CSM nu suporta critica

Comisia Europeana a criticat CSM. CSM a reactionat, negand sustinerile Comisiei.

SoJust a criticat CSM, in cel mai dur raport existent vreodata la adresa acestei institutii. CSM a contraatacat, neargumentat, atacand libertatea de exprimare a organizatiei si pe membrii sai.

Banca Mondiala a criticat CSM. CSM a reactionat, acuzand-o de ingerinta in justitie.

Eu am criticat CSM, spunand ca s-a transformat in serviciu secret. CSM  a reactionat imediat, spunand ca denigrez aceasta institutie, dupa care aduce argumente ce sustin tocmai sustinerile mele! Halal logica de juristi.

SoJust a criticat CSM pentru ca se face vinovat de fraudare a concursurilor de numire in functii de conducere din ultimii 3 ani, aducand ca proba chiar hotararile sale. CSM a dat un comunicat de mai mare rasul in care nu raspunde la nicio acuza.

Procurorul General a indraznit sa aiba opinie contra. Seful CSM a spus ca nu va accepta critici din interiorul CSM.

Departamentul de Stat al SUA da publicitatii raportul anual cu privire la drepturile omului, in care critica CSM. CSM insa reactioneaza, cerand probe! Acum imi e suficient de clar: CSM traieste in alta lume, aceasta institutie crede ca face justitie si ca atunci cand vorbesti de ea trebuie sa ai grija ce spui ca altfel iti cer probe. Si te mai si condamna!!!

Asadar, toti se inseala, numai CSM are dreptate! Of, ce rusine imi poate fi cu asemenea `reprezentanti`…

Banii si hotararile

Acum doua zile, in RoL s-a scris despre veniturile magistratilor, care ar depasi 5.ooo euro lunar la instanta suprema. Unii magistrati din tara au sarit ca arsi: cum indrazneste ziaristul sa spuna despre toti ca au salarii mari, sa insufle ideea ca sunt nemeritate, sa spuna ca isi dau singur hotarari pe drepturi salariale etc. S-au apucat de strans semnaturi, au sesizat CRP cum ca jurnalistul ar fi incalcat codul deontologic si au sesizat si CSM sa dea un drept la replica (eu zic sa il sanctioneze si CSM-ul pe ziarist - ce daca nu e magistrat, CSM poate orice in tara asta!).

Bun, acum mie mi-a venit o idee. Recent am redactat o hotarare intr-un proces cu de acum celebra taxa auto speciala si am constatat ca legislatia din Romania contravine Tratatului CEE, astfel incat cei care aduc autoturisme din import si le inmatriculeaza in Romania nu trebuie sa plateasca taxa. In mod normal, o astfel de hotarare ar trebui sa fie accesibila tuturor pe portalul instantelor, insa mai marii justitiei romane au decis ca in acest fel s-ar incalca legislatia cu privire la protectia datelor personale. Bine, cineva ar putea spune ca problema s-ar rezolva f. simplu, cum am facut eu in hotararea de mai sus: am inlocuit numele partilor cu initialele acestora.

Insa daca s-ar face asa ceva, s-ar da peste cap o afacere care aduce bani frumosi magistratilor si despre care jurnalistul de mai sus nu a scris: in mod regulat, sectiile instantei supreme si curtile de apel scot asa numitele `Culegeri de jurispudenta`. E o modalitate de a face bani atat pentru magistratii care incaseaza drepturi de autor pentru hotararile vandute (as intelege asemenea drepturi numai pentru hotararile comentate, nu pentru cele preluate direct din calculator si facut copy-paste in culegere), cat si pentru editurile preferate, care le vand cetatenilor sub forma de carte, CD etc.. fie ca sunt ale ICCJ, fie ale CApel. Trebuie insa sa arat ca unele din deciziile cuprinse in aceste culegeri sunt irelevante, altele discutabile, iar altele cu adevarat revolutionare nu apar in culegeri de teama de a nu schimba anumite…practici (a se citi `mentalitati`).

