Raspunderea magistratilor
In ultima vreme tot mai mult se discuta despre raspunderea magistratilor pentru solutii gresite (de ex, Sfin). Ca sa nu se aplice dictonul `multi vorbesc, putin cunosc`, am zis ca nu ar fi rau sa prezint sistemul de raspundere al magistratilor:
a. Pentru comiterea de infractiuni in cursul solutionarii unui proces, magistratii raspund ca orice persoana (ex. pentru fals sau pentru coruptie – sunt deja magistrati cercetati/condamnati pentru infractiuni din aceste categorii): aceasta inseamna un proces obisnuit: dosar la parchet, judecata penala, eliminare din sistem ca urmare a condamnarii.
Dispozitii speciale sunt doar cele din art. 95 al Legii 303/2004 (1) Judecatorii, procurorii si magistratii-asistenti pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati preventiv numai cu incuviintarea sectiilor CSM. (2) In caz de infractiune flagranta, judecatorii, procurorii si magistratii-asistenti pot fi retinuti si supusi perchezitiei potrivit legii, CSM fiind informat de indata de organul care a dispus retinerea sau perchezitia.
b. Pentru comiterea unei abateri disciplinare:
Conform art. 99 din Legea 303/2004 sunt abateri disciplinare: a) incalcarea prevederilor legale referitoare la declaratiile de avere, declaratiile de interese, incompatibilitati si interdictii privind judecatorii si procurorii; b) interventiile pentru solutionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvarii intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decat in limita cadrului legal reglementat pentru toti cetatenii, precum si imixtiunea in activitatea altui judecator sau procuror; c) desfasurarea de activitati publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice in exercitarea atributiilor de serviciu; d) nerespectarea secretului deliberarii sau a confidentialitatii lucrarilor care au acest caracter; e) nerespectarea in mod repetat si din motive imputabile a dispozitiilor legale privitoare la solutionarea cu celeritate a cauzelor; f) refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de partile din proces; g) refuzul nejustificat de a indeplini o indatorire de serviciu; h) exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta, daca fapta nu constituie infractiune; i) efectuarea cu intarziere a lucrarilor, din motive imputabile; j) absentele nemotivate de la serviciu, in mod repetat; k) atitudinea nedemna in timpul exercitarii atributiilor de serviciu fata de colegi, avocati, experti, martori sau justitiabili; l) neindeplinirea obligatiei privind transferarea normei de baza la instanta sau parchetul la care functioneaza; m) nerespectarea dispozitiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor; n) participarea directa sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investitii pentru care nu este asigurata transparenta fondurilor in conditiile legii.
Sanctiunile se aplica de sectiile CSM, si conform art. 100 acestea pot fi: a) avertismentul; b) diminuarea indemnizatiei de incadrare lunare brute cu pana la 15% pe o perioada de la o luna la 3 luni; c) mutarea disciplinara pentru o perioada de la o luna la 3 luni la o instanta sau la un parchet, situate in circumscriptia aceleiasi curti de apel ori in circumscriptia aceluiasi parchet de pe langa aceasta; d) excluderea din magistratura.
c. Pentru erori judiciare comise (art. 96 din Legea 303/2004 si art 504-507 C.pr.pen.)
c.1. in penal: sunt 2 situatii cand persoanele au dreptul la despagubiri:
- cel care a fost condamnat definitiv pe nedrept si in urma unei hotarari in rejudecare (prin revizuire) a fost achitat definitiv
- cel care a fost arestat/detinut sau i s-a interzis sa paraseasca tara/localitatea, are dreptul la despagubiri numai daca ilegalitatea masurii s-a stabilit de un procuror (ex. a primit SUP sau IUP) sau judecator (ex. l-a considerat nevinovat)
Pesoana in cauza/mostenitorii actioneaza statul in judecata prin Minsiterul Finantelor in termen de 18 luni, care va plati o suma de bani sau o renta viagera. Actiunea in regres a statului e obligatorie: banii trebuie recuperati de la magistrat/alta persoana generatoare de daune (ex politist care a fortat marturia unui martor vital, grefier care a sustras o proba importanta) daca a actionat cu rea credinta sau grava neglijenta.
c.2. in civil: daca s-a dat o hotarare, care a ramas definitiva dar constituie o eroare, mai intai trebuie sa se obtina o hotarare de condamnare a judecatorului pentru comiterea unei infractiuni sau de sanctionare a lui de CSM pt comiterea unei abateri disciplinare, pentru o fapta care a generat acea eroare (de ex, sustragerea unor acte din dosar, neanalizarea unor probe definitorii precum cea ADN); apoi se face o actiune de justitiabilul pagubit contra statului roman, reprezentat de Ministerul Finantelor.
