1dec.1998-1dec.2008

In urma cu 10 ani incepeam exercitarea functiei de judecator, alaturi de alti 200 colegi declarati reusit la concursul din aug-sept 1998 organizat atunci de MInisterul Justitiei. Fusese un concurs cu peste 10 candidati pe loc; locurile libere erau la instante, la INM sau la MJ.

Eu am optat sa merg direct la instanta, la Judecatoria Vatra-Dornei, de unde eram de loc. 6 luni urma sa asist la desfasurarea activitatii, urmand ca dupa sustinerea examenului de semnatura sa intru in sala cu cauze mai simple. Ordinul de numire ca judecator stagiar a fost semnat de ministrul justitiei Valeriu Stoica.

1 dec 1998 s-a nimerit a fi intr-o zi de marti. Care era si zi libera. Ma gandesc ca e cumva ciudat sa incepi activitatea si martea (povestea cu ceasurile rele) si intr-o zi libera. 

In fine, a trecut. Doar ca o anumita framantare nu imi da pace nici astazi. Iar aceasta framantare, e ivita dintr-un foc ce arde undeva, inauntrul meu. El e izvorul eforturilor si atitudinilor mele in legatura cu organizarea si functionarea sistemului judiciar, cu ceea ce, generic, ii spunem `reforma justitiei`. Nimeni nu ma poate condamna ca vreau sa fiu corect, ca vreau sa am colegi profesionisti, ca vrea ca CSM si MJ sa se ocupe nu de propriile lor interese, ca justitiabilul trebuie ocrotit si stimat, ca trebuie sa fim responsabili de banul public etc.

In cei 10 ani de activitate, am realizat o multime de lucruri, am cunoscut oameni cu care am impus schimbari fundamentale in sistem, dar care nu sunt indeajuns. Neimplinirile sunt pe masura ambitiilor mele. Iar faptul ca ma simt responsabil de increderea inca scazuta in sistem, de netransparenta acestuia, de carente in eficienta sa, precum si faptul ca in cei 10 ani de activitate m-am confruntat cu atat de multe nereguli si am cunoscut atatea slabiciuni atat ale sistemului, cat si ale oamenilor ce-l compun, toate acestea ma fac sa ma intreb, intr-un mod lucid: `10 ani – in slujba dreptatii, oare?!`. Este intrebarea la care voi incerca sa imi raspund in urmatorii ani.

 

Magistrati vs judecator

 

Vinerea trecuta UNJR a reactionat cu privire la judecatoarea banuita de a fi condus in stare de ebrietate autoturismul si care a reactionat intr-un mod inadmisibil fata de organele de politie si fata de presa.

Azi citesc ca si AMR va discuta cazul judecatoarei, care este membru al acestei asociatii.

Este pentru prima data cand exista reactii in copore ale magistratilor fata de un magistrat. Nu numai ca sunt de acord cu initiativa, dar este un semnal major de maturitate al judecatorilor si procurorilor care doresc standarde inalte de integritate a celor care ocupa asemenea functii. Felicitari!

Si, pentru comparatie, a se vedea ce se intampla cand un judecator din SUA este prins baut la volan AICI

Justitia in Rep.Moldova

masa rotunda

 Pe 20-22 oct 2008 am paticipat la Chisinau, invitat de catre Fundatia Soros, la o dezbatere dintre reprezentanti  ai ong-urilor romanesti  si cele moldovenesti. Eu am vorbit despre independenta justitiei si reforma din ultimii ani din Romania. Cu aceasta ocazie, am luat legatura cu un fost coleg de la Facultatea din Iasi, Radu Turcanu, acum judecator in Chisinau, caruia i-am facut o vizita la Judecatorie. Iata cateva constatari:   

Chisinaul este impartit in 5 sectoare. Ele insa nu poarta numere ca in Bucuresti, ci nume: judecatoria vizitata de mine se numeste, potrivit sectorului, Judecatoria Botanica. Sistemul judiciar din Moldova cuprinde judecatorii de raion (respectiv de sector), 5 curti de apel si Curtea Suprema de Justitie.

Magistrati sunt numai judecatorii. Instantele sunt conduse in urma unui concurs de un presedinte si un vice, cu mandate de 4 ani, reinnoibile maxim o data. Exista cate o procuratura pe langa fiecare instanta; pentru militari exista o procuratura si o instant militara; in domeniul infractiunilor comise in sau cu ajutorul mijloacelor de transport, exista o procuratura a transporturilor. Ajunge judecator cine are varsta minima de 30 ani si experienta juridica de 5 ani. Un judecator nu poate fi sanctionat administrativ de catre organele de politie.