Din pacate, ce nu se intelege este ca cetateanul care apeleaza la justitie trebuie sa stie practica unei instante intr-o anumita materie. Si atunci trebuie sa aiba posibilitatea de a vedea cum solutioneaza judecatorul tipul de cauze similare cu cea promovata de el. Ori, aceasta numai electronic se poate rezolva.  Intr-un singur judet am intalnit o astfel de posibilitate, la Judecatoria Pitesti si Tribunalul Arges, si asta in urma cu 2 ani.

Revin la problema mea cu taxa auto. Acum am pus hotararea pe site: free. Ca sunt finut si ma gandesc ca statul doar ma plateste sa dau astfel de hotarari (sa le gandesc, pronunt, redactez). Dar daca mai scriu multi in presa ca avem salarii peste 5000 euro, ma apuc si eu sa vand hotarari, bucata cu bucata. Astfel, daca trimit astfel de hotarari pe mail la 50 de avocati pentru a le putea folosi in procese similare, si macar 10 dintre ei imi platesc drepturile de `autor`, inseamna ca dintr-un onorariu de minim 300 Euro luati pe o cauza mi -ar cuveni si mie, sa zicem, 10%, astfel ca la o hotarare as obtine de la 300 euro incolo, iar daca dau cel putin 10 hotarari ca asta pe luna, il oblig pe jurnalistul de la RoL sa modifice in sus cifrele de care vorbea.

Si, desigur, asta inseamna ca voi modifica continutul studiului meu mai vechi pe tema `Cui apartine solutia jurisdictiei`, iar in cartea de vizita si la titlul blogului am sa modific `Cristi Danilet-judecator`, in `Cristi Danilet - autor de hotarari judecatoresti`.

 

CSM si coruptia

1. Declaratiile din ultimele zile ale domnului judecator Virgil Andreies, presedinte al CA Cluj si membru al CSM,  merita o atentie deosebita. Nu pentru ca sunt printre putinile declaratii ale domniei sale de cand a fost ales membru CSM, ci pentru ca ating subiectul coruptiei in justitie, considerat tabu. Da, stiu ca pare curios, intrucat el a fost unul dintre judecatorii care in octombrie 2007 au semnat un protest contra mea pentru ca la un seminar pentru jurnalisti as fi facut afirmatii chiar despre coruptia judiciara. Dar, iata, oamenii se mai schimba. Si inca ce repede! Desigur, nimeni dintre semnatarii contra mea nu s-au gandit macar sa actioneze in aceeasi maniera contra `sefului` (insist pe acest cuvant) lor. Ramane sa vad daca nu cumva va trebui sa o fac chiar eu.

2. Care e povestea? In oct.2007 am fost invitat la un seminar despre drepturile omului in care am tinut o prelegere participantilor, toti jurnalisti si toti semnatari ai unui contract de confidentialitate cu privire la informatiile obtinute in timpul trainingului, despre coruptia din sistemul juridic - am prezentat un studiu sociologic pe acest subiect vizand mecanisme de corupere si politici anticoruptie cu privire la politie, grefieri, magistrati, avocati etc. Toata lumea intelege ca e vorba de un studiu despre coruptie, in afara de un singur participant, intarziat la ore, care probabil crede ca prezint cazuri concrete din instantele clujene. Scrie un articol in care imi atribuie trei afirmatii, colegii se simt lezati, o parte din cei de la Curtea de Apel Cluj semneaza o petitie catre CSM sa le apere reputatia, cei de la Tribunalul Cluj imi accepta explicatiile si nu adera la semnare, CSM trimite 3 inspectori pe capul meu care se comporta ca un veritabil Gestapo punandu-ma sa demonstrez ca nu am spus eu ceea ce a scris ziaristul, ei fac rost pe neveu de inregistrarea intregii mele prelegeri, transcriu prelegerea, constata ca nu am spus eu ceea ce a scris ziaristul dar gasesc alte afirmatii mai…serioase, extrag numai ce le convine din prelegere intr-o nota pe care o prezinta Plenului, Plen care fara a audia inregistrarea ori a citi memoriul meu depus la sediul CSm prin registratura care - intamplator - se ratacise undeva prin CSM de nu l-au gasit nici pana azi, decide sa le apere reputatia.