Dupa ce Statul pierde si despagubirea e platita, statul se poate indrepta cu o actiune in despagubiri impotriva judecatorului sau procurorului care, cu rea-credinta sau grava neglijenta, a savarsit eroarea judiciara cauzatoare de prejudicii. Reau-credinta sau grava neglijenta se vor demonstra in cursul procesului respective. Aceste actiuni trebuie introduse insa in termenul de un an.
c.3. Pentru condamnari la CEDO (OG nr. 94/1999, art. 507 C.pr.pen.)
In situatia in care statul roman a fost condamnat de catre o instanta internationala, actiunea in regres impotriva aceluia care, cu rea-credinta sau din grava neglijenta, a provocat situatia generatoare de daune, este obligatorie. Asadar Ministerul Finantelor trebuie sa deschida un proces. In acel proces, din actiunea in regres, trebuie demonstrata reaua credinta si grava neglijenta.
Ramane nelamurit cine sau cum se stabileste aceasta. Juristii de la Finante fiind destul de timizi, pana acum au cerut CSM sa verifice aceasta, si li s-a dat cu flit, raspunzandu-li-se ca raspunderea patrimoniala a magistratilor vine in contradictie cu independenta justitiei. La ultima sedinta, CSM a venit cu o idee si mai hazlie: cica MEF sa faca plangere la Parchet.
Pentru cei care se trezesc vorbind cum ca in alte tari nu exista raspunderea materiala a magistratului, ii invit mai intai sa studieze, apoi sa vorbeasca. Drept pentru care, indic studii facute de MEDEL sau chiar un studiu comparativ facut de CSM nostru (p.26).
Cristi,
A. Doua intrebari, in ordinea punctelor pe care le-ai abordat :
pct. a) exista clar definit tremenul “infractiune flagranta” sau este, ca de obicei, ceva interpretabil
pct. b) in cazul unei declaratii de avere false - inclusiv incomplete-, se aplica aceeasi preveder pt magistrati ca si pt restul declarantilor?
B. Cu riscul de a-i irita inca o data pe magistratii de pe forum (si nu doar pe ei!), trebuie sa constat ca raspunderea profesionala a magistratilor, cf legii, este mai mult decit subtzirica… Parerea mea, deci va rog sa nu va atacati - din nou.
multumesc Cristi,
ono
Comentariu by ono — aprilie 6, 2008 @ 8:26 am
nu se mai ataca nimeni, bre! ca ne-am obisnuit cu parerile astea! niste lucruri sunt clare: magistratii au salarii astronomice, muncesc putin si prost, nu au raspundere deloc sau au prea putina, intra in sistem ffff usor, se acopera unii pe altii, sunt corupti in procent de cel putin 99, lucreaza cu legi ffff bune, dar pe care ei le aplica prost… daca am uitat ceva il rog pe comentator sa mai adauge. ca enumerarea e cam “subtzirica”.
Comentariu by detaşatul — aprilie 6, 2008 @ 9:00 am
pct a. CPP defineste in art 465 Infractiunea flagranta: `Este flagranta infractiunea descoperita in momentul savarsirii sau imediat dupa savarsire. Este, de asemenea, considerata flagranta si infractiunea al carei faptuitor, imediat dupa savarsire, este urmarit de persoana vatamata, de martorii oculari sau de strigatul public, ori este surprins aproape de locul comiterii infractiunii cu arme, instrumente sau orice alte obiecte de natura a-l presupune participant la infractiune. In cazurile de mai sus, orice persoana are dreptul sa prinda pe faptuitor si sa-l conduca inaintea autoritatii`.
pct.b. Magistratii nu au imunitati in ce priveste comiterea infractiunilor de fals.Deci, daca declaratia de avere, interese etc e incorect formulata, fapta comisa cu intentie, magistratul e pasibil de sanctiune penala.