Completele de judecata sunt alcatuite in prima instanta dintr-un singur judecator; pentru anumite cause penale (infractiuni sanctionabile cu inchisoare de 25 ani sau detentiune pe viata), completul este alcatuit din 3 judecatori. In apel sunt 3 judecatori. In recurs sunt 3 sau 5 judecatori.

La Judecatoria Botanica activeaza 14 judecatori, numarul fiind prevazut prin lege. Fiecare judecator este competent teritorial pentru anumite strazi ale Chisinaului; aceasta repartizare se schimba in fiecare an.

Instanta nu are niciun fel de paznic. Programul instantei este intre 9 si 17; pauza de masa este intre 13 si 14. Inregistrarea actiunilor se face potrivit competentei teritoriale de catre fiecare judecator, care are stabilita in acest sens o ora in fiecare dimineata si o ora dupa amiaza. La intrarea in sediul instantei este un afisier unde apare lista dosarelor care revin fiecarul judecator ce are fixate procese in acea zi. Colegul meu are in ziua mea de vizita 18 dosare fixate, din jumatate in jumatate de ora. Un altul are doar 5. Fiecare isi manageriaza singur incarcatura. Colegul imi arata o statistica, care li se aduce lunar la cunostinta: are pe 8 luni din acest an instrumentate 526 de cauze, in medie 66 pe luna. De regula, fiecare judecator are procesele in fiecare zi, ceea ce inseamna ca multi lucreaza si in afara orelor de program pentru redactare.  Judecatorii penalisti care lucreaza sambata si duminica beneficiaza de compensare cu zile libere in cursul saptamanii.  

Instanta are o cancelarie, un fel de registratura, loc de unde se iau certificatele si unde se pastreaza dosarele in curs. FIecare instanta are contabilitate; finantarea se asigura de la Ministerul Justitiei. Exista un birou de traducatori, pentru limbile rusa-romana. Mai exista o camera mare, un fel de sala de consiliu, unde se tine `volanta` – adunarea judecatorilor si grefierilor.

Nu exista judecatori specializati: judecatorul solutioneaza cauze civile, penale, de contencios administrativ si desfasoara si activitate de judecator de instructie (pentru luarea masurilor privative sau restrictive de libertate, precum si a autorizarii masurilor precum confiscare, interceptare, perchezitie). Din 2005 exista Institut de Pregatire a  Magistratilor. Prin lege, fiecare este obligat sa aiba anual 40 ore de formare continua.

In 2003 a avut loc o reforma puternica, cand au fost adoptate noi coduri:  civil, procedura civila, penal, procedura penala, muncii. Codul familiei dateaza din 2000. Exista un cod de executare in materie civila si penala, din 2005. Doar Codul cu privire la contraventiile administrative e din secolul trecut: in principiu se aplica procedura civila, dar in privinta prezumtiei de nevinovatiei se aplica procedura penala; pentru contraventiile simple, sanctiunea o aplica organul constatator, insa pentru altele (accidente rutiere, prostitutie) organul constatator trimite materialul (procesul verbal de constatare, declaratia partii) la judecator care aplica sanctiunea; in anumite situatii prezenta partii este obligatorie si daca nu se prezinta dupa citare, poate fi arestata. Contraventia se executa prin Oficiul de executari al instantei, care face adresa pentru executare voluntara; daca partea refuza, se apeleaza la executor, daca nu plateste, amenda se transforma in inchisoare.

Procedura se desfasoara in limba romana. Ma rog, moldoveneasca: victima este `patimas`, autorul este `banuit`, procurorul este `acuzator de stat`, interpretarea legii este `talmacire`, doctorul in drept este `doctor habilitat in drept`, cererile partilor se numesc `demersuri`, antepronuntarea este `expunere`, locuinta fara baie este `odaie`, competenta teritoriala este `dislocare`, minorul este insotit de `taticu si mamica`. In penal, partea acuzatoare este reprezentata de procuror, partea vatamata si partea civila; victima care nu intelege sa participe la procedura are totusi drepturi (de a fi informata cu privire la derularea procedului, de a primi compensatii etc); partea apararii este constituita din banuit (calitate detinuta pana la invinuire), invinuit, inculpat (calitate din momentul trimiterii in judecata), aparator si partea responsabila civilmente. In cauzele cu minori, este prezent in fata judecatorului si un pedagog, angajat al instantei. In biroul judecatorului, procurorul si avocatul incupatului stau la aceeasi masa.

birou jude Mold

Nu exista sala de judecata. Birourile judecatorilor sunt amenajate ca si sali de dezbateri: dincolo de usa din holul circulat de parti se afla antecamera grefierei, care nu poarta roba si are statut de functionar; in biroul ei este un seif. Din biroul ei se intra in biroul judecatorului, dotata cu computer, steag, si unde se afla o bancuta pentru public/parti si o masa pentru avocati si procuror. Accesul persoanelor este permis in biroul judecatorului numai in timpul desfasurarii dezbaterilor – astfel, sedinta este publica. Roba judecatorului este ca si la noi, neagra; la curtea suprema are culoarea rosie.

