Economisiti bani, timp, nervi

In Romania nu prea sunt preocupari pentru ca partile sa stie ce drepturi procesuale au. Mai mult, desi sunt in vigoare doua recente acte normative (vizand medierea si legal aid-ul), instantele inca nu le-au adus la cunostinta publicului. Cum am mai spus-o de multe ori, justitiabilul e ultimul personaj in ecuatia justitiei, desi ar trebui sa fie un actor central.

Aveti un litigiu? Vreti sa il

solutionati repede si ieftin?

 

Va sfatuim sa incercati solutionarea lui amiabila, indiferent daca ati apelat deja sau nu la instanta judecatoreasca. Orice litigiu civil, penal, comercial sau chiar penal pentru infractiunile urmaribile la plangerea prealabila a victimei poate fi solutionat prin MEDIERE.

Indiferent ca sunteti reclamant sau parat, puteti apela in acest sens la un mediator, in schimbul unui onorariu care va fi suportat de ambele parti. Aceasta va scurta procesul dvs la doar cateva zile si veti primi inapoi taxele de timbru achitate in caz ca ati demarat un proces la instanta judecatoreasca.

Fara timp pierdut, fara bani cheltuiti si fara nervi consumati!

 

Pentru detalii, cititi Legea n. 192/2006. Tabloul mediatorilor aici.

si vizitati site-urile Consiliul de Mediere si Centrul de Mediere Cluj

 info TV la 1, 2, 3 , mediere simulata

 

 

 

Nu stiti ce taxe de timbru aveti de platit?

In functie de ce anume pretindeti ca reclamant, in litigiile civile trebuie sa avansati o suma de bani pentru a demara procedura. In anumite situatii beneficiati de gratuitate.

In procesele penale, cheltuielile judiciare le veti suporta numai la sfarsitul procedurii, daca sunteti in culpa procesuala, conform art. 189-193 C.pr.pen.

Socotiti pe CALCULATOR ce taxe judiciare aveti de platiti.

 

Pentru detalii, cititi Legea nr 146/1997

 

 

 

 

Nu aveti bani pentru taxa de

 timbru sau pentru avocat?

 

Daca aveti un proces deschis civil in fata unui judecator si nu faceti fata cheltuielilor, cereti AJUTOR PUBLIC JUDICIAR.

Pentru a putea beneficia de plata integrală a cheltuielilor de judecată, petenţii trebuie să faca dovada ca au venitul mediu lunar sub 500 de lei pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii. În cazul celor cu până la 800 de lei pe membru de familie, statul se oferă să-i ajute cu jumătate din cheltuielile necesare.

Ajutorul public se acorda pentru plata avocatului, expertului, traducătorului sau interpretului folosit în cursul procesului, plata executorului judecătoresc, scutiri şi reduceri la plata taxelor judiciare. 

Atentie, aceste dispozitii nu se aplica in cazul proceselor penale. Pentru procesle care au ca obiect infractiuni, invinuitul si inculpatul poate beneficia de avocat gratuit in cazurile prevazute de art. 171 C.pr.pen., iar celelalte partie in conditiile art. 173 C.pr.pen.

 

Pt detalii, cititi  OUG nr. 51/2008 ajutorul public

si vizitati site-urile Minsiterul Justitiei si  Suport Legal

 

 

Parlamentul-instanta extraordinara

Fata de ce a aparut pe HotNews si Mediafax in legatura cu aprobarea de catre Parlament a procedurii de incepere a urmaririi penale cu privire la parlamentari, cred ca politicul face o mare gafa institutionala, asumandu-si un rol pe care nu il are – el stabileste vicii de procedura (in dosare aflate in faza actelor premergatoare nici nu se poate vorbi de astfel de vicii), lipsa de probe (la fel, de probe nu se poate vorbi decat dupa inceperea urmaririi penale), caracterul penal sau nu al faptei.

Credeam ca in Romania justitia se face de catre instantele de judecata, cum o spune art. 126 alin 1 din Constitutie. Numai ele pot spune daca o persoana a comis sau nu o infractiune. Parlamentul vrea sa ne demonstreze ca poate face acelasi lucru, ignorand scopul pentru care constituie un filtru, acela ca parlamentarii sa nu fie urmariti penal doar pentru opinii politice.

Faptele din dosarele aflate acum la Parlament nu pot fi judecate de catre Parlament, nici cu privire la consistenta lor (trebuie analzare doar existenta simplelor indicii necesare pentru a se incepe urmarirea penala), nici cu privire la caracterul lor penal.

