea sau intarirea institutiilor europene sunt primele semne ale acesteia. Unii considera ca acestea sunt urmari firesti ale dorintei de a crea in Europa o contrapondere a puterii americane, in timp ce altii vorbesc chiar de instaurarea unei noi ordini mondiale. Nasterea unui drept mondial este impusa, pe de o parte, tocmai de necesitatea instaurarii/mentinerii unei paci la nivel global, mondial iar, pe de alta parte, de atractia dintre culturile juridice si incercarea de a ameliora diferentele dintre sistemele juridice. Motivul principal al acestui din urma aspect este ca la baza diferitelor sisteme nationale de drept se afla principii comune ale justitiei. Sub influenta unor documente internationale/regionale si a curtilor internationale/regionale, aceste principii primeaza asupra culturilor juridice nationale. E un fel de intoarcere la origine, la un „jus commune”. Tocmai pe acest pilon se va cladi un sistem judiciar global, o comunitate juridica. La o astfel de concluzie se ajunge cu usurinta observind intensificarea cooperarii judiciare dintre state in ultima jumatate de secol: schimbul de instrumente juridice care a avut si are loc, comisiile rogatorii internationale efectuate, seminariile de formare continua si schimburile de experienta intre juristii diferitor state, infiintarea asociatiilor internationale de magistrati, constituirea bazelor comune de jurisprudenta, crearea jurisdictiilor internationale si, mai nou, aparitia unor institutii europene de drept precum mandatul de arestare european si recunoasterea directa a hotaririlor straine." Efectele globalizarii asupra justitiei - Cristi Danilet - Tribunalul Cluj. [...]
Pingback by :: Globalizarea si justitia :: January :: 2008 — ianuarie 12, 2008 @ 6:22 pm