 

Cum se desfasoara sedinta de judecata? La ora fixata, partea bate la usa. Judecatorul isi ia roba. Intra partea, se aseaza pe banca. Judecatorul saluta si declara deschisa sedinta de judecata, prezinta component completului si legitimeaza partile. Cand partile vorbesc, judecatorul le atrage atentia sa stea in picioare `pentru onorarea instantei`. Intr-o speta citatia s-a intors pentru ca paratul s-a mutat; reclamantul se obliga sa gaseasca noua adresa si sa il citeze cu confirmare de primire, scop in care dupa sedinta va primi un formular de la judecator pe care il va stampila la cancelarie si il va pune el insusi la posta. Daca dosarul se amana, partile prezente semneaza pe incehierea de sedinta intocmita pe loc ca ia termen in cunostinta. Judecatorul declara inchisa sedinta de judecata.  Cand vin urmatoarele parti, totul se reia: se declara deschisa sedinta, se arata component completului, se face procedura, se declara inchisa sedinta. Judecatorii sunt foarte atenti la amanari, dand termene scurte, de pe o zi pe alta in penal in cauze urgent, sau de la o saptamana la alta.

In biblioteca judecatorului remarc:

- Culegere de hotarari explicative: judecatorul nu este legat de solutia data intr-o cauza similara a lui sau a altei instante, insa in aplicarea legii judecatorii isi formeaza convingerea si in urma hotararilor explicative ale Plenului CSJ. Astfel, la CSJ functioneaza o directive specializata care studiaza practica neunitara, care apeleaza la un consiliu stiintific alcatuit din cercetatori (savanti) si practicieni. Plenul va da o hotarare explicative, un fel de recurs in interesul legii, care are numai character de recomandare;

- Manualul judecatorului in examinarea pricinilor civile: este un fel de ghid al judecatorului care cuprinde urmatoarele capitol: organizarea lucrului de catre judecator, procedurile in prima instant si in caile de atac, particularitati in anumite pricini – stabilirea competentei, procedura cu elemente de extraneitate, re recunoastere a hotararilor straine, precedentul judiciar si practica CEDO, litigii de munca, de familie, de proprietate, funciare, fiscal, de apararea onoarei sau reputatiei, prejudiciu moral, persoana juridical, executarea hotararilor, proprietate intelectuala, contractual de vanzare-cumparare, indexarea sumelor adjudicate, statutul refugiatilor, protective sociala, litigii eoclogice, litigii ce tin de prestarea serviciilor juridice. Pentru fiecare din aceste categorii ghidul cuprinde o sistematizare a materiei, un fel de esential al problematicii abordate, cu indicarea probelor ce trebuie administrate in fiecare tip de cauza si a articolelor de lege aplicabile.

RomaniaCurata.ro

Azi s-a lansat un portal anticoruptie, www.romaniacurata.ro. Dincolo de aspectele politice, atrag atentia asupra elementelor juridice continute in acest site:

- un interviu cu Daniel Morar despre responsabilitatea procurorilor, judecatorilor si societatii civile in lupta antcoruptie;

- o prezentare a CSM si a membrilor sai;

- o spargere a miturilor despre DNA;

- o analiza a ANI si CNI.

MM-Femeia Europei

Am fost consilier al ministrului Macovei din ian 2005 pana in apr 2007, cu acte in regula (cerere de la MJ, acord al meu, aviz pozitiv de la instanta, detasare de la CSM). Sunt mandru de acest lucru. Nu regret nicio clipa experienta extraordinara pe care am dobandit-o in administratie: lucrul cu oamenii, activitati in domeniul international, viziune globala, responsabilitate fata de cel care da banul (cetateanul). Recomand oricarui magistrat care are ocazia sa lucreze in administratie, sa o faca. Va vedea lucrurile cu alti ochi: dumnezeirea pe care crede ca o detine va deveni innobilare prin viziunea noua, aceea de a munci in folosul cetatenilor.

Urata de cesemei, antipatizata de parlamentari, hulita de unii magistrati, reformele Monicai Macovei sunt cele care au adus Romaniei libertatea de a vorbi in justitie, independenta procurorilor, informatizarea sistemului, impartirea aleatorie a dosarelor , ocuparea functiilor de conducere prin concurs si mult asteptatata aderare. Adevarul e insa ca noi nu meritam persoane precum Monica Macovei. Adevarul e ca poporul roman se zbate intr-o mediocritate cronica deja care nu mai cunoaste limita.

Fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei a fost aleasă miercuri “Femeia Europei” în 2008 de către un juriu format din europarlamentari şi jurnalişti.  Premiul este decernat de către preşedintele Parlamentului European, Hans Gert Poettering. Monica Macovei a fost  desemnată candidata României pentru acest premiu la 16 iunie de către un juriu format din 25 de reprezentanţi ai societăţii civile şi jurnalişti români. 

“Doresc sa imi exprim profunda apreciere pentru realizarile acestor femei exceptionale – exceptionale datorita talentului, datorita impactului muncii lor si datorita dedicatiei sincere pentru cauzele sustinute. Dumneavoastra deveniti astfel un simbol al sperantei si un model pentru femeile din Uniunea Europeana si din intreaga lume”, a declarat presedintele Parlamentului European (PE), Hans-Gert Pöttering, in cadrul ceremoniei de decernare a premiilor care au avut loc miercuri, 12 noiembrie.

Motivul pentru care Monica Macovei a fost nominalizata pentru premiul AIPFE este faptul ca numele ei a devenit sinonim cu eforturile Romaniei de a construi un sistem judiciar european in Romania, in perioada decisiva de pre-aderare la UE. Totodata ea a fost apreciata pentru masurile introduse pentru combaterea coruptiei, precum obligativitatea declaratiilor de avere ale demnitarilor si infiintarea Directiei Nationale Anticoruptie (DNA). 

Apreciată de europarlamentari pentru reformele în domeniul justiţiei şi luptei anticorupţie, Monica Macovei a fost ministru al justiţiei în perioada 2004-2007, în prezent fiind consultant special al premierului Republicii Macedonia pe probleme de combatere a corupţiei. De asemenea, este expert al Comisiei Europene în domeniul pregătirii personalului de specialitate din ţările candidate ale UE în domeniul combaterii corupţiei şi reformei sistemului juridic.

(Euroactiv, Adevarul, HotNews)

Toate hotararile-pe site!

 Proiectul JURINDEX, dezvoltat de Tribunalul Vrancea, a fost lansat astazi!

Pe site-ul www.jurisprudenta.org au fost puse la dispozitia publicului toate hotararile judecatoresti ale Tribunalului Vrancea, fara filtre.

Singura interventie: anonimizarea, pentru protejarea datelor personale.

Initiatorul acestui proiect, Adrian Neacsu, presedintele Tribunalului Vrancea: “Standardul in ce priveste deschiderea sistemului de justitie catre cetateni este surprins cel mai bine in documentul din 30 mai 2008 al Comisiei Europene intitulat “Catre o strategie europeana in domeniul e-justitiei”. In tari precum Anglia, Irlanda ori Norvegia, deja publicul are acces la totalitatea hotararilor pronuntate in sistemul judiciar, asigurandu-se astfel si o coerenta la nivel national a solutiilor jurisprudentiale. Dealtfel marea majoritate a tarilor europene membre ale Uniunii Europene ofera accesul gratuit si public la hotararile judecatoresti pronuntate de instante, insa la o forma neoficiala a acestora, rezultata ca urmare a anonimizarii partilor in vederea conformitatii cu legislatia europeana in ce priveste protectia datelor cu caracter personal (Belgia, Finlanda, Franta, Germania, Spania s.a.).

Preluat de pe www.juridice.ro.

`Vizita`mult asteptata

Si au venit membrii CSM.

De dimineata, locurile de parcare din fata tribunalului erau flancate de stalpi legati intre ei cu banda galbena (gandul la Don`t cross!, exact). Am intrat in cladire si la etajul meu, acelasi cu cel pe care e conducerea, femeia de serviciu dadea ultimul lustru la pardoseala. La un moment dat m-am intalnit pe hol cu judecatorii din conducerea tribunalului, care mergeau la curte. Am impresia ca niciunul nu mi-a raspuns la salut, de unde deduc ca citesera ziarul cu interviul. Ulterior am aflat ca au fost distribuite gratuit 100 exemplare in Palatul de Justitie. Nu stiu unde s-a desfasurat intalnirea, cine a participat si ce s-a discutat (ulterior am aflat ca de la Judecatoria Cluj-Napoca, cea mai grea instanta din tot judetul, nu a fost invitata nici macar conducerea la intalnirea cu csm-istii). Nu exista nicio informatie, nici oficiala, nici neoficiala despre aceasta.