Parlamentul devine o piedica a infaptuirii justitiei de catre organele constitutionale, ignorand angajamentele internationale pe care ni le-am asumat ratificand Conventia de la Merida si Conventia CoE privind coruptia. Mai mult, devine o instanta extraordinara, din moment ce face justitie separat de sistemul juridic obisnuit, lucru interzis de art. 126 alin 5 din Constitutie.

Am selectat mai jos standardele internationale in materie. Daca parlamentarii nu le cunosc, e grav. Daca le cunosc si le ignora, e mult mai grav:

Principiile directoare de lupta impotriva coruptiei si de aparare a integritatii personalului din justitie si sigurantei (1999) ale Forumului Global de Lupta Impotriva Coruptiei si Apararea Integritatii:

Principiul nr 6: sa ofere investigatorilor si procurorilor puteri suficiente si adecvate si resurse pentru descoperirea si urmarirea infractiunilor de coruptie.

Rezolutia 1214 (2000) privind Rolul parlamentelor in lupta contra coruptiei a Adunarii Parlamentare a CoE:

Parlamentarii trebuie sa sa protejeze independenta justitiei.

Cele 20 de Principii Directoare pentru Lupta impotriva Coruptiei (1997) adoptate de CoE prin Rezolutia (97) 24:

Principiul nr. 3: persoanele care au sarcina de a preveni coruptia, de a ancheta, urmari penal si sanctiona infractiunile de coruptie sa beneficieze de independenta si autonomia necesare in exercitarea atributiilor lor, ca ele sa fie libere de orice influenta incompatibila cu statutul lor si sa dispuna de mijloace corespunzatoare pentru obtinerea probelor; asigurarea protectiei persoanelor care ajuta autoritatile in lupta contra coruptiei si protejarea secretului investigatiilor.

Recomandarea nr 19 din 2000 privind rolul procurorului in sistemul judiciar penal, adoptata de Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei:

16. Procurorul trebuie, in orice situatie, sã fie in mãsurã sã desfãsoare, fãrã niciun impediment, urmãrirea penalã a functionarilor guvernamentali pentru infractiunile comise de cãtre acestia, in special faptele de coruptie, de abuz de putere, incalcari grave ale drepturilor omului si alte infractiuni recunoscute de dreptul international`.

Iar in expunerea de motive, Comitetul Ministrilor dezvolta: `Desi aplicabila in general, prezenta recomandare vizeaza in mod special acele sisteme in care procurorul este subordonat executivului, situatie care nu trebuie sa-l impiedice a urmari functionari publici – si, prin extindere, reprezentantii alesi sau politicienii – care comit infractiuni, in special fapte de coruptie. `Impediment` reprezinta nu doar un obstructionare a urmaririi, dar ea mai inseamna si orice represalii al caror obiect l-ar putea face procurorii.`

Concluziile celei de-a cincea Conferinte Europene a serviciilor specializate in combaterea coruptiei (2000, Istanbul) cu tema: `Anchetarea, urmarirea si sanctionarea in cazurile de coruptie:

Procurorul trebuie sa fie independent, iar politia judiciara trebuie sa actioneze independent; imunitatea politicienilor trebuie sa fie doar pentru actele legate de exrcitarea functiilor lor; obligatia procurorilor de a informa autoritati administrative inainte de a cerceta sau urmari un oficial public este un obstacol la functionarea adecvata a sistemului judiciar.

Comunicarea finala (2003) 317 a Comisiei Europene catre Consiliul European, Parlamentul European si Comitetul Economic si Social asupra politicii UE impotriva coruptiei

Printre principiile unei strategii anticoruptie comprehensive se numara: asumarea politica la nivel inalt, implementarea de fiecare stat membru a instrumentelor internationale anticoruptie, dezvoltarea instrumentelor de investigare si alocarea personalului specializat in lupta contra coruptiei.

UPDATE: Iata aici raportul comsiei juridice in cazul deputatului AN si MM, si reactiile TI-Ro si UNJR. E clar, justitia trebuie sa intre in vacanta permanenta, caci s-au gasit inlocuitori.

Imunitatea magistratilor?!

I. La pct. 11 din ordinea de zi solutionata din data de 29 mai 2008 se afla o propunerea a CSM de modificare a Legii nr 303/2004 pentru a se prevedea obligativitatea aprobarii CSM pentru punerea in miscare a actiunii penale (inculparea, acuzarea) contra judecatorilor si procurorilor pentru orice tip de infractiune.

