Romania s-a inchis

Ne-am atins toate scopurile: l-am impuscat pe Ceausescu, ne-am liberalizat, am intrat in NATO, am intrat in UE.

Azi am pus capac la toate: am reusit sa ne albim securistii, comunistii, dictatorii. Azi, inteleapta CC (fain acronim, de trista amintire) a declarat neconstitutionala Legea CNSAS. Vazand stirea si argumentele aduse, nu stiu daca sa plang sau sa rad. E o rusine si imi e rusine. Trebuia sa fi parasit Romania cand s-a invit ocazia. Am ramas alaturi de alti naivi, cu gandul ca putem face ceva in tara noastra.

Ferice de cei plecati in alte parti de soare pline, sa ajute la propasirea altor neamuri. Felicitari si celor care si-au rezervat bilete in Congo, din pacate s-au vandut toate la ultimele referendumuri. Condoleante celor ramasi: Romania s-a inchis pentru noi. Ne-am intors, fara sa observam aproape, cu multi ani inainte… 

Exista insa si o posibila explicatie:

`Decizia Curtii pune lacat dosarelor aflate in lucru la CNSAS. Este vorba in primul rind de dosarele magistratilor, a caror verificare se apropia de final. Deja o serie de judecatori si procurori au primit verdict, dar asa cum spune Constantin Ticu Dumitrescu ar fi urmat citeva nume de rasunet. Printre acestea, inclusiv citeva de la Curtea Constitutionala.` Sunt zeci de procurori si judecatori in aceasta situatie.

Exista deja si o posibila solutie:

Sa faca politicienii o noua lege Ziua. Numai ca pana citeste lumea ziarele de maine, CC deja va trimite decizia la publicat in M.Of.!!! Si, oricum, politicienii s-au ars o data cu CNSAS. Suntem atat de naivi sa credem ca se vor risca in a face o noua lege?

UPDATE: Cea mai rapid motivata decizie a CC a ajuns la M.Of. Speedy justice! CNSAS critica CC pentru ca s-a pronuntat asupra unor chestiuni cu care nu a fost sesizata. Citind motivarea solutiei, imi dau seama cat de prost putem sa argumentam niste decizii. Nici macar aparenta de legalitate nu putem sa o cream..

Reactia CSM

Extraordinar de cinica reactia presedintelui CSM, Lidia Barbulescu. Care e de-a dreptul bucuroasa de decizia CC (baga o shoparlitza ca mai vin si altele) si declara ca efectele ei sunt retroactive. Ramai cu gura cascata si nu iti vine a crede: legea spune clar ca efectele CC sunt obligatorii, de la data publicarii in MOf. Adica, doamna presedinte vrea sa ne convinga ca deciziile CNSAS de colaborare cu securitatea ca politie politica data unor persoane, care au fost confirmate de instanta prin respingerea recursului, ar fi desfiintate?! Mai, sa fie, reinventam dreptul. Oricum, e exemplul clar ca judecatorii nu  sunt ancorati in viata sociala. La 8 ani de la adoptarea legii, judecatorii nu inteleg rostul unei astfel de legi, ceea ce e infricosator! Adica judecatorii - aparatorii dr. omului - ajung sa ascunda dovezile de incalcare a dr.omului in perioada comunista.

Coruptia judiciara (9): scopul coruperii

   a. Se poate cere-oferi mita pentru a distorsiona procedura judiciara sau a exercita atributii administrative in vederea obţinerii unui act ilegal, cum ar fi: neaplicarea unei sanctiuni desi legea a fost incalcata, eliberarea unui arestat desi s-ar fi impus mentinerea privarii lui de libertate, schimbarea unei incadrari juridice in afara temeiului legal, sustragerea sau distrugerea unor probe de la dosar, consemnarea unei alte stari de fapt in procesul-verbal incheiat, stabilirea unui diagnostic favorabil unui detinut pentru a obtine intreruperea executarii pedepsei, diminuarea frauduloasa a patrimoniului unei societati comerciale aflate in lichidare, declararea drept castigator al unei licitatii al unui concurent ce avea o oferta inferioara celorlalti, neemiterea unei citatii, tergiversarea solutionarii unui dosar, mentinerea inculpatului privat de libertate in arestul politiei desi trebuia transferat in penitenciar, eliberarea unei adeverinte cum ca autoturismul prezentat la inmatriculare nu este procurat ilicit, asigurarea protectiei unui grup criminal de catre autoritati, folosirea detinutilor la constructia casei functionarilor ANP sau magistratilor, pontajul personalului in zile lipsa.