Comentariu by Cristi — aprilie 6, 2008 @ 9:06 am
Cred ca lucrurile pot fi analizate intr-adevar si formal si detasat asa cum ati incercat mai sus. Eu cred insa ca este o abordare ineficienta. Bineinteles ca exista un cadru legal extrem de clar in ce priveste raspunderea magistratilor. Problema este daca acest sistem functioneaza, daca intr-adevar cineva raspunde pentru deficitul de calitate si integritate pe care il aduce unui sistem judiciar a carui menire este sa regleze conflictele micro si macro in societate. Iar aici, din pacate, se ofera raspunsuri fundamental eronate. Pentru ca nu are importanta daca un anumit procuror (judecator, poftim) raspunde efectiv si personal pentru eroarea savarsita. Important este daca sistemul ofera o suficienta reparatie si compensatie pentru solutiile vadit gresite sau abuzive. A indrepta problema raspunderii strict spre persoana procurorului sau judecatorului inseamna de fapt sa eviti problema viciilor evidente ale justitiei insesi. Extirpi o buba purulenta insa este degeaba, pentru ca aceasta apucase deja sa invadeze si sa se intinda in intreg organismul sistemului juridic. Solutiile trebuie sa fie unele de ansamblu, iar nu simple interventii punctuale. Colegului meu in ale eternitatii, d-ul Tundrea, ii poti oferi satisfactia eliminarii procurorului pe care l-ai dovedit ca “l-a facut”, insa e insuficient, Pentru ca deja exista, nedescoperiti inca, zeci sau sute de tundrea, victime ale aceleaisi justitii.
Comentariu by procurorpanait — aprilie 6, 2008 @ 9:19 am
Raspunderea profesionala a oricarui membru al unei caste profesionale are cel putin trei fatete: una strict individuala, una de grup socio-profesional si una de comunitate (societate).
In toate cazurile insa leacul adevarat este lumina.
Cu totul paralel, este cazul plagiatului ca fapta prin care se poate invoca raspunderea profesionala a unui om care scrie.
Legea este subtire, tagma este inerta si actioneaza numai in extremis, si atunci mai ramane presiunea
comunitatii.
Pentru judecatori primele doua fatete sunt cele tratate.
A treia poate avea succes la nivelul perceptiei publice calificate sau afectate si la cel al facatorilor de lege.
Este pacat insa ca stiind fatetele sa nu se actioneze pe fiecare din ele.
Comentariu by Dorin Isoc — aprilie 6, 2008 @ 9:54 am
juristii de la MEF nu sunt timizi, sunt incompetenti. ii impiedica cineva sa deschida procese pentru raspunderea magistratului? da! propria incompetenta si lipsa de pregatire… fiindca stiu ca trebuie sa produca probe solide, or ei nu stiu decat sa ceara in numele statului. ca ai tu probleme cu CSM-ul, e altceva si te priveste. dar CSM nu poate impiedica exercitarea unor asemenea actiuni, doar asa fiindca nu ar vrea ei…
Comentariu by detaşatul — aprilie 6, 2008 @ 10:08 am
Domnule Detasat,
O mare frustare se poate citi in expIrimarea lu’ Matale…
Personal:
- nu am nimic cu salariile magistratiile, decit cu PRIVILEGIILE lor formalizate (pensii, sporuri, alte facilitati financiare ) si , mai ales, cele neformalizate
- nu stiu cum se accede in magistratura, constat faptul ca tagma este una mult prea orientata pe legaturi de familie, deci unde sa ma mai duca gindul?
- as fi apreciat ca, inainte de a cere drepturi suplimentare si privilegii sfidatoare ( ori barem in acelasi timp!), sa propuneti, prin asociatiile profesionale, SOLUTII VALABILE SI SUSTENABILE pentru ca sistemul legislativ sa capete coerenta, consistenta si stabilitate.
Apoi, constat ca nu eu, ci tocmai Matalutza te arunci in evaluari famboaiante despre “incompetenta” colegilor de breasla … apoi sa stii un lucru, gradul de competenta al celor scolarizati intr-un modul al sistemului de invatamint ramine cam aceeasi, punctual facind acum referire la asbolventii Facultatilor de Drept din Romanika.
in rest, numai de bine, dar fare prea mari frustrari , strica la … detasare!
DE CE MA DUCE PE MINE FEELINGUL CA ESTI DETASAT LA …CSM?
O
Comentariu by ono — aprilie 6, 2008 @ 10:37 am
E limpede ca lucrurile nu trebuiesc facute revansard, ci asezat, rational dar sistematic.
Comentariu by procurorpanait — aprilie 6, 2008 @ 11:03 am
despre cum se accede in magistratura, este evident ca nu se cunoaste prea bine. familia are prea putin de-a face. cristi stie foarte bine asta, si poate fi crezut pe cuvant.
solutii viabile propunem de mult timp, dar uiti ca nu noi elaboram proiectele de acte normative si, mai ales, nu noi adoptam legi. ca sa te convingi e suficient sa analizezi doar propunerile facute public de cristi. si sa nu crezi ca e singurul care face propuneri. propuneri se strang la 2-3 luni de la magistrati, dupa care ministerul le baga in sertar. poate ar trebui sa treaca pe la tine, ca sa te convingi.
nu sunt detasat nicaieri. daca as fi, la ce sporuri as lua, nici nu mi-ar pasa de ce spune lumea. asa, fiindca am dat zeci de examene, imi pasa.
