112 magistrati independenti

Azi a avut loc la Cotroceni ceremonia de investire in functie, ca magistrati definitivi, a 83 de judecatori si 29 de procurori care au terminat stagiatura si au trecut cu bine examenul de capacitate.

Ca reactie la discursul presedintelui Basescu de acum cateva zile ocazionat de Raportul CSM pe 2008, tinerii magistrati si-au pus in piept cate o cocarda cu indemnul `Respectati independenta justitiei`. Surprins de atitudinea magistratilor (rusinat, chiar), Basescu a acceptat si el o astfel de cocarda dar nu s-a putut abtine sa spuna ca acesti tineri ar fi fost manipulati.

Eu personal am luat parte la discutiile pe un forum de magistrati cu privire la discursul prea aspru si generalist al lui Traian Basescu de la sedinta CSM, precum si al iesirii premierului Boc in legatura cu pensiile de sute de milioane de lei ale magistratilor. Colegii au fost mahniti de lipsa de reactie a CSM si de blamul pe care populatia le-ar putea aduce avand in vedere discursul populist al Executivului. Dar si de faptul ca din cauza activitatii neprofesioniste a Legislativului in ultimul an Romania a fost condamnata in mai multe cauze care nu au generat nicio schimbare la nivelul clasei politice decidente.  Asa s-a nascut samburele pentru manifestatia de astazi.

Personal, sunt mandru ca atatia magistrati au avut curajul sa isi asume o declaratie, aceea cum ca sunt independenti si acest lucru trebuie respectat. Pentru ca in Romania iti trebuie curaj sa fii independent si sa afirmi asta. Si, realitatea cruda este ca aceasta forma asociativa ad-hoc a magistratilor proaspat definitivi, aprobata de UNJR, a facut ceea ce o institutie-mamut, CSM, nu a putut face: sa afirme si sa apere independenta justitiei.

Iar acuzele presedintelui cum ca acesti judecatori si procurori ar fi fost manipulati, vine numai din surprindere: ca nimeni nu a mai spus pana acum, la acest nivel si in fata Presedintelui, ca vrea sa fie independent.

Tinerii magistrati, aflati deja de un an de zile in justitia romana, au trecut azi examenul de maturitate: ei au devenit independenti autentici, ceea ce unii dintre noi nu au reusit nici dupa ani buni. Ei ne-au dat azi o lectie binemeritata.

 

Discursul presedintelui

Predoiu, Andreies, Kovesi, Barbulescu

Judecator  Mateescu si video1, video2

 

Inspectorii exercita actiunea disciplinara

CSM

Pana de curand, actiunea disciplinara contra magistratilor se exercita de o comisie de disciplina alcatuita din un magistrat membru CSM si doi inspectori. Situatia anormala de a fi `urmarit` si `judecat` de catre organisme intre care exista o punte le legatura – magistratul membru CSM - am antamat-o public inca din sept 2006 cand am intocmit raportul SoJust, capitolul asupra CSM. Atunci membrii CSM nu acceptasera criticile noastre. De curand, insa prin OUG 195/2008 s-a modificat aceasta dispozitie:

 

Luând în considerare faptul că prezenţa în componenţa comisiilor de disciplină a membrilor aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii a ridicat probleme cu privire la imparţialitatea acestora, creându-se astfel o confuzie între funcţia de anchetă exercitată de aceştia şi funcţia de judecată exercitată de secţiile Consiliului din care fac parte, competente să judece abaterile disciplinare comise de judecători, respectiv de procurori,

 

ART. II
  Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
    1. La articolul 45, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
    “Art. 45. – (1) Acţiunea disciplinară se exercită de comisiile de disciplină ale Consiliului Superior al Magistraturii, formate din 3 inspectori ai Serviciului de inspecţie judiciară pentru judecători şi, respectiv, 3 inspectori ai Serviciului de inspecţie judiciară pentru procurori.”
    2. La articolul 45, alineatele (2) şi (3) se abrogă.

 

Iar inspectorii din comisia pt judecatori sunt numiti prin Hot 1322/2008.