 

II. Care e ratiunea pentru care CSM vrea sa fie introdus un astfel de filtru? In absenta unei motivari a propunerii CSM, iata presupunerile sunt patru:

a) cetatenii formuleaza prea des plangeri contra magistratilor: aceasta este o falsa problema, caci de la sesizarea organului judiciar si pana la inculpare se fac o serie de verificari, iar in dreptul nostru nu se cunoaste institutia acuzatorului privat decat in mod exceptional, astfel ca cetateanului nu trebuie sa i se impute faptul ca formuleaza plangere/denunt (despre problema bunei-credinte a cetateanului, vezi mai jos);

b) se comit abuzuri, adica ar fi magistrati care instrumenteaza dosare abuziv contra altor magistrati. Aceasta afirmatie este foarte grava, si daca CSM recunoaste acest lucru trebuie gasite rapid metode de responsabilizate a sistemului, fata de orice posibil justitiabil.

c) CSM vrea sa controleze anchetele penale. Lipsind obligatia de instiintarea a CSM cand se demareaza investigatii contra unui magistrat si existand posibilitatea ca insisi magistratii din CSM sa fie cercetati, CSM vrea sa aiba un control al acestor investigatii;

d) asemanarea cu celelalte puteri: parlamentarii, guvernantii si presedintele tarii nu pot fi cercetati penal decat in urma unor aprobari politice, prin urmare, pentru egalitatea puterilor se impune o aprobare si pentru magistrati. Se uita insa ca aprobarea politica se da pentru inceperea urmaririi penale, pe cand aprobarea pentru cercetarea magistratilor se da pentru punerea in miscare a actiunii penale.

 

III. Iata care sunt argumentele impotriva introducerii unei asemena aprobari, din partea CSM, pentru acuzarea magistratilor de comiterea oricarei infractiuni:

 

1. din punct de vedere al cetateanului care denunta o fapta penala a unui magistrat:

- daca este vorba de o infractiune de drept comun comisa de magistrat (ex. furt) nu exista niciun argument al necesitatii aprobarii CSM, organism care are ca atributie constitutionala doar gestionarea carierei profesionale a magistratului. Potrivit art. 124 alin 2 din Constitutie `Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti`, astfel ca daca un magistrat a comis o infractiune, el trebuie sa raspunda ca orice cetatean;

- daca este vorba de o infractiune in legatura cu atributiile de magistrat (ex. fals, coruptie) atunci existenta unui filtru consfinteste un privilegiu, incalcandu-se art 16 alin 1 `Cetatenii sunt egali în fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari`: un organism tot al magistratilor, CSM, va decide daca incuviinteaza acuzarea unui magistrat infractor, iar decizia va fi discriminatorie si fara posibilitatea de a fi contestata pe motive de oportunitate. Astfel ca, CSM risca sa para chiar o `cooperativa de spalat magistrati` (denumire atribuita de presa);

- si inca ceva: daca se simte nevoia protejarii magistratului impotriva unor abuzuri comise de anchetatori contra sa, pe cetateanul simplu cine il apara de abuzurile acestora?! Oare nu cumva se incurajeaza crearea unor filtre la nivelul diverselor profesiuni: pentru identitate de ratiune, vor putea sa ceara crearea unor astfel de filtre pentru a fi invuviintata inculparea si Clubul Roman de Presa pentru jurnalisti, si Agentia Nationala a Functionarilor Publici pentru functionari, si Asociatia Municipiilor din Romania pentru primari si sindicatul muncitorilor pentru cei din fabrica etc.

 

2. din punct de vedere al celui care instrumenteaza cauza, acest filtru reprezinta:

- o imixtiune in justitie: CSM este un organ administrativ, in ale carei atributii nu intra infaptuirea justitiei; daca vrea, CSM da aprobarea pentru ca eu sa imi indeplinesc atributiile de procuror/judecator, iar daca nu vrea, eu nu pot face nimic desi am motive sa cred ca cel pe care il cercetez este un infractor;

- o ignorare a pregatirii mele: daca mie, magistrat, mi se impune sa  cer aprobare de la un organ administrativ care pretinde ca poate lua decizii judiciare mai bine decat mine, cel care instrumentez dosarul, inseamna ca CSM nu are incredere in pregatirea si in buna-mea credinta. Aceasta inseamna ca insusi CSM este vinovat, el fiind responsabil alaturi de INM de recrutarea, pregatirea si sanctionarea disciplinara a magistratilor, si astfel incearca sa ascunda incompetentii din sistem;

- acest filtru nu va afecta doar procurorii care instrumenteaza cauze cu magistrati.