b. Dar folosul se ofera nu de putine ori pentru a fi indeplinite act legale. Astfel, in Global Corruption Raport intocmit de Transparency International in 2007, 10% din repondentii din 21 tari cuprinse in sondaj au delcarat ca au platit mita pentru a obtine o solutie dreapta. De exemplu, se poate da mita pentru ca inculpatul, vinovat de comiterea unei infractiuni usoare, sa se asigure ca judecatorul va decide executarea pedepsei cu inchisoarea nu in penitenciar, ci in libertate sub supravegherea unui consilier de probatiune; sau pentru ca judecatorul sa ii aplice sanctiunea inchisorii in limite legale, dar spre limita minima sau mai jos de aceasta, prin retinerea circumstantelor atenunate care sunt facultative; sau pentru ca organul judiciar sa dea curs unei plangeri si sa demareze cercetarile contra autorilor unei fapte ilicite, ori ca judecatorul sa acorde termene mai scurte sau sa grabeasca redactarea solutiei; sau se poate da mita fara a cere organului judiciar sa faca ceva ilegal, doar ca nu cumva partea adversa sa intervina la acesta sa-l corupa pentru a comite un act ilegal; se poate da mita unui arhivar pentru a nu depune la dosar dovada de indeplinirea a comunicarii unei hotarari sosita prin corespondenta sau unui grefier pentru a sustrage dovada de indeplinire a procedurii de citare.

 

Justitia: o Elodie fara sfarsit

Elodia e moarta. Ba e vie. Cioaca e dus la arestare pentru omor, desi arma si victima nu se gasesc. Se respinge arestarea. Se face recurs. Se respinge. Cioaca e dus la arestare pentru violarea corespondentei. Se respinge. Se face recurs. Se admite. Ciaoca face cerere de liberare provizorie. Se admite. Se face recurs. Vom vedea ce va fi.

Update: Cioaca a fost liberat.

Comisia de la Cotroceni da aviz. Chiuariu o desfiinteaza. Pune judecatori. CSM ii desemneaza. Avocatul Poporului ataca. Curtea declara neconstitutionala Comisia.

Kovesi critica ICCJ pentru restituirile dosarelor de mare coruptie (acum e cercetata ca a comentat dosare in curs, solutia o aflam joi). ICCJ o critica pe Kovesi ca a avut tupeul sa o critice. Barbulescu, sefa CSM, critica modul de lucru al DNA (neauzind, pesemne, de Conventia ONU si Conventia CoE in materie de coruptie, care prevad necesitatea unor proceduri speciale de ancheta in cazul infractiunilor de coruptie; oricum,pariu fac ca ea nu va fi cercetata ca a criticat dosare in curs). Comisia Europeana critica ICCJ pentru stoparea luptei anticoruptie.

Parlamentul ii cere lui Kovesi dosarele ministrilor care sunt si parlamentari sa se pronunte asupra avizului. Morar spune ca nu e necesar acest aviz de la Parlament, fiind de ajuns avizul Presdintelui tarii. Kovesi spune acelasi lucru.

Toti politicienii se pricep la justitie. CSM-istii critica procurorii. Procurorii critica judecatorii. Judecatorii sunt suparati pe Comisia Europeana. Comisia critica ICCJ. Iccj o critica pe Kovesi. Si tot asa…

In timpul asta, in loc sa se lucreze la dosarele alea, ne uitam la TV si ne batem in declaratii. Si apoi, din nou vine intrebarea: `de ce merge justitia asa?`. Ah, ce-mi place democratia!

 

 

 

Impaiati sau in formol?