La 8.30 am intrat in sala de judeca. Aveam de solutinat 63 de dosare in recurs.  Sedinta a fost condusa de un coleg, care ieri a fost in sala in sedinta de directe cu 66 dosare din care a scos in pronuntare aproape jumatate. Cam dupa o ora au intrat in sala d-na Barbulescu (presedintele CSM) si d-l Andreies (presedintele Curtii de Apel Cluj). S-au uitat, au stat 1 min si au plecat. Probabil nu credeau ceea ce spuneam in interviu, referitor la nr de dosare. De la mine au plecat in birourile unor judecatori si, desi unii s-au plans de supraincarcare, sefa CSM a afirmat `Aveti conditii mai bune ca la Inalta Curte`. Nu au vizitat niciun birou de grefier, desi colegii de la camera 13 asteptau pentru prima data in viata lor sa vada la fata un oaspete de la Bucuresti. Oricum, holurile de acolo nu erau asa bine lustruite. Apropo, domnul Andreies a fost interesat mai degraba de cate ori intra femeia de servici in biroul judecatorilor sa faca curatenie. Pana la urma, presimt ca din toata tevatura asta femeile de serviciu vor fi cele care vor primi apostrofari.

Faptul ca suntem epuizati fizic, bolnavi, ca nu exista contract cu medic de medicina muncii, ca psihologul nu este cunoscut, ca se vine in we la serviciu, ca nu exista un plan de reducere a supraincarcarii, ca hotararile judecatoresti nu sunt publicate, ca proiectele de management ale sefilor nu sunt cunoscute sau ca in ultimul an de zile nu este nicio imbunatatire a activitatii in Palatul de Justitie din Cluj-Napoca, nu intereseaza pe nimeni. A face astfel de afirmatii, despre deficientele sistemului inseamna o lupta cu morile de vant, imi spun colegii; iar eu nu ii pot contrazice.

Dupa ce am terminat grefiera, franta, a intrat in a doua sedinta de judecata din acea zi. Noi am intrat in deliberare: am scos in pronuntare trei sferturi din sedinta. Impartite in 3, ne revin fiecaruia care 15 dosare la motivat. Daca pun la socoteala si dosarele in care am intrat luni din care imi revin la motivat vreo alte 15, inseamna ca am 30 zile calendaristice sa motivez 30 dosare. Daca nu intru in vreo sedinta suplimentara, nu ma imbolnavesc eu sau grefiera-dactilografiata, singurul impediment sunt restul dosarelor din fiecare saptamana a celor 30 zile pe care le scot in pronuntare. Din nefericire pt el, un coleg de al meu ma va inlocui luni, caci sunt plecat din tara la un seminar international, despre coruptia judiciara.

Si tot azi, primesc de la CSM o citatie cum ca pe 27 nov 2008 sunt citat la sectia de judecatori pentru a fi cercetat/judecat in legatura cu afirmatiile de anul trecut in legatura cu…coruptia din justitie, pe motiv ca as fi incalcat codul deontologic al magistratilor. Ce ilar e: pe de o parte sunt cercetat ca am spus ca sunt sectoare vulnerabile la coruptie in justitie si avem magistrati, grefieri, avocati, politisti condamnati pentru coruptie, pe de alta parte saptamana trecuta mi s-a dat un premiu de la INM pt un eseu pe tema coruptiei vazute din interior, iar saptamana viitoare ma duc la un training pe acest subiect.

Am primit sms, e-mailuri si telefoane de felicitare; de la avocati, judecatori, grefieri, consilieri de probatiune. `Pentru curaj`. Eu as raspunde `Pt naivitatea de a crede ca se poate schimba ceva`. Nu de felicitari este insa nevoie, ci de atitudini publice.

La orele amiezii sefii nu mai erau in instante. Pariu fac ca erau la Jibou, unde sarbatoreau cu mare tam-tam deschiderea unei noi instante. Ma gandesc ce stupid e sa deschizi o noua institutie intr-o zi de vineri. Dar, nu-i asa?!, urmeaza doua zile de relaxare. Iarba verde, o gura de…aer curat, poate si o fuga la Sapanta. Si, desigur, comentariile rautacioase cum ca frustratul ala de la Cluj, cu plete si om de-a lu` Macovei, iar s-a spart in figuri pe la presa si ca neaparat trebuie gasita o solutie sa i se inchida gura.