Pentru ca din 2003 se poate ataca o solutie de netrimitere in judecata data de un procuror neabuziv, direct la judecator (iar solutiile de NUP sau SUP contra magistratilor sunt f.multe). Care judecator poate avea o parere contrara procurorului, sa considere ca la dosar sunt probe suficiente contra magistratului cercetat si astfel sa trimita dosarul inchis de procuror cu IUP sau SUP la instanta pentru a face judecata (art. 278 ind 1 lit. c C.proc. pen). Vrea sa imi spuna cineva, ca eu, judecator va trebui sa cer aprobarea CSM ca sa judec un dosar??? Ce incalcare mai mare a independentei se poate produce?

 

3. din punct de vedere al CSM, acest filtru este:

- o modalitate de prevenire a abuzurilor: dar nu exista nici un fel de statistica si nici un fel de declaratie publica in legatura cu abuzurile judiciare. Chipurile, CSM vrea sa stopeze aceste abuzuri, preluand el atributele acuzarii. Dar cine garanteaza ca la randul sau CSM nu va abuza, favorizand sau nenorocind magistrati fata de care membrii CSM au anumite interese, mai ales ca un exista nici un mecanism care sa previna conflictele de interese la nivelul CSM? De ce sa am incredere in ancheta paralela efectuata de CSM? Mai mult, ce indrituieste CSM sa aprecieze probele administrate de un procuror, putand da o alta turnura anchetei sale? Oricum insa, CSM e cel care aproba suspendarea magistratilor ca urmare a inculparii, si cred ca nu ar trebui sa dea efect suspendarii daca incuparea ar fi abuziva;

- o modalitate de control al anchetelor judiciare: daca ordonanta lui Chiuariu era menita sa ingreuneze demararea cercetarilor unor politicieni, daca avizul Presedintelui sau al Parlamentului au rolul de a incuviinta inceperea urmaririi unor politicieni, aprobarea data de CSM pentru punerea in miscare a actiunii penale impotriva unor magistrati are un efect mai periculos: lipsa aprobarii duce la incetarea urmaririi unor magistrati, deci echivaleaza cu un ordin de incetare a oricaror proceduri, ceea ce este inadmisibil – asta nici macar un organ superior procurorului nu o poate face si, iata, o face un organ din afara sistemului judiciar inceteaza o urmarire legal demarata.

- o prevenire a anchetarii propriilor oameni: in conditiile in care in presa se vehiculeaza din ce in ce mai multe informatii despre implicare unor membri CSM in desfasurarea unor concursuri sau solutionarea de dosare, aceasta propunere a CSM in aceste zile transmite publicului mesajul ca CSM-istii se simt vulnerabili.

- o conditie impusa de documente internationale. Am incercat sa gasesc standarde internationale in legatura cu imunitatea magistratilor. Am gasit doar Opinia nr. 3 din 2002 a CCJE care la pct 52-54 ne da raspunsul: nu poate exista o imunitate penala; este acceptabil un mecanism contra plangerilor vexatorii numai in tarile in care exista acuzator privat (ceea ce nu se poate pune in discutie la noi decat cel mult pentru procedura din art. 278 ind. 1 lit.c C.pr.pen, respectiv daca un procuror a dat o solutie de netrimitere in judecata contra unui magistrat, victima poate contesta masura la procurorul ierarhic superior, iar apoi se poate plange unui judecator; daca judecatorul admite plangerea si retine cauza spre judecare la instanta considerand ca sunt probe suficiente, acuzarea va fi sustinuta in unele cazuri doar de catre victima, ceea ce poate pune in discutie necesitatea unei aprobari, dar eu cred ca insasi incheierea judecatorului de admitere a plangerii poate fi considerata ca avand un astfel de efect).