Citesc o stire si inmarmuresc:

`Judecătorii şi procurorii pot rămâne în funcţie până la vârsta de 70 de ani, însă pentru aceasta vor avea nevoie anual de avizul CSM, potrivit unui amendament adoptat de senatorii jurişti marţi, la OUG privind modificarea statutului judecătorilor şi procurorilor. Comisia juridică a Senatului a decis să prelungească astfel activitatea magistraţilor cu încă 5 ani. Amendamentul a fost adoptat în unanimitate către senatori cu acordul preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Lidia Bărbulescu, şi al secretarului de stat din Ministerul Justiţiei, Katalin Kibedi, prezente la dezbateri`

Eu, naiv din fire, credeam ca se vrea reforma. Ei, intelepti, au dovedit ca inainte mergem tot cu ai nostri. Nu cred in reforma cu oameni vechi si reguli noi, asa cum nu cred in reforma cu oameni noi si reguli vechi. Singura solutie e cea radicala, adica ceea ce au facut nemtii sau bosniacii dar noi ne-am ferit sa o facem. Am primit judecatori in sistem de la CAP-uri, IAS-uri, secretari de comune, politisti, avocati slabi si acum decidem ca ii tinem in sistem pana la 70 ani. Si pe urma ne miram ca populatia se  plange de justitie. Ha! Dar, vorba Leanei cu un deget aratand in sus: `Iexista o explicatzie`. Tocmai am dat-o…

Asa ca, propun ca la votul in Plen Senatul sa isi faca treaba pana la capat: sa decida mentinerea magistratilor in sistem pe viata, dupa care sa fie impaiati si tinuti la locul de munca ca tot sunt locuri libere, sau sa ii puna in Borcanul de onoare cu formol - desigur, numai pe cei ce merita.

CSM: o zi, doua prostii (1)

Joi, 24 ian.2008, a fost o zi naucitoare pentru mine: organismul care se da garantul justitiei romane, spuma magistraturii etc, a dovedit nu numai ca legea e relativa putand-o interpreta dupa cum dicteaza interesul, ci ca magistratul poate fi lasat fara nici un fel de protectie si ca rezultatele dezastroase cu privire la parerea populatiei despre noi trebuie ascunse cu orice pret.

Pct. 3 pe ordinea de zi a fost cererea de aparare a reputatiei profesionale a procurorului Santion. Acesta s-a plans CSM ca ministrul de interne, audiat la 4 dec 2007 de Comisia de aparare si suguranta publica a Camerei Deputatilor cu privire la filajul sau, a declarat ca la `angajarea` sa in DGIPI s-ar fi asumat `anumite drepturi si obligatii`, ceea ce ar fi afectat statutul sau de magistrat detasat.

Cum cea mai buna solutie adoptata de un magistrat e spalarea pe maini de cauza pe care o are de solutionat, CSM nu s-a dezis de aceasta practica si a hotarat: ca pentru activitatea lui Santion ca procuror este compentent sa se pronunte cu privire la cererea de reputatie profesionala a procurorului,  dar a amanat procedura pana la solutionarea unor plangeri penale (ma intreb ce are una si cu cealalta?!), iar cu privire la activitatea sa de director general al DGA a decis ca nu are competenta de a solutiona cererea de aparare a reputatiei pentru ca omul nu se afla in exercitarea unor functii judiciare.

CSM a decis simplist: daca nu exerciti functii judiciare, nu intri sub incidenta legii cu privire la atributiile CSM asupra ta. Asta, desi nu iti pierzi calitatea de magistrat - Santion, chiar detasat si director fiind, a fost procuror tot timpul, nu a fost suspendat din functia sa de baza. Hotararea CSM e stranie de-a dreptul: adica CSM este cel care dispune detasarea unui magistrat intr-o alta instituie, iar daca se intampla ceva cu acel magistrat CSM isi ia mana de pe el?! Pai, in aceasta situatie, in curand vom avea primii magistrati detasati sanctionati de catre nu stiu ce director de institutie. Interesant este insa ca CSM, la sesizarea SoJust,  se declara competent sa promoveze in functii consilierii asimilati magistratilor din CSM, dar nu este competent sa protejeze la nivel declarativ magistratii detasati. Cu logica asta, stai si te intrebi daca mai este constitutionala detasarea magistratilor in alte institutii unde nu exercita functii judiciare, daca independenta magistratului si garantiile acesteia inceteaza in exercitarea unor functii nonjudiciare, aspect cu privire la care SoJust a atentionat inca din martie 2007.

