Medierea. Standarde si proceduri

 

Ieri, 30.03.2009, a avut loc la Palatul Parlamentului, la Sala Drepturilor Omului, conferinta  Uniunii Nationale a Mediatorilor din Romania cu tema “UNMR, alaturi de mediatori”. In acest cadrul a fost lansata lucrarea `Medierea. Standarde si proceduri`, publicata de Editura Universitara. Initiata de Cristi Danilet si finalizata cu ajutorul colegilor mediatori Zeno Sustac si Claudiu Ignat , cartea aduna intr-un singur volum reglementarile internationale si nationale cu privire la mediere. Aceasta pentru ca am constatat insuficienta cunoastere a acestei noi institutii, atat in randul publicului larg, cat si chiar in randul multor practicieni ai dreptului.   

.        

In prima parte a culegerii au fost incluse standardele la nivelul Consiliului Europei, al carui membru Romania este din anul 1993. La acest nivel, Comitetul Ministrilor a adoptat intre anii 1998-2002 un numar de patru recomandari privind medierea in materie civila, penala, familiala si de drept administrativ, iar in 2007 a intocmit ghiduri pentru implementarea lor. Precizez ca toate aceste traduceri intocmite de subsemnatul au fost insusite ca fiind oficiale la nivelul Consiliului Europei si apar publicate pe site-ul CEPEJ, al carui membru am fost in 2005-2007. Ele apar cu atat mai necesare cu cat, incepand din anul 2006, CEPEJ este imputernicita sa monitorizeze modul in care statele membre respecta recomandarile in materie de mediere. 

.

Instrumentele Uniunii Europene, structura din care Romania face parte incepand cu 1 ianuarie 2007, au fost cuprinse in partea a doua a culegerii. Dintre acestea, Directiva din 2008 a Parlamentului  European  si  a  Consiliului cu privire la medierea in materie civila si comerciala este obligatorie si trebuie preluata de autoritatile statale in reglementarile interne. De asemenea, a fost cuprins Codul de conduita european pentru mediatori adoptat la nivelul Comisiei Europene, precum si doua recomandari cu privire la mecanismele de solutionare extrajudiciara a litigiilor privind consumatorii, care au caracter facultativ.

.

Partea a treia cuprinde textul Legii nr. 192 din 2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, intrata in vigoare la mijlocul anului trecut, la o luna dupa publicarea Tabloului mediatorilor autorizati.

.

Ultima parte contine principalele Hotarari adoptate de Consiliul de Mediere, organism independent caruia ii revine sarcina organizarii activitatii de mediere in Romania.

.

Nu ne ramane decat sa speram ca autoritatie legislative vor prelua in reglementarile interne aceste standarde, iar institutiile si profesionistii se vor apleca asupra procedurilor descrise si vor incuraja partile aflate in conflict sa apeleze cu incredere la mediatori.

 

Ref: Medierea, standarde si proceduri, imagini video lansare

 

Etica si disciplinarul

În Romania e o problema majora cu distinctia disciplinar-etica. Am sa fac cateva referiri cu privire la magistrati. Pe scurt, noi trebuie sa avem o anumita conduita in exercitarea functiei si chiar privata. Aceasta e prescrisa prin diverse norme legate de atributii, incompatibilitati si interdictii. Ele sunt edictate de sus in jos, de la autoritate catre destinatari. Cele mai grave incalcari sunt sanctionate disciplinar tot de catre o autoritate superioara. Organul disciplinar este in Romania CSM.

Restul conduitei trebuie reglata intern, de jos in sus: insusi corpul magistratilor trebuie sa edicteze norme de conduita (reguli etice) careia i se supune. Aceste reguli trebuie sa fie scrise in majoritate si publice. Desigur, nimic nu impiedica legiuitorul sa transforme incalcarea unei conduite f.grave intr-o abatere disciplinara (de ex, si in prezent in codul actual deontologic se interzice comportamentul nedemn al magistratilor fata de colegi, ceea ce constituie si abatere disciplinara in lege; la fel reglementarea cu interdictia de a participa la jocurile piramidale, folosirea informatiilor confidentiale etc).

