Grefieri vs. Judecatori
Politica salariala dezastruoasa pe care o practica ordonatorii de credite din sistemul judiciar fata de drepturile grefierilor, a dus la puternice tensiuni in randul colectivelor.
Astfel, si grefierii, ca si magistratii, au fost prejudiciati ani la randul in acordarea drepturilor salariale. Si la fel ca si magistratii, au actionat in judecata ordonatorii de credite (MJ si sefii de instante) pentru recuperarea pe cale judiciara a lor. Dincolo de enormitatea acestei cai de solutionare a pretentiilor, ce semnifica impotenta a insusi sistemului judiciar de a-si regla amiabil problemele interne, vreau sa evidentiez modul dezastruos de gestionare a acestora:
- desi unele drepturi pretinse au fost identice cu cele ale magistratilor, totusi in multe instante s-au admis actiunile magistratilor, insa s-au respins actiunile grefierilor;
- in unele instante s-au acordat anumite drepturi pentru grefieri, in alte instante s-au respins cereri identice;
- grefierii care au intrat pana la urma in posesia unor hotarari judecatoresti definitive, nu au putut sa si le execute, intrucat sefii de instante nu au aprobat plata acestora;
- tensiunile au sporit datorita faptului ca aceeasi sefi au aprobat plata hotararilor judecatorilor, nu insa si a grefierilor; am intalnit unele instante in care anumiti grefieri, preferati ai sefilor, au primit totusi aceste drepturi;
- in alte instante, grefierii au fost lasati la urma, desi salariul inferior al acestora in comparatie cu al judecatorilor si numarul mai mare al grefierilor reclama prioritizarea platii lor; daca nu se tine seama de cele doua criterii, trebuia sa se procedeze la plata drepturilor in ordinea ramanerii definitive a hotararilor.
Cunoscand direct aceste probleme de la grefieri - desigur, a le cere sefilor de instante sa asculte problemele grefierilor ar insemna coborarea mult prea umilitoare de pe soclul pe care acestia sunt cocotati - am mentionat aceste chestiuni in proiectul de management intocmit pentru Tribunalul Cluj cu care m-am prezentat la concursul din oct.2007. Iata exact extrasul cu pricina:
Situaţia existentă: Drepturile salariale ale magistraţilor, personalului auxiliar şi funcţionarilor publici au fost încălcate pe parcursul anilor 2001-2005. Ele au fost recâştigate prin acţiuni judecătoreşti, ceea ce a făcut să se mărească mult rolul Secţiei mixte. O parte din sumele acordate prin hotărâri irevocabile au fost achitate de Ministerul Justiţiei. Datorită executării în etape sau pe căi diferite ale hotărârilor, unii judecători au încasat sume de mai multe ori pe baza aceluiaşi titlu. Personalul auxiliar e vitregit la prioritatea efectuării plăţilor.
Soluţii: a) demersuri de calculare şi plată imediată a sumelor consfinţite nu doar prin hotărâri irevocabile, cum susţine Ministerul, ci şi a celor definitive. Aceasta întrucât ele sunt executorii, iar neîndeplinirea lor constituie infracţiune, singurul culpabil fiind ordonatorul de credite; b) prognozare a sumelor încă necuprinse în hotărâri pentru a se solicita rectificarea ulterioară a bugetului; c) alierea cu alti preşedinţi de tribunale pentru a convinge Ministerul Justiţiei să plătească voluntar aceste sume, aşa cum în aceste zile a decis Consiliul Superior al Magistraturii pentru angajaţii săi, ceea ce ar stopa disensiunile judecători-minister şi ar duce la oprirea valului de acţiuni ale propriului personal; d) identificarea cazurilor de executare multiplă a aceluiaşi titlu în vederea restituirii sumelor de bani încasate ilegal; e) indiferent de funcţia ocupată de creditori, hotărârile se vor executa în ordinea definitivării.
Cand am fost examinat oral, unul dintr membrii comisiei mi-a spus ca asa ceva nu ar trebui sa figureze intr-un proiect de management. Doamne! - mi-am zis - omul asta chiar nu stie ce probleme sunt in instante, ce tensiuni si revolte se genereaza din cauza drepturilor salariale neplatite, ca sa nu mai spun ca neexecutarea unei hotarari e infractiune de care se face vinovat seful instantei ca ordonator de credite.