Cu toate noile modificari, cred insa ca problema de fond ramane: verificarea preliminara a informatiilor despre magistrati se face de inspectori, `urmarirea` se face de o comisie de disciplina alcatuita doar din inspectori din acelasi corp cu inspectorii care fac verificarile, iar `judecarea` se face de catre magistratii din sectii care sunt aceeasi cu cei care au numit inspectorii. Or, atat inspectorii, cat si membrii sectiilor isi desfasoara activitatea in aceeasi institutie si, mai mult, inspectorii nu sunt angajati nici permanenti ai CSM, nici in urma unui concurs obiectiv, ci sunt numiti in urma unui interviu chiar de catre membrii CSM si pe o durata nesigura (numire in urma detasarii, astfel incat membrii CSM pot oricand si nemotivat sa dispuna incetarea detasarii), astfel incat cariera inspectorilor din CSM depinde exclusiv de vointa arbitrara a membrilor CSM care, sa nu uitam, ei insisi pot face obiectul unei actiuni disciplinare.

Pentru aceasta consider ca magistratul care este subiect pasiv al unei actiuni disciplinare nu se bucura de garantiile unei `judecati` impartiale (art 6 par 1 CEDO aplicandu-se si in materie adminstrativa, si disciplinara – CEDO, Engel s.a vs Olanda, 1976, hot de principiu). In sprijin, invoc dec CCR nr 1467/2007 (p.11) pronuntata in cazul CNSAS, prin care s-a decis ca in cazul unui organ jurisdictional, daca verificarile sunt efectuate de acelasi organ care decide, exista o confuzie intre functia de ancheta si functia de judecata.

Incarcatura cu dosare la Cluj

Vineri, 23.01.2009, s-a prezentat la Tribunalul Cluj Raportul cu privire la activitatea sa pe anul 2008. Atrag atentia urmatoarele mentiuni de la pag.25 cu privire la cantitatea de dosare de rezolvat :

`Volumul mediu de cauze pe judecator a fost in cursul anului 2008, de 671 de cauze, fata de 742 in anul precedent. Incarcatura la Tribunalul Cluj a fost de 688 in anul 2008 fata de 714 in anul 2007, dar pe sectii incarcarea pe judecator este diferita, fiind inregistrat un numar mediu de 300 cauze la sectia civila, 829 la sectia de contencios si 183 cauze pe judecator la sectia penala.

La judecatorii, incarcatura medie pe judecator a fost in anul 2008 de 653 cauze, intre acestea cea mai mare incarcatura inregistrandu-se la Judecatoria Cluj-Napoca cu un numar de 809 cauze pe judecator, apoi Judecatoria Turda cu 800 cauze pe judecator, Judecatoria Gherla cu 626 cauze pe judecator ultimele fiind Judecatoria Huedin cu 615 cauze pe judecator si Judecatoria Dej cu 417 cauze pe judecator`.

 

Spre comparatie la nivel national, folosesc datele din Raportul pe starea justitiei din anul 2007, cel din 2008 nefiind inca intocmit: 625 cauze pe judecator la Judecatorii (pag.63) si 738 cauze pe judecator la Tribunale (pag.65).

 

Cu toata supraincarea, operativitatea la Cluj pe Judecatorii este de 83,74% (pag.18), iar cea pe Tribunal de 93,25% .

 

Am cerut si eu o statistica pe sectia mea.  Eu am solutionat in 2008 un nr. de 1621 dosare si am redactat 829; colegul de pe locul urmator a solutionat 1506 dosare si a redactat 759 doare, iar colegul de pe locul 3 a solutionat 1455 si a solutionat 668. Astea in conditiile in care sectia mea, de contencios administrativ si litigii de munca, are inregistrate un nr de dosare in 2008 cat sectia civila si penala la un loc.

 

CityNews

Siguranta financiara a judecatorilor

In ultima vreme se tot vorbeste de salarizarea magistratilor. Pentru o politica adecvata in acest domeniu si neignorand, desigur, in egala masura conditiile de responsabilitate si chiar raspundere a magistratilor, autoritatile decidente trebuie sa tina seama de urmatoarele principii deduse din reglementarile internationale:

 O remunerare corespunzatoare a judecatorilor este importanta pe de o parte pentru a atrage persoane calificate in domeniu si, pe de alta parte, pentru a reduce tentatia judecatorilor de a ceda coruptiei si influentelor politice sau altor influente necuvenite. 