In logica CSM, oricine poate injura un membru CSM sau un magistrat detasat in CSM sau orice alt magistrat detasat in afara parchetului sau instantei, ca sigur CSM nu va putea reactiona. Mai mult, daca cand esti detasat nu exerciti functii judiciare, rezulta ca nu poti promova si nu poti concura la concursuri pentru ocuparea unor functii de conducere in instante si parchete.

 

Coruptia judiciara (8): pedepse pentru coruptie

Date din `Raport privind progresele înregistrate în îndeplinirea condiţionalităţilor stabilite în domeniul reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei 1 sept. 2006 – 31 mart. 2007` (raport centralizat pentru toate instituţiile), aflat la Secretariatul General al Guvernului:

În perioada 1 sept.2006 - 1 mart.2007, DNA a trimis în judecată 195 de inculpaţi în 84 de dosare, inclusiv ofiţeri de poliţie, magistraţi, avocaţi. În perioada de referinţă, în aceste cazuri, instanţele au pronunţat 47 de condamnări nedefinitive privind 84 de inculpaţi. Printre aceştia se numără:

a. 13 ofiţeri şi subofiţeri de poliţie:

• - 5 ani închisoare cu executare;
• - 4 ani închisoare cu executare;
• - 2 ani şi 2 luni închisoare cu executare;
• - 2 ani închisoare cu executare;
• - 4 ani închisoare cu suspendarea executării;
• - 4 ani închisoare cu suspendarea executării;
• - 3 ani închisoare cu suspendarea executării;
• - 3 ani închisoare cu suspendarea executării;
• - 2 ani închisoare cu suspendarea executării;
• - 2 ani închisoare cu suspendarea executării;
• - 1 an şi 6 luni închisoare cu suspendarea executării;
• - 1 an şi 6 luni închisoare cu suspendarea executării;
• - 1 an închisoare cu suspendarea executării.

b. 4  judecători:

• - 3 ani închisoare cu suspendarea executării;
• - 3 ani închisoare cu suspendarea executării;
• - 1 an şi 10 luni închisoare cu suspendarea executării;
• - 6 luni închisoare cu suspendarea executării;

c. 3 avocaţi:

• - 3 ani şi 6 luni cu executare;
• - 1 an şi 6 luni închisoare cu suspendarea executării;
• - 1 an şi 6 luni închisoare cu suspendarea executării.

d. 1 grefier şef de la ICCJ:

• - 2 ani şi 6 luni închisoare cu executare

e. 1 preşedinte al unui ONG din domeniul drepturilor omului:

• - 6 ani închisoare cu executare

În aceeaşi perioadă, instanţele au pronunţat 33 de decizii definitive de condamnare privind 53 de inculpaţi. Printre aceştia se numără:

a. 14 ofiţeri şi subofiţeri de poliţie:

• - 7 ani închisoare cu executare;
• - 4 ani închisoare cu executare;
• - 4 ani închisoare cu executare;
• - 2 ani şi 6 luni închisoare cu executare;
• - 2 ani închisoare cu executare;
• - 1 an închisoare cu executare
• - 4 ani închisoare cu suspendarea executării;
• - 3 ani închisoare cu suspendarea executării;
• - 3 ani închisoare cu suspendarea executării;
• - 3 ani închisoare cu suspendarea executării;
• - 2 ani şi 8 luni închisoare cu suspendarea executării;
• - 2 ani şi 6 luni închisoare cu suspendarea executării;
• - 2 ani închisoare cu suspendarea executării;
• - 1 an şi 10 luni închisoare cu suspendarea executării.

b. 1  judecător:

• - 2 ani închisoare cu executare.

c. 1 magistrat asistent la ICCJ:

• - 4 ani închisoare cu executare

    În aceeaşi perioadă s-au pronunţat 3 decizii definitive de achitare privind 4 inculpaţi, dintre care 2 ofiţeri de poliţie.