 

IV. In realitate, problemele din spatele aceastei propuneri sunt altele:

1. daca sunt magistrati care comit abuzuri, trebuie gasite mecanisme administrative de prevenire: trebuie revazuta modalitatea de recrutare (apropo, cu un simplu interviu in fata CSM au intrat in sistem o multime de magistrati cu grave carente de pregatire profesionala, iar efectele se vor vedea in curand), de pregatire (cineva s-ar putea gandi totusi ca un seminar de 2-3 zile o data la 3 ani nu e de ajuns pentru un magistrat), si de evaluare (vad ca presedinta CSM recunoaste ca la evaluarea din acest an magistratii si-au ales singuri 10 hotarari pe care le-au dus la comisie); trebuie revigorata raspunderea disciplinara  (art. 99 lit h din legea 303/2004 cu privire la incalcarea cu rea credinta sau grava neglijenta a legii e neaplicata); trebuie vazut de ce nu functionenaza raspunderea penala  (infractiuni precum represiunea nedreapta ori abuz in serviciu nu se intalnesc in practica judiciara cu privire la magistrati);

2. daca sunt persoane care formuleaza abuziv plangeri/denunturi trebuie gasite cai de sanctionare a acestora, de la amenzi/despagubiri civile (art. 723 din C.pr.civ aplicabil si in materie penala in baza art.721 ar fi un inceput) pana la sanctiuni penale pentru denuntarea calomnioasa (de altfel, in practica, infractiuni precum denuntarea calomnioasa sau marturie mincinoasa sunt foarte des intalnite, insa foarte putin investigate, ceea ce incurajeaza fenomenul plangerilor);

3. daca exista filtre pentru politicieni, nu inseamna ca si pentru magistrati ar trebui sa existe. Scopul trebuie sa fie eliminarea acestor bariere adminstrative de efectuare a cercetarilor penale (vezi argumente pentru urmarirea politicienilor fara aviz), ele nefiind altceva decat imixtiuni legiferate in justitie;

4. trebuie modificata legislatia de sorginte sovietica si unit momentul punerii in miscare a actiunii penale cu trimiterea in judecata: nimeni nu atentioneaza ca in Romania inculparea se poate face nu doar prin trimiterea in judecata, cand urmarirea e finalizata, ci si in timpul acesteia, creind aberatia unei cercetari cu doua categorii de suspecti: invinuitul si apoi inculpatul. Efectul este ca prin inculpare se determina imediat suspendarea din functie a magistratului. Oricum, in tarile occidentale, acuzarea se face numai in momentul in care procesul ajunge in fata judecatorului;

5. magistratii din Romania sunt vulnerabili pentru faptul ca sunt suspendati din functie la inculpare si apoi inlaturati din magistratura la condamnare pentru orice infractiune. Adica, de ex, daca accidentez cu masina pe cineva si sunt vinovat, voi termina cu magistratura. Or, suspendarea nu ar trebui sa opereze decat in legatura cu infractiunile de serviciu si nu ar trebui sa intervina decat odata cu trimiterea in judecata - in acest caz, evident, nu ar mai trebui sa existe niciun filtru. Iar inlaturarea din magistratura pentru o condamnare penala a unui magistrat ar putea sa opereze fie numai pentru infractiunile de serviciu, fie numai pentru infractiunile intentionate si pentru care pedeapsa aplicata este peste un anumit minim.

 

UPDATE: Am facut rost de documentul cu propunerea CSM – asa cum banuiam, e nemotivata. Iar in Cotidianul presedintele CSM aduce ca argument faptul ca sunt multe plangeri din partea cetatenilor contra magistratilor, neobservand insa ca acest filtru nu are nicio legatura cu diminuarea lor.

 

Alte pozitii: UNJR, CRJ, TI

 

 

Piata mitei judiciare

In urma cu doi ani, un judecator a fost condamnat pentru ca a luat mita (sau doar `spaga`?!) 800.000 lei vechi, adica 20 euro. Anul trecut un procuror a fost trimis in judecata pentru ca ar fi primit prin intermediul unei grefiere suma de 200 mil. lei, adica 5000 euro. Zilele acestea un judecator a fost arestat pentru ca ar fi o mita de 30.00 euro, din care ar fi primit 25.000 euro.

Daca aceste acuze sunt reale, ma intreb de ce iau unii magistrati mita? De ce salariile foarte bune pe care le avem si care, in curand, se vor majora iar, nu sunt de ajuns? De ce creste continuu cuantumul sumelor pretinse-luate de magistrati?

Si, mai ales, cum putem stopa aceste lucruri? (Ma feresc sa spun `fenomen`, ca magistrati cu inalte functii in justitia romana nu sunt de acord cu acest termen, dar recunosc coruptia din justitie).