Astfel, cu privire la importanta salarizarii magistratilor, Recomandarea nr. 94(12) privind independenta, eficienta si rolul judecatorului adoptata de Comitetului de Ministri al Consiliului Europei [1]  indruma, pe de-o parte, ca puterea legislativa si executiva sa se asigure ca judecatorii sunt independenti si ca aceasta independenta nu le este afectata in niciun fel (Principiul I, pct. 2), si, pe de alta parte, indica ca remuneratia judecatorilor sa fie in concordanta cu demnitatea si statutul lor (Principiul III, pct. 1 lit. b). De asemenea, Principiile ONU de Baza ale Justitiei [2] prevad la pct.11 ca judecatorii sa dispuna de remunerare corespunzatoare, precum si de pensii adecvate. Iar Uniunea Internationala a Magistratilor [3] statueaza ca judecatorul trebuie sa primeasca o remuneratie suficienta pentru a i se asigura o reala independenta economica, remuneratie care nu poate depinde de rezultatele activitatii judecatorului.  

La stabilirea remuneratiei trebuie sa se tina seama atat de importanta activitatii lor, cat si de faptul ca, de regula, judecatorilor le este interzisa  exercitarea unor alte functii publice sau private. Prin Carta europeana privind statutul judecatorilor, Consiliul Europei subliniaza ca nivelul remuneratiei trebuie fixat in asa fel incat sa ii puna pe magistrati la adapost de presiunile care vizeaza sa le influenteze sensul deciziilor si in general comportamentul jurisdictional, alterandu-le astfel independenta si impartialitatea; Remuneratia poate sa varieze in functie de vechime, de natura atributiilor judecatorului care le exercita cu titlu profesional, sau in functie de importanta sarcinilor impuse, apreciate in conditii de transparenta; Statutul lor trebuie sa prevada asigurarea judecatorului de profesie impotriva riscurilor sociale legate de boala, maternitate, invaliditate, batranete si deces [4].

Si judecatorii care se pensioneaza au un regim financiar deosebit. Referindu-se la pensionarea judecatorilor, Carta Europeana privind Statutul Judecatorilor mentioneaza: 6.4. In mod special, statutul garanteaza judecatorului care a implinit varsta legala pentru incetarea din functie, dupa ce a exercitat-o ca profesie pe o perioada stabilita, plata unei pensii al carei nivel trebuie sa fie cat mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneratii primite pentru activitatea jurisdictionala. Tot astfel, art.13 alin.3 si 4 din Statutul Universal al Judecatorilor[5] prevede: „Judecatorului ii este permis sa iasa la pensie si sa primeasca o pensie corespunzatoare categoriei sale profesionale. Dupa pensionarea sa, judecatorului nu-i va fi interzisa  exercitarea unei alte activitati profesionale in domeniul juridic pe considerentul detinerii, in trecut, de catre acesta, a functiei de judecator”. 

Cat priveste modificarea salariilor, Standardele adoptate de IBA [6] prevad ca pensiile si salariile judiciare ar trebui sa fie modificate conform cresterii preturilor independent de controlul executive (pct. 14). In anumite tari, salariile judecatorilor sunt protejate impotriva scaderilor, desi maririle salariale pot depinde de puterea executiva si cea legislativa. IBA accepta ca salariile judiciare nu pot fi micsorate in timpul serviciului unui judecator decat ca o masura economica de interes public (art.15b).