Drept pentru care se da o hotarare in 24 ian 2008 prin care mi se imputa nu afirmatiile aparute in ziar de care se plansesera semnatarii, ci afirmatiile pe care le-am facut in cadrul seminarului si care nu ajunsesera niciodata publice. Mai mult, pana la publicarea ei pe 12 feb 2008, vine d-na Barbulescu si prezinta opiniei publice o declaratie scrisa si audio in care se afirma ca as fi incalcat codul deontologic, desi acest aspect nu se discutase in Plen si, in niciun caz, nu in contradictoriu cu mine (pentru `analisti`: am citit codul deontologic de nu stiu cate ori, l-am criticat si sunt si formator pe etica si deontologie judiciara atestat de INM, studii pe care majoritatea csm-istilor nu le au) si nici nu apare in hotarare.

De mentionat ca intre timp nici eu nu m-am lasat, ci am dat un interviu la Academia Catavencu, doua la Realitatea, am scris pe blog si am finalizat studiul, iar cu o parte din acesta ma si prezint la un concurs organizat de INM pe tema - culmea! - `Coruptia vazuta din interior`. Lucruri mai grave decat afirmatiile de la seminar pentru care nu am fost in niciunfel apostrofat. Pana acum.

3. In acest context, vine judecatorul Andreies nu o data, ci de doua ori si face public urmatoarele afirmatii:

a. La Cluj: Virgil Andreieş a recunoscut la bilanţul instanţei pe care o conduce ca in sistemul judiciar sunt şi oameni uşor de mituit. “Corupţia in sistemul judiciar exista, ea nu este un fenomen, dar este la fel de periculoasa chiar daca este un singur caz, repet, pot fi mai multe”, au fost mai exact cuvintele preşedintelui Curţii. (Curentul)

b. Tot la Cluj: “Coruptia in sistemul judiciar exista, dar ea nu este un fenomen si este la fel de periculoasa, recunosc, chiar daca este un singur caz. Daca un singur caz de coruptie aduce un prejudiciu de imagine asupra sistemului judiciar, nu acesta este motivul pentru care procesele sunt mai lungi. Nu acesta este motivul pentru care se dau si solutii gresite. Daca nu stabilim exact diagnosticul sistemului judiciar si tratamentul va fi intodeauna gresit. Nu as vrea sa abatem atentie de la problemele reale din sistem” (Ziare.com)

c. La Alba-Iulia: Virgil Andries  a declarat, vineri, la Alba Iulia, ca “este un nonsens sa spuna cineva ca doreste sa lupte impotriva coruptiei si, in acelasi timp, sa atace sistemul judiciar in ansamblul lui”. In cadrul unei conferinte de presa desfasurata la finalul sedintei de bilant a activitatii Curtii de Apel Alba Iulia in 2007, reprezentantul CSM-ului a spus ca “nu poti sa lupti impotriva coruptiei fara un sistem judiciar puternic”. In opinia lui Virgil Andries, coruptia in justitie nu este un fenomen. (Rompres)

Asadar, judecatorul Andreies afirma ca exista coruptia in sistemul judiciar, ca nu este un fenomen, dar ca e la fel de periculoasa chiar daca exista un singur caz si ca nu aceasta este principala problema a justitiei.

4. Probabil domnul judecator nu a luat inca la cunostinta de concluziile deazstruoase ale Sondajului Gallup pe care de cateva saptamani CSM il tine ascuns, motiv pentru care presa l-a publicat `pe surse`:

- in opinia a 7% dintre grefieri multi judecatori sunt implicati in acte de coruptie, 8% opineaza pentru coruptie in randul procurorilor, 19 % pentru avocati, 13% pentru notari, 20% pentru politisti, 3% pentru functionari din justitie, 15% pentru executori judecatoresti. 12% dintre grefieri considera ca pentru imbunatatirea starii justitiei romane o prioritate este reducerea coruptiei din sistemul juridic;