Coruptia judiciara (7): mijloace de corupere

Foloasele ce pot constitui mijloace de corupere sunt:

- bani (lei, euro sau dolari americani, cash ori pe card, plata facturi, cota parte din afacerile `protejate`, imprumut de bani);

- bunuri (bijuterii, produse alimentare, produse electronice, produse electrocasnice, mobila, autoturisme, set anvelope, combustibil, imbracaminte, cosmetice, materiale de constructie, animale, arme vanatoare, icoane);

- servicii (sejururi la mare, excursii in strainatate, facilitarea procurarii unei locuinţe, a unui loc de munca, informaţii scurse la presa, asigurare menaj in locuinta);

- favoruri (neformularea unei plangeri adminstrative sau penale contra celui mituit, favori sexuale, transfer).

Este de remarcat ca valorile cele mai mari ale acestor foloase sunt in cauzele cu miza mare – cele comerciale, unde sumele din proces sunt de ordinul miliardelor si cele penale, unde in joc este libertatea persoanei. Valoarea difera si in functie de rangul celui implicat in cercetare (grad superior, functie de conducere) si de posibilitatile celui cercetat (cetatean strain, om de afaceri). Suma pretinsa este aproape intotdeauna mai mare decat suma primita.

Momentul in care se intervine este la inceputul sau la sfarsitul procedurii: de regula se intervine la organele care au puterea de a demara procedurile (organe de de constatare precum Garda Financiara sau polita din serviciul circulatiei; organe judiciare cum sunt politia judiciara si procurorii) si la cele care iau hotararea decisiva, finala (instantele de recurs, instanta suprema). Sunt vizate in special procesele penale. De asemenea, folosul se poate da si dupa indeplinirea, in conditii legale, a actului de catre organul judiciar (primire de foloase necuvenite). Un astfel de folos dat in mod repetat, creeaza un obicei si devine de fapt o promisiune de mituire.

Interviu in A.Catavencu

In Academia Catavencu de saptamana asta apare un interviu cu mine. E mai serios decat mi l-as fi dorit.

Disponibil in varianta electronica la Academia Catavencu, chiar si in EN si HU. Bula nu e opera mea, dar imi place teribil.

Sincer, astept sa vad cate semnaturi se strang de la…(nu sugerez eu)…cu privire la acest interviu.

Coruptia judiciara (6): acte de coruptie

Din comunicatele de presa ale DNA[1] si DGA[2] emise in anii 2004-2007, am extras cateva exemple de fapte de coruptie pentru care s-au demarat cercetari penale impotriva unor persoane care lucreaza sau au avut legatura cu sistemul juridic. Nu toate cauzele sunt solutionate definitiv, prin urmare cei cercetati beneficiaza de prezumtia de nevinovatie. Mentionam ca aceste fapte nu pot fi considerate ca fiind relevante si pentru caracterul/conduita altor persoane din sistem:

- un judecator de Judecatorie pretinde 700 euro pentru o solutie favorabila intr-un proces penal; fost judecator la Judecatorie pretinde 10.000 marci germane pentru a interveni la judecatorii de la curtea de apel in vederea punerii in libertate a unui inculpat arestat preveniv; un fost presedinte de Judecatorie pretinde 10.000 euro pentru a interveni la fostii sai colegi intr-o cauza civila; un judecator primeste un autoturism Nissan de la un om de afaceri pentru a falsifica documente si a da o solutie favorabila sotiei acestuia; un judecator de Judecatorie primeste 800.000 ROL pentru a grabi redactarea unei sentinte; videpresedintele unei Judecatorii pretinde in total 56 mil ROL pentru a interveni in mod repetat la judecatorii de la tribunal si Curtea de apel;

- un procuror a primit direct sau prin sot 4000 euro de la mai multe persoane pentru a da solutii favorabile; un procuror a primit 10.000 euro de la un om de afaceri pentru punerea sub acuzare a altui om de afaceri; un prim procuror primeste un vitel, branza, oua, lapte, pasari pentru a interveni la un procuror in vederea revizuirii unui dosar; un procuror primeste 200 mil ROL prin intermediul grefierei sefe pentru solutionarea favorabila a unui dosar penal si emiterea unei adeverinte care urma sa fie folosita in vederea blocarii solutionarii unui dosar civil; un procuror pretinde 50.000 euro pentru asigurarea ocuparii unei functii de conducere la parchet unui coleg;

- un magistrat asistent primeste 41.000 euro pentru a interveni pe langa judecatorii de la instanta suprema in vedera obtinerii solutiei de achitare si apoi la procurori pentru declararea recursului in anulare;