Sub acest aspect, relevam o speta din jurisprudenta instantei supreme canadiene. Astfel, in cauza Manitoba Provincial Judges Assn. c. Manitoba (Ministerul Justitiei), Curtea Suprema Canadiana a trebuit sa stabileasca „daca si in ce mod garantia independentei judecatoresti prevazuta in sectiunea 11 litera (d) din Carta Canadiana a Drepturilor si Libertatilor limiteaza modalitatea si masura in care guvernele si organismele legislative provinciale pot reduce salariilor judecatorilor instantelor provinciale” [7]. Ca parte a planului sau de reducere a deficitului bugetar, provincia adoptase legea privind reducerea salariilor in sectorul public, prin care diminua salariile judecatorilor provinciali si ale altor categorii de judecatori platiti din bugetul public in provincie. In urma acestor reduceri salariale, numerosi acuzati au contestat constitutionalitatea procedurilor deschise impotriva acestora in fata Curtii Provinciale, pretinzand ca, in urma reducerilor salariale, instanta isi pierduse statutul de tribunal independent si impartial. Curtea Suprema a concluzionat ca reducerile salariale „ca parte a unei masuri economice publice globale erau in conformitate cu sectiunea 11 litera (d) din Carta”, deoarece „nu existau probe conform carora reducerile au fost introduse pentru a influenta sau manipula puterea judecatoreasca” [8]. Totusi ceea ce constituia o incalcare a independentei judecatoresti a fost refuzul guvernului din Manitoba de a semna o recomandare comuna catre Comitetul de remunerare a judecatorilor „daca judecatorii nu erau de acord sa renunte la contestarea juridica” a legii prin care era impusa reducerea salariala. Curtea a considerat ca, prin aceasta, guvernul „a impus presiuni economice asupra judecatorilor, astfel incat acestia sa accepte constitutionalitatea schimbarilor salariale propuse” [9]. In opinia sa, „componenta de siguranta financiara a independentei judiciare trebuie sa includa protejarea capacitatii judecatorilor de a contesta legislatia care se refera la propria independenta fara o perceptie plauzibila a unei posibile sanctiuni financiare din partea guvernului din acest motiv” [10]. 

In acelasi  sens, pentru a tempera excesele si amenintarile puterii legislative si executive la adresa independentei puterii judecatoresti, in ce priveste controlul bugetului puterii judecatoresti, control ce in Romania se exercita nemijlocit atat in domeniul legislativ (Parlamentul adoptand anual legea bugetului de stat), cat si prin administrarea bugetului instantelor (Ministerul Justitiei avand calitatea de ordonator principal de credit),  pct. 1.8 din Carta Europeana privind Statutul Judecatorilor prevede necesitatea consultarii judecatorilor, prin reprezentantii lor si prin organizatiile lor profesionale, in ce priveste deciziile care se iau de catre puterea executiva si legislativa cu privire la proiectele de modificare a statutului lor si la definirea conditiilor de remunerare si de asigurare a protectiei sociale. 

 

[1] Recomandarea a fost adoptata de Comitetul  Ministrilor in 13 oct.1994, la a 518-a reuniune a delegatilor ministrilor.

[2] In 1985, al saptelea Congres al Organizatiei Natiunilor Unite asupra prevenirii criminalitatii si tratamentul faptuitorilor a adoptat Principiile de baza privind independenta justitiei, care au fost ulterior unanim avizate de Adunarea Generala prin rezolutiile 40/32 din 29 noiembrie 1985 si 40/146 din 13 decembrie 1985.

[3] Art. 13 din Statutul Universal al Judecatorilor, adoptat de Uniunea Internationala a Magistratilor in 1999, la Taipei.

[4] Pct.6.1 si 6.2 din Carta europeana privind statutul judecatorilor, adoptata sub egida Consiliului Europei, de catre participantii la reuniunea multilaterala  consacrata statutului judecatorilor in Europa, organizata intre 8 si 10 iulie 1998 la Strasbourg.

[5] Statutul Universal al Judecatorilor a fost adoptat de Uniunea Internationala a Magistratilor in 1999, la Taipei.

[6] Standardele Minime de Independenta Judiciara, adoptate de International Bar Association in 1982, la New Delhi.

[7] (1997) N.C.S. 3 Manitoba Provincial Judges Assn. vs. Manitoba (Ministerul Justitiei) p.5, referinte la http://en.wikipedia.org/wiki/Provincial_Judges_Reference si pe larg la . http://scc.lexum.umontreal.ca/en/1997/1997rcs3-3/1997rcs3-3.html

[8] Ibid, p. 12.