- in opinia avocatilor, 47% cred ca toti sau aproape toti judecatorii sunt implicati in acte de coruptie (alti 45% cred ca putini sunt implicati), 60% cred ca toti sau aproape toti procurorii sunt implicati (31% cred ca putini sunt implicati), 51% opineaza pentru functionarii din justitie, 30% pentru avocati, 28% pentru notari, 78% pentru politisti, 35% pentru executorii judecatoresti. Principala problema cu care se confrunta justitia din Romania este coruptia pentru 34% dintre avocati, urmata de incompetenta, pentru 19% dintre ei. Rezolvarea problemei coruptiei este vazut de avocati ca prioritara pentru imbunatatirea situatiei din justitia romana, alaturi de simplificarea procedurilor judiciare;

- in opinia populatiei, 63% crede ca toti sau aproape toti judecatorii sunt implicati in acte de coruptie, 60% politistii, procurorii si avocatii, 46% functionarii din justitie, 43% executorii judecatoresti, 35% notarii. Din cei care au raspuns la sondaj, 14% au fost implicati in ultimii doi ani, personal sau o persoana din gospodarie, intr-un proces; pentru 39% dintre acestia, principala problema cu care se confrunta justitia romana este, de departe, coruptia, urmata de legislatia neclara si durata prea mare a procesului pentru 10%. Pentru cei neimplicati intr-un proces, principala problema cu care se confrunta justitia romana este, de asemenea, coruptia, pentru 38% din cei intervievati, urmata de legislatia neclara si incorectitudinea personalului pentru 5%. Și unii, si ceilalti, considera coruptia si apoi simplificarea procedurilor in sensul scurtarii duratei procedului, drept aspecte prioritare pentru imbunatatirea situatiei justitiei din Romania.

5. Si, in caz ca se vor ataca concluziile acestui sondaj care va fi dezbatut miercuri, pe 5 martie 2008 de Plenul CSM, pe motiv ca el ar releva doar perceptia celor intervievati (desi cel putin la grefieri eu zic ca vorbim si de altceva decat perceptie si oricum, increderea se bazeaza pe perceptie, aspetc pe care sociologii il stiu f.bine), reamintesc concluziile unui Sondaj TI-Ro, de anul trecut, care vizeaza de data asta experienta, nu perceptia: potrivit caruia unui procent de 11% din cei care au avut contact cu justitia in ultimele 12 luni li s-a cerut mita, iar 10% au dat mita. Ah, la asta mai trebuie sa adaug si cercetarile ori condamnarile pentru comiterea unor fapte de coruptie de catre magistrati - de ex, doar anul trecut 3 magistrati au fost judecati chiar la - coincidenta?! - Curtea de Apel Cluj.

6. Asadar, raman intrebarile: de la ce procent in sus vorbim de un fenomen? E nevoie sa fie un fenomen ca sa ne ingrijoram de coruptia din justitie (asta apropo de `si un singur caz daca avem este grav` - declaratie a d-lui Andries preluata intocmai de pe transcrierea prelegerii mele) ? De ce mai cheltuim bani pe sondajele de opinie daca nu dam nici doi bani pe rezultatele lor? Pe cine incercam sa mintim (este evident ca populatia reclama coruptia din justitie ca principala problema, urmata de lungimea proceselor, ceea ce inseamna ca noi, magistratii, nu convingem, si de aici lipsa de incredere a justitiei si, deci, de legitimare)? Si, desigur, nu pot incheia decat cu o intrebare amara: De ce domnul Andreies are liber sa vorbeasca public de coruptia din justitie prin prisma parerii sale personale, aruncand anatema asupra intregului corp al magistratilor din moment ce nu vorbeste de cazuri concrete, in timp ce eu, care am vorbit si documentat, si intr-un cadru privat, am fost admonestat?

7. Desigur, intrebarile raman retorice. Asta pentru ca niciodata magistratii romani nu vor recunoaste ca se pot insela, ca justitia are doua masuri, sau ca increderea populatiei e vitala.  Intotdeauna vor da vina pe guvern, pe parlament, pe presa, pe populatie, pe corupatori, pe sondaje, pe frustratii din interior. Nimeni nu isi va asuma insa nimic cu responsabilitate. Pentru simplu motiv ca sistemul judiciar din Romania nu este responsabil. Pentru ca nu este constient de sine insusi.