Comentariu by detaşatul — aprilie 6, 2008 @ 3:12 pm
in continuare… asistam la demonizarea profesiei de magistrat. evident, orice ai spune, esti frustrat. daca taci e cel mai bine. daca vii cu exemple din lege, se zice ca o interpretezi in favoarea ta. daca esti magistrat, musai te-a bagat mama sau tata pe functie. cat despre faptul ca toti cei care termina dreptul sunt cam aceeasi… fara replica! pesemne efortul si studiul individual nu mai conteaza. si daca, culmea indraznelii, il combati pe cel care plin de manie proletara iti explica ce esti si ce nu esti (desi nu prea stie si nici nu-l intereseaza cum ai ajuns magistrat)esti neaparat detasat la CSM sau ocupi vreo functie care presupune multa frustrare acumulata…
dupa ce am scris atat, sigur distinsul comentator isi va spune: clar ca e frustrat. daca mi-as face si blog, oare ce ar mai spune?
Comentariu by detaşatul — aprilie 6, 2008 @ 3:21 pm
Problema este mult mai greu de rezolvat decat pare.
Studiile de drept comparat indicate arata tocmai “teama” statelor de a reglementa orice alta forma de respundere pentru judecatori.
“Teama” aceasta cred ca provine din existenta totusi in unele state si a unor politicieni responsabili ce inteleg ca in societatea actuala cel mai adesea ai de ales intre doua rele, raul cel mai mic.
Astfel judecatorul ce va judeca dupa propria parere constiinta dar cu temerea unei eventuale forme ulterioare de raspunere intemeiata pe parerea altei persoane (fie ea si tot judecator) nu cred ca se poate numi cu adevarat judecator independent. Acel judecator se va gandi tot timpul cum sa dea o solutie in rivinta careia sa fie sanse cat mai mici de angajare a propriei raspunderi.
In Romania cred ca in situatia asta sunt majoritatea judecatorilor, cel mai adesea dau solutii “conforme” (conform practicii, conform doctrinei, conform legii in vigoare char nedreapta, ilogica si contrara drepturilor omului). De ce? Tocmai pentru ca in Romania sunt reglementate atat de multe forme de raspundere incat daca cineva vrea sa te f..a in mod cert gaseste ceva si atunci nu mai cobnteaza cat de bine ai muncit 10 ani ci doar ca (de exemplu) ai completat gresit registru functionaresc.
O sa-si mai aduca aminte cineva de primul judecator ce a invocat CEDO dupa 1994 (parca a si fost sanctionat?
Si la un moment dat te plictisesti de “facut bine” totul dar sa stai cu teama si vezi deodata o categorie profesionala chiar fara nici o raspundere (avocatii) si te gandesti ca ai face treaba mai buna ca oricare dintre acestia si sari fie “in barca avocatilor” fie de la etaj ca pr. Panait (felicitari pt blog e cel mai fain “in memoriam” din tara asta)
Comentariu by Theodor Bogdan — aprilie 7, 2008 @ 6:56 am
Raspunderea magistratilor si judecatorilor tine de alte prevederi si criterii decat cele prevazute expres in L303/2004,L317/2004siC.deontologic.Acestea sunt dezamagitor de subiective si legate de privilegii si putere. Daca la varful sistemului, membrii CSM faciliteaza examene rudelor sau apropiatilor,ii angajeaza in aparatul propriu tehnic,voteza numiri in functii de conducere ale judecatorilor care au avut si au cauze pe rol unde acestia au calitate de parte,au cunostinta despre abateri disciplinare si standarde de integritate f.coborate ale unora dintre membrii CSM fara sa reactioneze in interesul sistemului? Daca ar fi adevarat ce s-ar intampla? Dar pt.ca,nu-i asa,aceasta este doar o ipoteza de lucru, asteptam alegerile.In ianuarie 2011 si ulterior vom constata cum inteleg magistratii si procurorii sa le fie reprezentata imaginea si asigurata functionarea sistemului inca de la varful lui .Poate ca atunci,macar, nici un membru CSM sa nu mai fie un absolvent al Facultatii de drept la ff si pe deasupra si repetent, cum este cazul acum. Este siderant fata de programul si strategia de pregatire si parcurs profesional ale chiar CSM!Chestia cu mapele profesionale oare este pentru palmasi si din cand in cand pt.cine deranjeaza?