[9] Ibid, loc. cit. Comitetul de remunerare a judecatorilor era un organism creat prin Provincial Court Act in scopul prezentarii de rapoarte privind salariile judecatorilor in fata puterii legislative.

[10] Ibid.

 

---

Risipa financiara la CSM

      Dupa ce in sept 2008 UNJR dadea publicitatii dezmatul financiar din MJ constand in premii si stimulente date personalului de acolo in perioada 2006-2007, un nou scandal este provocat de acelasi lucru petrecut, de data aceasta, in legatura cu CSM. 

 Acum e de inteles de ce cand Presedintele Basescu ii certa ca avem venituri mari, membrii CSM stateau cu ochiii in jos, facandu-se ca citesc: pentru simplul fapt ca ei, cei din CSM, se simteau cu musca pe caciula. Nu doar pentru ca proaspatul nou presedinte CSM a luat, dintre membrii CSM, cei mai multi bani reprezentand drepturi salariale restante din cele 10 procese deschise Ministerului Justitiei, ci mai ales pentru ca  presedintele care tocmai isi inceta mandatul aprobase o gramada de drepturi banesti: referenti si secretare care iau 2000 lei sa isi continue studiile (vezi Deciziile 81/2008 si 98/2008, 100/2008, 127/2008, 137/2008-  sincer, la cate magistrati detasati sunt acolo, nu mai inteleg rostul secretarelor si referentilor, dar tare sunt curios ce norme din Romania permit plata facultatilor private urmate de angajatii statului?!), 450 RON recompensa pentru Ziua Justitiei (vezi Decizia 87/2008 – asta suna a gluma proasta: adica la noi nici macar nu s-a dat un pahar de suc fara acid si plin de E-uri, iar altii au fost premiati?! Pentru ce, ca merge justitia bine? – dar ce, cei din CSM fac acum justitie?!), 450 RON recompense pentru Ziua de 1 Iunie (vezi decizia 78/2008 –  Doamne, iarta-ma, dar ce treaba au copiii cu Justitia? Sa speram ca ei nu vor urma calea parintilor!) si alti 150 RON premiu de Craciun (vezi Decizia 140/2008) mariti rapid la 450 RON (Decizia 141/2008) –  iar eu si colegii mei de la Tribunalul CLuj am fost nevoiti sa dam bani de Craciun sa se cumpere cadouri pentru copii nostri la care a venit Mosh` la tribunal). Sa nu uitam si prima de 150 RON pentru mielul de Paste (vezi Decizia 58/2008 – ferice de mine ca o las mai usor cu carnea) si ajutorul de 800 RON pentru nastere dat unei secretare (Decizia 63/2008).

Pe mine nu ma doare cine ce face cu banii sai decat daca sunt ai statului. Iar cand acestia se impart ca la pomenile de sambata de la biserica, ma cam ia cu strangeri  de stomac si nu pot sa nu ma intreb de ce Curtea de Conturi nu functioneaza. Mai ales ca nu stiu cum de CSM face bani in timpul anului, ca doar nu produce nimic (spre deosebire de instante, care fac venituri din taxele de timbru si timbrul judiciar)…Iar acum, pe caile obisnuite (radio-santz) ni se mai spune si ca ni se vor taia drastic din seminariile preconizate pentru formarea continua (asta dupa ce anul 2008 a fost primul cand CSM a respins o multime de cereri de participare ale magistratilor la seminarii de formare in straintate, inca din luna aprilie 2008, pe motiv ca nu mai sunt bani).