La ora 18.00 am fost invitat la stirile de la TVR Cluj,  transmise pe canalul TVR2 in tot Ardealul. Asa am vazut si eu ca azi, la 9.20, s-a tinut in sala de consiliu a Curtii de Apel o conferinta de presa la care au participat d-na Barbulescu si d-l Andreies si jurnalistii locali, convocati pe fuga si fara existenta vreunui comunicat de presa, evident. S-a pus problema sediilor improprii si, bineinteles, ca csm-istii au dat vina pe MJ. DIscutia s-a centrat rapid pe legea de salarizare, aruncandu-se zvonuri `oficiale` cum ca salariile judecatorilor s-ar micsora. M-am uitat la discutiile din ultima sedinta a CSM si deduc ca membrii csm nu au inteles nimic. La intrebarea jurnalistei, am raspuns ca azi am intrat in sala cu 63 de dosare si lunea care a trecut cu altele 50, conditii in care nimeni nu imi poate cere sa stiu fiecare dosar si sa dau solutii bune; ca in Romania lui 2008 grefierii inca cara dosare cu bratul de la arhiva in biroul lor, de la ei la biroul nostru, de acolo la sala si inapoi; ca justitie si rapida, si ieftina, si buna nu se poate; ca situatia in Europa este diferita datorita faptului ca schemele de personal sunt altele; ca ar trebui nu sa sarbatorim, ci sa plangem ca se deschide o noua judecatorie (caci asta inseamna ca sunt litigii, ca oamenii se judeca) in loc sa investim banii in marirea schemelor de personal ale instantelor existente si in prevenirea prin mediere a litigiilor; ca ne-am obisnuit deja ca CSM sa arunce vine pe MJ si invers; ca problema centrala nu trebuie sa fie salarizarea, ci conditiile de munca, caci un salariu mai mare nu ne ajuta sa prevenim bolile de ochi si coloana; ca o solutie este fixarea nr de judecatori pe instante, marirea schemelor de personal si schimbarea CSM, alcatuit din oameni incapabili sa finalizeze un proiect in acest sens inceput din 2005. Nu stiu cum am uitat sa spun ca responsabili de managementul de instante aproape inexistent  sunt presedintii de instante.

Relatari: Clon, Clujeanul, Clujeanul2

Justitie de salahor

Iata si interviul despre care vobeam ieri ca va aparea in aceeasi zi in care membrii CSM vor trece prin Palatul de Justitie din Cluj, institutia juridica cea mai importanta din Ardeal dar cea mai putin dezvoltata din punct de vedere managerial.

Presedintii instantelor se cred sefi peste intreg personalul, ca si cum am fi angajatii lor. Colegii mei nici nu indraznesc sa vorbeasca despre conditiile de lucru `ca la fabrica` sau `ca negrii pe plantatii`, satuli ca de ani de zile noi vorbim, noi auzim, toti promit ca fac si dreg dar nimic nu se intampla. Nici nu imi dau seama daca cineva macar stie ce e de facut.

Avem un MJ incapabil sa rezolve multitudinile de probleme ce trebuiesc rezolvate. Avem un CSM interesat doar de acapararea de putere si iresponsabil in fata celor care i-au ales. Avem sefi de instante care in marea lor majoritate nu colaboreaza cu colectivele de judecatori, iau in deradere ideile de imbunatatire a activitatii si ignora colectivele de grefieri. Avem avocati care realizeaza ce se intampla, dar nu pot vorbi de teama unor `razbunari` ale judecatorilor prin solutiile din dosarele lor. Avem justitiabili care nu inteleg ce (li) se intampla si care umplu de petitii toate institutiile statului.

Toata lumea vorbeste de reforma. Eu sunt socat: in 2004 aratam public cu ce ne confruntam, intr-un articol publicat in Dilema Veche. In 2005 si 2006 ne-am ocupat de aderare si am facut raportari catre UE cum ca sistemul e in evolutie. In 2008, singura diferenta este ca avem computere pe birou si impartirea dosarelor se face aleatoriu. In rest, nimic: aceleasi reguli, aceeasi mentalitate, acelasi tip de oameni in functii cheie.

In asemenea conditii, sa ceri performanta judecatorilor si eficienta sistemului, mi se pare o neobrazare.

Daca cineva este interesat de adevarata stare de lucruri, sa ia aminte. Pentru restul, scuzati-ma ca am vorbit si faceti-va ca nu ati citit.

MJ si CSM la Cluj

De patru zile se face curatenie in Palatul de Justitie din Cluj: se sterge praful de pe panourile verticale, se spala geamurile, se sterg florile, se lustruieste gresia. Din pacate, se repeta evenimenul din februarie 2008: nu se face curatenie in semn de respect fata de lucratorii din instantele si parchetele clujene, si nici fata de justitiabilii si avocatii prezenti zi de zi aici, ci pentru ca trebuie sa `dam bine` in fata celor care vin din Bucuresti. Si asta in conditiile in care doi dintre membrii CSM sunt clujeni si vin, deci, mai des in Palat! Pacat ca nu stim sa ne asumam independenta si ne comportam in continuare ca niste subordonati.

Cum e joi, ora 15 si inca nu ne-a informat nimeni oficial despre ce e vorba, am intrebat in dreapta si-n stanga si asa am aflat ca maine vin membrii CSM si un secretar de stat cu ocazia dechiderii Judecatoriei Jibou. M-am uitat pe la sectiunea `comunicate` de pe site-urile CSM si MJ, dar si pe ale Tribunalului Cluj si al Curtii de APel Cluj si nu am gasit nimic cu privire la mult asteptata vizita; dar recunosc ca suna grozav de bine anuntul de pe prima pagina: `Pagina Tribunalului Cluj îşi propune: asigurarea transparenţei organizării şi funcţionării sale..`.