- un avocat pretinde 7000 euro pentru a interveni la politisti ca sa instrumenteze intr-un mod favorabil dosarul penal sau sa nu faca propunere de arestare; un altul primeste 11.000 euro pentru a interveni la judecatorii de la instanta suprema pentru a obtine reducerea pedepsei; 4000 sau 10.000 euro este suma data pentru a obtine punerea in libertate de la judecatorii tribunalului; doi avocati pretind 40 mil., respectiv 120 mil lei pentru a interveni la judecatorii de la tribunal si curtea de apel intr-o cauza comerciala; decanul unui barou pretinde 10.000 euro pentru punerea in libertate a doi inculpati de catre judecatori;  un avocat pretinde 98.000 euro de la un cetatean arab pentru a obtine punerea sa in liberatate si apoi scoaterea de sub urmarire penala;

- un comisar sef pretinde 20.000 euro pentru a propune neinceperea urmaririi penale; un comisar pretinde bunuri electronice pentru a interveni la magistrati in vederea ridicarii sechestrului; seful serviciului judiciar pretinde sa i se dea un autorurism in folosinta, 5000 USD si 20 mil lei pentru a interveni la procuror si medicul legist; un comisar pretinde un autoturism BMW pentru a nu cerceta un infractor; un subcomisar ajuta la recuperarea unor sume de bani de catre un cunoscut al lumii interlope; un inspector principal pretinde 3000 euro pentru a propune procurorului neinceperea urmaririi penale si inca 2000 euro pentru a interveni la procuror; trei politisti au pretins diferite sume de bani pentru a nu intocmi acte de constatare şi urmarire penala faţa de autorii sustragerii de produse dintr-o societate comerciala, asigurand protecţia zonei şi a transporturilor şi beneficiind, ulterior comiterii furturilor, de diferite sume de bani; un subcomisar de poliţie cu atribuţii de control a pretins pe durata unui an si 6 luni suma de 74 mil ROL de la 10 administratori ai unor societaţi comerciale, pentru a nu le intocmi procese-verbale de constatare a neregulilor depistate, precum şi pentru a nu efectua verificari la societaţile administrate; un agent de politie falsifica cazierul inculpatului pentru a sterge antecedentele panel ale acestuia si inlocuieste referatul cu propunere de trimitere in judecata intocmit de un coleg, in timp ce sotul agentului in calitate de prim-procuror adopta solutii favorabile in favoarea unor persoane cercetate pentru care pretinde 2.000 euro, 7 mil ROL, produse cosmetice si imbracaminte;

- un lichidator judiciar primeste 15.000 euro pentru a falsifica documente si a interveni la judecatori intr-o cauza comerciala; un altul primeste 45.000 euro pentru atribuirea unui imobil; un altul, dupa incetarea calitatii de lichidator, are un castig de 195 mil ROL vanzand un teren al unei SC care nu mai era in stare de faliment; un altul primeste 1,8 miliarde ROL pentru a ajuta o societate comerciala sa cumpere la pret mult redus o alta societate; sau 3000 euro pentru a nu demara procedura de tragere la raspundere a fostului adminstrator al societatii;

- un judecator sindic a obtinut 72 mil. ROL inlesnind lichidarea a 7 agenti economici de un lichidator desemnat nelegal, unde mama era asociat si fratele angajat;

- doi consilieri juridici pretind 75.000 euro pentru a interveni la judecatori in vederea admiterii unei contestatii la o licitatie;

- un comisar primeste 400 euro pentru transferul in alt arest a unui inculpat; un altul primeste pentru acelasi lucru 3500 euro de la sotia arestatului; seful de serviciu pretinde 1500 USD pentru angajare in politie; un ofiter de politie primeste 2000 euro pentru a interveni la superiorul sau in vedera angajarii unei persoane ca agent de politie; un comisar sef primeste 1000 euro pentru a-i aplica subordonatului o sanctiune disciplinara mai usoara;

- un medic legist sef primeste 500 euro pentru eliberarea unui certificat medico-legal cu un numar mai mic de 60 zile ingrijiri medicale acordate victimei;

-  un specialist criminalist primeste dulciuri, bautura si tigari in valoare de 400 euro de la doi vanzatori duty-free pentru favorizare in cercetarile penale;