Adica, ceea ce se pare ca nu stiu cei ce conduc institutiile statului, e regula  DO UT DES – iti dau ca sa-mi dai. Ceea ce in plan managerial se reduce la o regula simpla: iti dau premii si stimulente numai daca performezi. Or, faptul ca CSM a pornit o cruciada contra magistratilor care vorbesc despre neregulile din sistem si tipa contra colegilor incorecti sau a sefilor abuzivi, nu inseamna nici pe departe ca CSM performeaza. NU. In continuare, aceasta institutie cheltuie bani pentru plecari in strainatate in domenii in care nu are atributii, plateste o chirie de 45.000 euro lunar pentru sediul in care s-a mutat ditamai institutia birocratica cu un personal care acusi il ajunge in numar pe cel al MJ, se deplaseasca in gramada organizata la deschiderea sediilor de instante de care nu avem nevoie, isi consuma timpul cu transformari de posturi din sofer in bibliotecar, din ingrijitor in functionar, si isi consuma energia redactand comunicate puerile si sterile. In realitate, corpul magistratilor e la fel de vulnerabil ca atunci cand nu exista CSM, e la fel de expus ca in tristii ani 2001-2003, si e la fel de supraincarcat. Pentru mine, CSM nu a facut nimic de cand exista: a adus incompetenti si profitori in sistem prin practica interviului (unii, nu toti), nu a rezolvat problema supraincarcarii, nici a dimensionarii optime a instantelor sau a duratei optime de solutionare a dosarelor. Astea sunt adevaratele probleme de care ar trebui sa se ocupe CSM, asa cum procedeaza institutii omoloage din strainatate.

In plus, in timp ce noi, muritorii, am fost nevoiti sa actionam in judecata ordonatorul de credite pentru obtinerea drepturilor salariale restante intrucat s-a refuzat executarea lor de buna voie pe considerentul ca aceste pretentii sunt discutabile si nici macar hotararile judecatoresti nu se executa pe ideea ca nu sunt bani (acceptabila, nu zic ba, in conditiile crizei actuale), la ICCJ si CSM nu numai ca aceste prententii s-au recunoscut de sefii acestor institutii care sunt ei insisi beneficiari ai acestor drepturi, dar s-au recunoscut si retroactiv (a se vedea Decizia 109/16 sept 2008 aplicabila din 1.04.2008 pentru membrii CSM) si s-au si executat (unii obtinand restante de 2 miliarde lei vechi).

 Unde mai pui ca magistrati cu aceeasi vechime din doua judete diferite sunt remunerati diferit, dupa cum reiese din tabelul UNJR.

Dar las la o parte drepturile salariale. Iau cheltuielile instantelor: sunt instante care au primit somatii sa plateasca factura la gaze, altfel acesta se va sista; sunt presedinti de instante care dau telefoane pe la dirigintii de posta sa se roage ca postasii sa le duca gratis actele de procedura la parti ca a expirat contractul si nimeni nu se preocupa; sunt instante care deja nu mai au bani pentru consumabile. In plus, dattorita avansarilor de la sfarsit de an si a pensionarilor rapide de teama unor modificari legislative, deja sunt instante care lucreaza cu jumatate din efectiv. Iar noi luam premii ca treaba merge bine?! Tare, frate!

Codurile – la loc comanda

De cativa ani buni autoritatile din Romania se chinuie sa redacteze 4 proiecte de noi coduri (penal, procedura  penala, civil, procedura civila). In urma cu 12 ani eram student si tim minte perfect cum profesorul de civil ne spunea ca exista un proiect de cod civil in lucru, dar era cam al 8-lea din cate isi aducea el aminte, si niciunul nu se finalizase. De asemenea, povestea cu Codul penal, noul Cod Penal si Supernoul Cod penal e de acum cunoscuta.

Iata ca se pare ca mergem totusi spre sfarsite: sub ministrul Macovei s-au alcatuit mai multe comisii, cam nepublice initial: cea de CPCiv apare de abia la sfarsitul lucrarilor aici, cea de CPP apare pe surse aici. Ulterior, sub Chiuariu aceasta comisie este modificata. Din comisia de C.Civil a facut parte, pana la un moment dat, insusi Catalin Predoiu. Aceste comisii au lucrat si sub ministrul Chiuariu si au finalizat lucrarile sub Predoiu. Acesta le-a postat pe siteul just.ro si apoi le-a inaintat Guvernului la sfarsitul anului trecut care le-a trimis Parlamantului ca si proiecte de lege.