Cand un magistrat se va confrunta cu o situatie nereglementata de codul de conduita, el trebuie sa aiba un organism pe care sa il intrebe daca are voie sau nu sa faca un anumit lucru (ex: sa cante jazz in club, sa vina cu blue geans la serviciu) sau daca este sau nu recomandabil sa solutioneze o cauza intr-o anumita conjunctura (ex. sa solutioneze cauza vecinului sau a colegului de asociatie). Acest organism este comisia de etica, care edicteaza ca raspuns la acele intrebari norme ad-hoc si care emite opinii ce pot fi avute in vedere si de alti colegi aflati in situatii asemanatoare (de ex, poate canta jazz daca nu o face curent pe bani; poate solutiona cauza vecinului, daca nu sunt prieteni notorii si nu se viziteaza des; poate solutiona cauza colegului de asociatie daca aceasta are sute de membri, nu si daca are doar 3 membri si mai sunt si colegi de birou). In prezent, art 5 alin 2 din Legea 303/2004 da aceasta putere colegiului de conducere al instantei, dar numai in caz de conflict de interese in solutionarea unei cauze (nu si comportamentul extra-dosar).

De aceea, CSM nu poate fi si organism de etica, asa cum si-a arogat singur prin Regulamentul intern: cel care sfatuieste un magistrat in legatura cu comportamentul de adoptat nu poate fi acelasi organism cu cel care care sanctioneaza disciplinar. AMR a propus, de altfel, infiintarea unor comisii de onoare la nivelul curtilor si parchetelor aferente, alcatuite din 5 membri alesi pe 3 ani, a scos si o carte (AMR. Codul deontologic al magistratilor. Ghid de aplicare). Inca nu a fost implementat nimic.

Eu fac o propunere mai indrazneata: exista in tara asta magistrati formatori in domeniul eticii si deontologiei magistratilor, pregatiti de cativa ani prin fonduri Phare (si care acum stau, la fel ca alti formatori in alte domenii in care s-au investiti o gramada de bani). Lor ar trebui sa li se recunoasca rolul de a coordona acest proiect: ei pot forma o retea la nivel national, sub patronajul CSM in parteneriat cu AMR, UNJR si AMP, pot initia alcatuirea comisiilor de etica locale din care neaparat sa faca parte magistratii deja formati in acest domeniu, pot monitoriza functionarea comisiilor si da sfatul final acolo unde este nevoie, asigurand cumva si o `jurisprudenta` unitara a comisiilor de etica regionale. Odata instaurat sistemul, totul va functiona autonom, distinct de CSM. Pentru anumite situatii in care magistratul ajunge in CSM, el poate fi aparat chiar de membrii retelei.

Oricum ,esential e ca acest organism sa exercite un rol preventiv: magistratilor trebuie sa li se arate cum este recomandabil sa se comporte in anumite situatii pentru a contribui la mentinerea prestigiului lor si imbunatatirea imaginii justitiei, pot fi organizate mese rotunde, dezbateri, schimburi de experienta etc.  Numai dupa aceea putem vorbi de sanctionare.

Interviu C.Barsan, judecator CEDO

 

 

Un interviu, as putea spune, zdrobitor, al d-lui prof. Corneliu Barsan, judecator la CEDO, despre: 

- dreptate

- reforma justitei

- competenta instantelor

- judecatori independenti

- practica unitara

- disciplina jurisdictionala

- raspunderea judecatorilor

- rolul judecatorilor in viata cetatii

- calitatea legilor

- raspunderea statului pt incalcarea dr omului

- CSM

- CEDO

Poate niciodata profesorul Barsan nu a fost atat de categoric fata de reforma si…antireforma. Interviul a fost luat de Dan Stoica, vicepresedinte SoJust 

http://www.juridice.ro/interviuri/39403.html

Noul Cpen: pedepse mici pt coruptie?!

In proiectul noului cod penal, scad limitele de pedeapsa pentru unele infractiuni de coruptie. Astfel, pentru luarea de mita scad de la 3-12 ani inchisoare in codul actual la 2-7 ani in proiect (iar pentru cei care nu ocupa o functie publica se prevede chiar o reducere la jumatate fata de aceste limite – de ex, un medic acum e sanctionat pentru mita cu 3-12 ani, iar in noul Cod va fi 1-3 ani 6 luni), pentru traficul de influenta si cumpararea de influenta scad de la 2-10 ani la 1-5 ani.