Desigur, in atare conditii, sunt indreptatit sa ma gandesc ca cei de `rand` nu trebuie sa stie ce se intampla maine, ca nu cumva sa le dea prin cap sa aiba pretentia de a se intalni si ei cu cei care ar avea calitatea de reprezentanti ail or care, mai mult, raspund in fata judecatorilor si procurorilor (art 1 alin 2 din Legea 317/2004).

Imi aduc aminte ca ultima oara cand s-a intamplat asa ceva in zona a fost la deschiderea Tribunalului Comercial, pe la mijlocul lui 2004. Atunci, tot asa, a venit un secretar de stat de la MJ, Seucan, desi toata lumea in astepta pe ministrul Diaconescu. Imi aduc aminte cum am iesit cu totii pe hol, incolonati, unii parca cu flori, si asteptam marele eveniment. Dupa care, judecatorii care au achitat o suma de bani, au mers in cantina tribunalului si au serbat marele eveniment. De data aceasta insa nu s-a mai strans nicio suma de bani, iar cantina a fost intre timp desfiintata. La fel, la Bucuresti, cand de abia se introdusesera computerele in instanta, ministrul Stanoiu si-a anuntat vizita. Imediat a fost spalat cu detergent trotuarul din fata Palatului de Justitie, a fost amenajata in interior o camera, s-au dus acolo cateva computere si cand a venit ministrul s-a raportat ca s-a facut informatizarea. Dupa plecare, computerele au fost duse inapoi. Dar sa revenim: acum in centrul atentiei e Jiboul.

Nu stiu ce treaba are Palatul de Justitie din Cluj cu Judecatoria Jibou, in afara de faptul ca se afla in raza aceleiasi curti de apel. Dar sa vina atatea personalitati pentru o judecatorie infiintata la presiunile politicianiste (ca asa e la moda), e cam exagerat. Ma uit pe site-ul MJ si zambesc amar: se incearca a se justifica infiintarea acestei instante pe motiv ca la instanta cea mai apropiata, Zalau, judecatorii ar avea 800 dosare pe an, dublu decat media nationala, lucru confirmat de CSM. Pai, cum la Judecatoria Cluj-Napoca se solutioneaza anual peste 1000 dosare, inseamna ca putem propune a se infiinta noi judecatorii, una in cartierul Manastur si una in cartiertul Marasti. Iar daca cineva ar vedea ca la Tribunalul Cluj, la sectia de litigii de munca unde prestez eu prin voia conducerii, se solutioneaza anual peste 800 dosare de fiecare judecator, ma astept chiar sa fie infiintat si un sediu secundar al Tribunalului Cluj.

Despre munca de `salahor` pe care o desfasoara judecatorul si grefierul din Romania, in special din Cluj, si despre modul in care conducerile instantelor, Ministerul Justitiei si CSM patroneaza aceasta stare de lucruri neimbunatind-o cu absolut nimic desi acesta este insusi scopul existentei acestor institutii, am vorbit in cadrul unui interviu pe care l-am acordat azi unui ziarist din zona si care va fi publicat maine.

Sper ca, afland de acest interviu sau poate – cine stie?! – citindu-l,  poate `vizitatorii` vor intra in vreo sala de judecata, sau  chiar intr-un birou de grefieri, vor strange mana vreunui `lucrator` si, plin de respect, ii vor felicita si ii vor intreba ce ar mai putea face sa le imbunatateasca conditiile de munca.

 

Sondaj-perceptia coruptiei

Asociatia pentru Implementarea Democratiei prezinta rezultatele obtinute in urma unei cercetari comandat INSOMAR cu privire la perceptia romanilor asupra coruptiei si asupra transparentei si integritatii in sistemul de justitie din Romania.

Cercetarea face parte din programul „Transparenta si Integritate in Sistemul de Justitie”, program implementat de AID Romania in parteneriat cu Ministerul Justitiei si sprijinit de Ambasada Britanica la Bucuresti. Cercetarea a avut loc in perioada 12-17 septembrie 2008 si a fost realizata folosind tehnica sondajului de opinie, pe baza de chestionar administrat la domiciliul persoanelor intervievate. Volumul esantionului a fost de 1.448 de persoane, fiind reprezentativ pentru populatia Romaniei cu varsta peste 18 ani. Interviurile au fost realizate in 51 localitati urbane si 50 localitati rurale din 40 de judete si in municipiul Bucuresti. Eroarea maxima admisa pentru rezultatele obtinute, garantata cu o probabilitate de 95%, este de 2,8%.