Acum, ministrul Predoiu a anuntat ca retrage codurile in Guvern, urmand ca acesta sa isi asume raspunderea in fata Parlamentului. Personal, adesi as pune sub semnul intrebarii modalitatea in care au fost trimise rapid in Parlament pe final de mandat (desigur, ministrului nu ii trecea prin cap ca tot el va detine aceasta functie dupa alegeri), sunt de acord cu masura luata:

1. din punct de vedere politic lucrurile nu se vad bine: atributiile de legiferare sunt ale Parlamentului, or acum se ajunge ca Guvernul sa promoveze legi atat de importante, precum codurile – insa train in Romania, si cum s-a ajuns ca Parlamentul sa rezolve dosarele de mare coruptie, magistratii sa isi stabileasca salariile in lipsa unui act normatie coerent si complet, nu mi se pare nimic nelalocul sau ca Guvernul sa legifereze. Mai mult, daca aceasta operatiune va avea girul Parlamentului, chiar nu vad und ear fi problema. Desigur, opozitia se va opune. E si firesc. Daca aceasta reactie va fi insa cu buna-credinta, putinii parlamentari care se pricep la drept vor putea fi invitati la dezbaterile care vor urma pana la asumarea raspunderii.

2. din punct de vedere tehnic e un castig: Codurile nu sunt ale ministrului, ci sunt rodul unor comisii alcatuite din specialisti. Daca el ear fi supuse dezbaterilor parlamentare, pe langa faptul ca acestea ar dura cativa ani, ar fi pur si simplu masacrate: sa nu uitam ca in Parlament majoritatea nu se pricepe la drept, si mai ales sa nu uitam prezenta unor avocati care, aflati in conflict de interese cat timp legea nu interzice cumulul calitatii de parlamentar cu cea de avocat activ, vor fi tentati sa acorde drepturi disproportionate anumitor participanti procesuali. Asa ca cel mai bine e ca ele sa capete o forma finala cat timp sunt la Minsiterul Justitiei: nimic nu impiedica specialistii care au lucrat pe coduri sa organizeze intalniri cu ong-istii, magistratii si parlamentarii in care sa le explice filosofia noilor coduri, intre timp se verifica si amendamentele primate din tara. Si astfel timpul pentru intrate a in vigoare a noilor acte normative va fi mult mai scurt, undeva la 6 luni-1 an de la publicare, timp care va fi folosit pentru trainingul magistratilor in raport de noile reglementari.

CSM- lasitate si ipocrizie

CSM

    Nu ma indoiesc ca CSM trebuie sa apere magistratii contra oricaror atacuri din partea politicienilor sau grupurilor de interes cand, prin declaratiile lor publice, acestea ar urmari scaderea increderii in justitie sau influentarea deciziilor magistratilor. Si este evident ca asemenea aparari trebuie facute imediat ce au loc atacurile – bineinteles, daca acestea sunt nejustificate. 

     Avem un exemplu arhicunoscut – cel cu presedintele Basescu care la Bilantul din 2006 acuza de coruptie un magistrat de la Sibiu care a pus in libertate membrii unui clan prinsi prin cooperarea mai multor state: toti membrii CSM erau de fata, nimeni nu spune nimic, dupa care se strang semnaturi de la magistratii din tara si presedintele Galca al CSM sesizeaza CCR cu un conflict intre puteri. CCR respinge, evident, sesizarea.

     Acum, avem un alt exemplu: ministrul Predoiu, la sedinta de bilant si de alegere a noii conduceri CSM din 8 ian 2009, face o solicitare: `Trebuie să facem o declaraţie de război pentru toate reţelele profesionale care parazitează sistemul judiciar. Şi aici mă refer la avocaţi, notari, magistraţi, chiar şi informaticieni din instanţe`. Si apoi motiveaza partial `Există cazuri când sistemul ECRIS (n.r. sistemul informatic integrat al Parchetelor şi instanţelor) a fost manipulat cu ajutorul informaticienilor pentur a se eluda repartizarea aleatorie a dosarelor`.