 

Justitificarile aduse de Ministerul Justitiei sunt: a) pedepsele aplicate în concret de instanţe pentru această categorie de infracţiuni; b) necesitatea corelării cu dispoziţiile din partea generală referitoare la mecanismele de sancţionare a pluralităţii de infracţiuni dar şi la limitele de pedeapsă prevăzute pentru aplicarea modalităţilor alternative de individualizare a executării sancţiunilor; c) necesitatea reflectării în limitele legale de pedeapsă a ierarhiei fireşti a valorilor sociale care fac obiect de ocrotire penală; d) necesitatea revenirii la tradiţia Codurilor penale în anterioare (Codul penal de la 1864, cel din 1936 şi Codul penal în vigoare în forma avută la adoptarea sa în 1968).

 

Critica argumentului a): In repetate raduri, Comisia Europeană a criticat in mod oficial faptul ca instantele de judecata din Romania pronunta pedepse mici pentru infractiunile de coruptie. Astfel, numai in Raportul din iulie 2008, autoritatile de la Bruxelles mentioneaza de 5 ori in cele 8 pagini ale raportului ca instantele dau pedepse care nu sunt descurajatoare, fiind pronuntate pedepse cu inchisoarea mici sau cu suspendarea executarii pedepsei.  

De asemenea, aceste afirmatii in legatura cu pedepsele mici date de instantele de judecata vin mai inainte de finalizarea de catre Ministerul Justitiei a studiului cu privire la modul de individualizare al pedepselor aplicate de instante pentru infractiunile de coruptie asumat de Guvernul roman prin Planul de acţiune pentru îndeplinirea condiţionalităţilor din cadrul mecanismului de cooperare şi verificare a progresului realizat de România în domeniul sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei. De altfel, si in Raportul intermediar din februarie 2009, Comisia Europeana noteaza ca „România a instituit un grup de lucru pentru a îmbunatati uniformitatea jurisprudentei în ceea ce priveste sanctiunile în cazurile de coruptie. Primele rezultate ale acestui grup de lucru sunt asteptate în luna mai”. Asadar, asteptam un raport pe pedepse in mai 2008, dar deja vorbim de o regula a pedepselor mici in martie 2008…

 

Critica argumentului b): Acest argument e valabil in cazul oricaror infractiuni prevazute in noul Cod Penal. Or, infractiuni precum coruptia si alte infractiuni „la moda”, gen jaful armat („pistolarii”), traficul de persoane, de droguri, de arme trebuie sa aiba reguli speciale de sanctionare. Ele sunt infractiuni periculoase si in continua extindere si nimic nu poate argumenta scaderea pedepselor legale.

 

Critica argumentului c): Coruptia e un flagel mondial. De aceea statele lumii au si adoptat instrumente internationale menite sa atraga atentia asupra acestui fenomen. Iar in aceste instrumente se prevede clar care sunt criteriile de stabilire de catre legiuitor a pedepselor. Astfel, prin art 30 pct. 1 Conventia Natiunilor Unite impotriva coruptiei din 2003 ratificata de Romania prin Legea nr. 365/2004, se prevede doar gravitatea infracţiunilor de coruptie ca fiind  criteriul de stabilire a pedepselor, nicidecum practica instantelor.  De asemenea,  Romania a ratificat prin Legea nr. 27/2002 Conventia penala privind coruptia adoptata de Consiliul Europei in 1999, care in art 19 prevede obligatia statelor semnatare de a stabili sancţiuni şi măsuri efective, proporţionale şi descurajatoare pentru comiterea infractiunilor de coruptie. Asadar, daca e sa vorbim de o ierarhie fireasca a valorilor sociale care fac obiect de ocrotire penala, trebuie sa recunoastem ca dreptul la educatie potrivita, justitie corecta, mediu sanatos, economie puternica, toate ocrotite prin incriminarea coruptiei, cred ca e evident ca locul sanctionarii coruptiei este unul in varful acestei ierarhii.

 

Critica argumentului d): Acum, nu am avut la indemana Codurile din 1864 si din 1936, dar am luat Codul din 1968 si am constatat ca luarea de mita se sanctiona cu inchisoare 3-10 ani, ceea ce este o sanctiune legala mai aspra decat cea prevazuta in proiectul noului Cod Penal. Asadar, Codul din 1968 contrazice insusi argumentul ministerului, cum ca se revine la traditie…Adevarul ca numai de respectarea traditiei nu poate fi vorba cand perceptia coruptiei in Romania ne-a situat pe locul 1 in 2007 intre tarile UE si pe locul 2 in 2008.