Comentariu by alin — aprilie 7, 2008 @ 11:02 am
A se citi :”Raspunderea magistratilor si procurorilor…”
Comentariu by alin — aprilie 7, 2008 @ 11:14 am
INTREBARE:
O asociatie de protectie a intereselor cetateanului ar putea sa dea in judecata Ministerul de finante ptr ca nu executa ceea ce ar avea obligatia sa execute, adica sa exercite actiunile in regres obligatorii in conditiile legii dat fiind ca altfel tot cetateanul, contribuabilul plateste si daca actiunea se castiga Finantele sa fie obligate sa faca ce nu se grabesc sa faca?
Comentariu by ion adrian — aprilie 7, 2008 @ 7:45 pm
@Detasatul,
Poate raspunzi si tu la ce intreb mai sus ca ai exprimat o opinie la acest subiect.
Comentariu by ion adrian — aprilie 7, 2008 @ 7:48 pm
Oare cine trage laraspundere procurorii care instrumenteaza cazuri necomforme cu adevarul?????
Comentariu by sorin — aprilie 8, 2008 @ 12:30 pm
pt ion adrian
din punctul meu de vedere nu ar fi rau.
Comentariu by detaşatul — aprilie 8, 2008 @ 1:54 pm
Chiar credeţi că o soluţie de SUP sau o achitare cu inculpat arestat în cauză duce automat la nelegalitatea arestării?
Personal nu sunt de acord cu interpretarea pe care o daţi art. 504 alin.3 C.p.p.Textul prevede că arestarea este nelegală dacă acest aspect (nelegalitatea arestării) se constată printr-o ordonanţă a parchetului sau printr-o hotărâre judecătorească, şi nu nevinovăţia persoanei arestate.
În caz contrar, o persoană arestată ar trebui în mod obligatoriu condamnată pentru ca magistratul care de exemplu a menţinut starea de arest conform art. 300 ind. 1 sau ind. 2 C.p.p. să nu răspundă material, disciplinar, etc.
Şi, totodată, menţinerea stării de arest în cursul judecăţii ar echivala cu o antepronunţare (adică prefigurează o condamnare pe fond)?
Comentariu by Johnny — aprilie 10, 2008 @ 11:59 am
Ptr Sorin: nimeni. Dimpotriva, tot ei sar la gatul judecatorilor, acuzandu-i de incompetenta, prostie sau coruptie.
Comentariu by procurorpanait — aprilie 11, 2008 @ 11:10 am
Se pare ca CSM-ul este stat in stat…nu se supune la nimic ,nu greseste niciodata,nu ai dreptate niciodata la CSM….ii apara cu indarjire pe magistrati(si pe cei sa zicem corupti).Pentru condamnarile la CEDO,pentru ca recuperarea de la cei vinovati se pare ca este f.greoaie ,propun initierea unui proiect de lege….retinerea sa zicem a 15 - 20% din veniturile magistratilor si constituirea unui fond ( de malpraxis),…poate vor fi motivati sa citeasca si sa aplice legile corect.Tot respectul pentru Cristi Danilet…doresc Romaniei cat mai multi Cristi Danilet si cat mai putini…Barbulescu,etc….
Comentariu by Ion — aprilie 15, 2008 @ 1:26 pm
Oare cand va veni timpul sa fie trasi la raspundere si magistrati care favorizeaza infractori, masluind dosare si nejudecand drept si legal un dosar ?
Ce vina are omul de rand care din vina unor imprejurari nedorite a ajuns in postura de inculpat , datorita necinstei unui procuror , care stie sa ” manareasca” un dosar ?
Mult respect pentru dvs d-le judecator Cristi Danilet .
Comentariu by Liliana — mai 4, 2008 @ 4:15 pm
Domnule Danilet, ati fost secretar de sat. De ce nu ati promovat un sistem de responsabilizare al judecatorului? Un sistem care sa-l oblige sa-si faca treaba. Nici un judecator nu da doi bani pe dosarele pe care le are in fata.Dau sentinte aiurea pe motiv ca ” sa declare apel daca nu-i convine”. Nu va suparati asta nu e sistem judiciar , este un mare nimic. Independenta judecatorului s-a transformat in arbitrariu si nepasare.
Cica au prea multe cauze si nu le pot vedea pe toate.Daca n-au timp sa-si faca meseria sa se apuce de o meserie de care au timp.Nu scrie nicaieri ca cutare trebuie neaparat sa fie judecator.
Comentariu by arabu — mai 11, 2008 @ 9:13 am