CONCLUZIILE CERCETARII:

Ø  Mai mult de jumatate din populatie (54%) considera ca, fata de anul trecut, nivelul coruptiei din Romania a crescut, o treime considera ca acesta a ramas constant fata de anul anterior, in timp ce doar 12% dintre respondenti apreciaza ca nivelul coruptiei a scazut;

Ø  De asemenea, 51% din populatie considera ca eficienta institutiilor anticoruptie a ramas constant fata de anul anterior, 29% considera ca aceasta a scazut, in timp ce doar 20% apreciaza ca aceasta eficienta a crescut;

Ø  Comparativ cu studiul efectuat de INSOMAR pentru Asociatia pentru Implementarea Democratiei in octombrie 2007, se observa o scadere a increderii in eficienta institutiilor anticoruptie (29% din populatie considera in prezent ca eficienta institutiilor anticoruptie a scazut – septembrie 2008, comparativ cu doar 17% in octombrie 2007). Totodata, se observa o crestere semnificativa a perceptiilor conform carora nivelul coruptiei a crescut fata de anul precedent – 54% in prezent, fata de 30% in 2007;

Ø  Din punctul de vedere al datelor socio-demografice, nu exista diferente semnificative intre perceptiile populatiei din mediul urban si ale celei din mediul rural in privinta evolutiei nivelului coruptiei in Romania – mai mult de jumatate din populatie (55,1% – urban, 53,6% – rural) considera ca nivelul coruptiei a crescut fata de anul anterior.

Ø  Institutiile percepute ca fiind in cea mai mare masura influentate politic sunt primariile si consiliile judetene – peste 75% din populatie fiind de aceasta parere. La polul opus se afla Avocatul Poporului – 46% dintre respondenti considera ca institutia este influentata politic. In acelasi timp, in acest caz se inregistreaza si cel mai mare procent de non-raspunsuri, fapt ce poate fi explicat de notorietatea redusa a acestei institutii.

Ø  In cazul tuturor institutiilor testate (cu exceptia Avocatului Poporului), peste jumatate din populatie considera ca acestea sunt influentate politic.

Ø  Perceptia populatiei cu privire la influenta politicului asupra activitatii institutiilor publice din Romania nu s-a schimbat semnificativ fata de anul anterior (studiul din octombrie 2007).

Ø  Institutia in care populatia considera ca exista coruptie in cea mai mare masura este Parlamentul (55%), acesta fiind urmat indeaproape de Primarii (54%) si Consiliile Judetene (53%).

Ø  Dintre institutiile testate, institutia Presedintelui si Avocatul Poporului sunt percepute de catre cei mai multi cetateni ca fiind cel mai putin corupte (11%, respectiv 9%). In cazul Avocatului Poporului, opiniile respondentilor pot fi explicate si de notorietatea redusa a acestei institutii.

Ø   In cazul institutiilor din sfera justitiei (parchete, instante de judecata etc), peste 40% dintre cetateni considera ca exista coruptie la nivelul acestora.

Ø  In ceea ce priveste perceptia populatiei privind prezenta coruptiei la nivelul diferitelor institutii in functie de caracteristicile socio-demografice ale respondentilor se remarca urmatoarele aspecte:

o   in general, apartenenta la un anumit mediu de rezidenta nu determina o evaluare diferita a acestui fenomen, exceptie facand doar Primariile unde cei din urban percep acest fenomen ca fiind mai des intalnit si institutia Presedintelui unde cei din rural cred ca exista mai putina coruptie comparativ cu cei din urban;

o   in general, nivelul de educatie nu influenteaza perceptia privind raspandirea acestui fenomen;

o   barbatii sunt cei care apreciaza in mai mare masura ca exista coruptie la nivelul institutiilor testate;

o   in perceptia grupelor de varsta 35 – 49 ani si 50 – 64 ani,  coruptia este mai raspandita la nivelul institutiilor testate decat in perceptia celorlalte categorii de varsta. 

Ø  13% din populatie considera ca are cunostinta de fapte de coruptie savarsite de magistrati (procurori, judecatori) iar, dintre acestia, doar 11% au semnalat aceste fapte organelor abilitate, in timp ce 89% aleg sa nu reclame faptele de coruptie de care au cunostinta;

Ø  In ceea ce priveste modalitatea de numire a procurorului general si a procurorului sef al DNA, opiniilor sunt impartite aproximativ egal intre cei care considera ca aceasta numire ar trebui sa fie facuta de catre Presedinte, la propunerea Ministerului justitiei, cu avizul CSM si cei care cred ca ar trebui facuta prin votul direct al populatiei – 24%, respectiv 23%. Restul parerilor sunt impartite, in timp ce 17% din populatie nu are o opinie formata cu privire la acest subiect.

Pentru informatii suplimentare privind acest raport de cercetare, va rugam nu ezitati a contacta  la tel. 021/ 311 51 96, fax 021/313 34 39 sau e-mail office@aid-romania.org.