      Stupefiant petnru mine, desi toti membrii CSM erau de fata la aceste afirmatii care nu par a fi mai grave decat cele relevate de presa de-a lungul vremii (numai despre `mafia imobliliara` cate s-a scris), niciunul nu reactioneaza contra, insa printr-un comunicat de presa de a doua zi, CSM se arata `Este inadmisibil ca o persoană cu o asemenea demnitate publică să facă astfel de afirmaţii, de o gravitate extremă, înainte de a sesiza organele în drept. Afirmaţiile cu caracter de generalitate sunt de natură a discredita “in corpore” sistemul judiciar românesc sau orice alt sistem cu privire la care s-ar face astfel de referiri`.

      Acest comunicat de presa este profund criticabil:

     – reactia, daca e sa fi fost, ar fi trebuit sa fie imediata; mai mult, despre necesitatea unui astfel de comunicat nu s-a discutat in sedinta Plenului,asa ca nu reprezinta vointa CSM, ci cel mult a semnatarului care nu avea insa dreptul de a vorbi in numele Plenului in astfel de circumstante;

      - din contra, presa releva ca afirmatia a fost confirmata la aceeasi sedinta de vicepresedintele Inaltei Curti, Anton Pandrea, membru CSM. El a spus ca situatia semnalata de ministrul Justitiei nu este noua. Anton Pandrea a explicat ca insusi CSM a atras atentia inca din 2007 asupra unor cazuri “de interventie uneori chiar brutala in sistemul informatic”, inclusiv prin “materiale” trimise Procurorului General, Laura Kovesi. Eu am facut rost de transcrierea exacta a ceea ce a spus d-l Pandrea: `Cu privire la existenta acelor retele despre care s-a vorbit aici de catre mai multi colegi. Lucrul nu este nou. Inca din 2007 s-a atras atentia asupra acestor situatii de repartizare, de incalcare a sistemului de repartizare aleatoriu, de interventie uneori chiar brutala in sistemul informatic. S-au trimis aceste materiale, pentru ca sunt sigur ca asa cum eu le cunosc, doamna Procuror General le stia si pe alte cai, dar si pe ceea ce am trimis de aici de la Consiliul Superior. Iata ca suntem in 2008 si nu avem nici un fel de ecou`;

    - tot astfel, de la unul dintre participanti am aflat ca insusi d-l Andreies, noul presedinte al CSM, si-a inceput discursul de candidatura cu afirmatia ca regreta faptul ca ministrul i-a luat-o inainte dand un mesaj pe care ar fi dorit sa il dea el in premiera, cu privire la cei din sistem care paraziteaza justitia;

    – pe fond, daca e sa vorbim despre afirmatii cu caaracter de generalitate care ar discredita in corpore sistemul judiciar romanesc, pai cum poate indrazni CSM sa spuna asa ceva cand in urma cu o luna presedinta CSM ne acuza pe toti de `comportamenta venite din partea unor magistraţi, neconforme statutului şi misiunii  pe care şi le-au asumat în momentul în care au îmbrăcat roba de judecător sau de procuror`?!

     – in plus, pacat ca CSM nu citeste statisticile pe care le tuteleaza, caci ar fi aflat ca insisi magistratii au mari indoieli asupra sistemului de distributie aleatorie a dosarelor:  50,1% dintre procurori si 44,8% dintre judecatori declarand ca sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor poate fi influentat sau viciat;

     – iar poate nu ar fi fost tocmai rau daca CSM si-ar fi adus aminte si despre niste declaratii ale fostului Procuror General, Ilie Botos, cu privire la magistrati aflati la mana interlopilor, la care de asemenea nu a reactionat. Nici macar a doua zi;

    Asa ca, la inceput de an, CSM da dovada si de lasitate (lipsa reactiei imediate fata de cel care face afirmatiile pretins vatamatoate) si ipocrizie (membrii CSM stiu ca ce a spus ministrul are o baza reala, insa public au infirmat: cand CSM are ocazia sa reactioneze, nu o face si – mai mult -confirma spusele `atacatorului `, dupa care lasa sa treaca o noapte si sare cu un comunicat exact pe dos, mi se pare a fi ipocrizie curate).