Ca am avut dreptate, s-a adeverit azi: presa relateaza despre nemultumirile de la Bucuresti si despre greva de la Arges. Infatuarea asta si lipsa de comunicare aduce numai deservicii. Se anunta sarbatori tensionate si un nou an cu evenimente serioase.
Lehamite!
Alt cuvant zau daca mai pot gasi pentru a caracteriza aceasta stare de lucruri!
Daca in acest mod se intelege a se face justitie in tara asta, atunci nu am decat sa inteleg sentimentul pe care il incearca bietii oameni care vin sa le fie solutionate pricinile in instanta atunci cand “iau piept” cu justitia romana.
Halal!
Trebuie, probabil, sa ajungem la CEDO ca sa ne fie data dreptate, precum in cazul Sabin Popescu vs. Romania din 02 martie 2004 pentru neexecutarea hotararilor judecatoresti definitive, obligatorii ori irevocabile privind plata salariilor restante. Asta ca sa nu mai facem vorbire de discriminarea existenta in randul instantelor din tara intre cei care au primit banii si cei care inca asteapta un semn pozitiv in acest sens ori intre judecatori si grefieri, primii fiind favorizati in detrimentul celorlalti.
Bine tintit articolul! (ca intotdeauna!)
Referitor la pasajul “…unul dintr membrii comisiei mi-a spus ca asa ceva nu ar trebui sa figureze intr-un proiect de management…” ce sa mai vorbim! E jale mare la nivel superior cum bine este retinut in articol.
Pe aceasta tema fierbinte se va discuta mult si va curge multa cerneala! Va asigur!
Comentariu by Lucian-Cosmin — decembrie 20, 2007 @ 8:44 pm
Ma bucur ca aveti blog.
Comentariu by tonysss — decembrie 20, 2007 @ 10:14 pm
Eu sunt ceva mai tanar, dar, din relatarile colegilor cu experienta, pe vremuri relatia magistrat-grefier era una mult mai apropiata.
Din punctul meu de vedere, ca s-a ajuns la aceasta situatie tensionata se datoreaza in mare parte si politici dezastruoase in privinta admiterii actiunilor si a platii drepturilor financiare catre grefieri. La aceasta adaugam si ,,lipsa OAMENILOR din instante” asa cum bine spuneai intr-un material anterior.
In privinta managementului instantelor consider ca NU un magistrat ar trebui sa ocupe postul de manager. Presedintele instantei nu ar trebui sa se ocupe de eventuala lipsa a hartiei igienice, ci doar de problemele specifice muncii intr-o astfel de institutie.
Controalele CSM-ului pe tema managementului instantei s-au limitat pe controlarea lucrarilor grefierilor, nicidecum pe ceea ce inseamna management.
Si pentru ca zilele astea se tot vorbeste de evenimentele din decembrie 1989, cred ca in justitia romana comunismul a ramas la loc de frunte.
Asa ca incet, incet a inceput sa nu ma mai mire nimic…
Comentariu by Radu Petcu — decembrie 21, 2007 @ 5:27 am
Nici pe mine nu ma mai mira. Tot felul de indivizi - e drept ca magistrati - care habar nu au de management, comunicare, resurse umane, conduc instantele si parchetele ca si cum ar fi mosiile lor. Cel mai rau e ca unii din sefi nu au dat in viata lor vreun examen de admitere sau de promovare, legislatia vremii permitandu-le accestul in sistem pe alte criterii decat cele meritorii.
Dar asta nu inseamna ca trebuie sa ne resemnam si sa asteptam inlocuirea lor odata cu trecerea timpului: faptul ca sunt sefi inseamna ca au mai multe obligatii fata de colectiv si, mai mult, ca sunt responsabili in fata colectivului. Asa ca ei trebuie sa fie la dispozitia noastra si nu doar invers.
Cat despre controalele CSM pe management, sa fim seriosi: alea sunt inspectii de platit polite, nimic mai mult.
Comentariu by Cristi — decembrie 21, 2007 @ 7:49 am
Foarte bine punctat.
Însă, foartre rău că “nu se aude”.
Am notificat Tribunalul Galaţi pentru executarea unei hotărâri IREVOCABILE (deşi era suficient definitvă), în termen de 15 zile, invocând disp. art. 83 din LG.168/1999, iar Tb. Galaţi a răspuns că executarea hot.se face conf. art.2 din OG nr.22/2002, în termen de 6 luni de la data când a fost somat.
Comentariu by Lenuţa Maftei - Tecuci — decembrie 28, 2007 @ 9:59 am