- un consilier guvernamental pretinde 1 milion USD si primeste 20.000 USD pentru a interveni la judecatori in vederea solutionarii favorabile a mai multor dosare generate de falimentul unei banci;

- un fost senator, in calitate de avocat, pretinde 11.000 euro pentru a interveni la judecatori in vederea schimbarii incadrarii juridice a faptei;

- un interlop pretinde 20.000 euro pentru a interveni la judecatorii curtii de apel;

- o persoana primeste in mod repetat in total 468 mil ROL lasand sa se creada ca are influenta asupra judecatorilor de la ICCJ si a Procurorului General pentru a obtine reducerea pedepsei de 20 ani inchisoare.

 A se vedea si AC si ForumHN.

---

[1] www.pna.ro

[2] http://www.mai-dga.ro.

Coruptia judiciara (5): forme de coruptie

Formele legale de coruptie penala sunt cele reglementate in Codul penal si Legea 78/2000. Datorita definitiei mai mult de natura etica decat legala pe care o cunoaste coruptia (abuzul de putere in interes privat), exista mai multe forme de coruptie ce se pot intalni in orice domeniu, dar si in procesul de luare a deciziilor judiciare, administrativ-judiciare sau pur administrative:

 - darea-luarea de mita: implica doua elemente, cel care promite sau da un bun sau alt folos si cel care il solicita sau primeste pentru indeplinirea licita sau ilicita a unui act care intra in atributiile de serviciu, neavand importanta cui apartine initativa actului de corupere;

- traficul de influenta: folos procurat celui care face promisiunea ca va interveni pe langa un agent public pentru a indeplini sau nu un act ce intra in competenta sa;

- primirea de cadouri: implica primirea unor foloase in timpul exercitarii atributiilor, fara un scop neaparat de deturnare a modului de solutionare a dosarului, dar care poate favoriza crearea unor legaturi neetice;

- `ungerea` sistemului`[1]: foloase date agentilor oficiali pentru a grabi desfasurarea legala a unei proceduri sau pentru ca nu cumva partea adversa sa intervina mai inainte;

- frauda: falsificare de date – fals intelectual, fals in inscrisuri, favorizarea infractorului;

- santajul: obtinere de foloase prin presiuni sau forta – se poate ameninta cetateanul cu uzul armei, aplicarea unor sanctiuni administrative sau demararea unui dosar penal daca nu adopta o anumita conduita (se tolereaza astfel de catre organele de urmarire penala a actelor de trafic de droguri, trafic de persoane, prostitutie);

- favoritism sub foma de copinage (lb.fr), cronyism (lb.en): ajutor dat celor apropiati - prieteni, asociati -  pentru numire in anumite posturi pe criterii ce tin de relatii de amicitie si nu de competenta: numirile in posturi ce se ocupa fara examen sau unde probele orale sunt decisive (transferul judecatorilor la alte instante, numirea procurorilor la DNA sau DIICOT, promovarea judecatorilor la Inalta Curte, numirea inspectorilor judiciari la CSM, numirea primului-grefier la instante) sunt cele mai vulnerabile;

- favoritism sub forma nepotismului: facilitarea angajarii in sistem a sotului sau rudelor, in conditii ilegale;

- delapidare: deturnarea fondurilor publice; cel care este conducator de institutie si are calitatea de ordonator de credite deschide proces institutiei pe care o gestioneaza pentru plata unor despagubiri si castiga;

- folosirea informatiilor confidentiale pentru sine sau prieteni: de exemplu, un executor judecatoresc cumpara printr-un intermediar imobilul scos la licitatie pe care il atribuie acestuia la un pret mic;

- comision reciproc (kickbacks): o persoana face un favor ilegal unei alte persoane, iar aceasta din urma procedeaza si ea la fel, ilegal, in favoarea primei persoane; de ex, o persoana este promovata de conducatorul instituttiei pe un anumit post ca sa faciliteze acestuia sustragerea anumitor bunuri prin internediul sau.

---

[1]  „„dessous de table` (fr) - Clasificare in La Corruption : Problématique et Solutions - Claude Jamati, WBI (Atelier Régional sur la Réforme du Secteur de l’Eau et de l’Assainissement en Afrique Francophone).