 

Prin urmare, faptul ca instantele aplica pedepse mici in cazul infractiunilor de coruptie impune o corijare a acestui aspect, nicidecum scaderea limitelor pedepselor legale: instantele trebuie sa respecte regulile fixate de legiuitor, nicidecum invers!. Faptul ca maximul legal este 15 sau doar 10 ani, nu e asa important caci, intr-adevar, cu cat maximul legal e mai ridicat, cu atat instantele tind sa nu aplice pedepse concrete indreptate spre acel maxim. Dar ceea ce trebui facut este ca legiuitorul sa ridice limita minima a pedepsei legale si eventual sa interzica aplicarea masurilor de suspendare a executarii pedepsei pentru acest gen de infractiuni. Asta daca vrem cu adevarat sa luptam impotriva coruptiei.

 

Poate nu ar fi rau sa urmam exemplul Slovaciei, tara unde pedeapsa minima pentru coruptie este de 4 ani cu executare, fiind interzisa prin lege suspendarea acesteia. Fie ca ia mita un conductor de tren, fie un magistrat sau politician, totul porneste de la 4 ani in sus.

Pe acelasi subiect: RomaniaCurata, UrbanIulian, UrbanIulian2, , Cotidianul, TI-Ro, EvZ, TVR

Judecatoare care ne fac cinste

Am citit o stire recenta in Adevarul, cum ca judecatoarea Camelia-Panaitescu Alegria e in acelasi timp si cantareata de jazz.  Azi pe FrontNews am citit o stire preluata de pe NewsIn cum ca presedintele UNJR, Dana Garbovan va raspunde pentru incalcarea codului deontologic pentru ca a semnat un comunicat de presa contra Parlamentului care ar refuza acordarea avizului pentru inceperea urmaririi penale ale unor fosti guvernanti.

Daca pe Dana o cunosc foarte bine, marturisesc ca de Camelia inca nu auzisem. Asadar, iata cateva date despre cele doua doamne judecator:

Colega Camelia e judecator la Judecatoria sector 1 Bucuresti si detasata la SNG:  cunoaste 4 limbi straine, lucreaza la departamentul de relatii international si se implca in programele de formare a formatorilor. Vina ei?! Ca e artista. Nu umbla bauta la volanul autoturismului si isi manifesta civismul and are ocazia (de ex, este impotriva legii alimentelor – pozitia 2316). In afara instantei e artista `Mara` si imparte din bucuria ei launtrica si altora. Nu dansand lasciv la bara, ci cantand jazz. Nu pentru bani, ci pentru propria ei satisfactie. Si pentru a noastra, daca ma uit la un videoclip pe youtube. Pentru stiinta autorilor articolului, multi judecatori au si alte preocupari in afara celei ce tine de instanta: unii scriu poezii si proza, cartile lor gasindu-se in librarii semnate cu numele real sau sub pseudonim, altii picteaza tablouri, unii practica sporturi extreme si participa la competitii, altii canta frecvent karaoke.  Cu ce gresesc? Ca sunt normali?!

Colega Dana e judecator, recent promovata de la Tribunalul Bihor la Curtea de Apel Cluj. A fost in delegatia care s-a intalnit cu Parlamentarii europeni imediat dupa aderarea Romaniei si a prezentat o lucrare in acest sens. A condus Asociatia pentru Drepturile si Independenta Judecatorilor din Bihor, iar apoi a fost aleasa presedintele Uniunii Judecatorilor din Romania. Vina ei?! Nu poate sa taca: militant pentru independenta autentica a justitiei, a “indraznit” sa procedeze potrivit statutului organizatiei si sa semneze comunicatele de presa ale UNJR. Unul dintre ele privea un vot dat de Parlament anul trecut prin care parlamentarii au blocat desfasurarea unor anchete in dosare de mare coruptie  (aspect criticat inclusive in Raportul de tara). Reactia UNJR a fost ferma si corecta cum ca este o imixtiune a executivului in puterea judiciara. A urmat apoi o plangere a unei persoane vizate contra conducerii executive a UNJR.  Iar CSM o pune acum la zid doar pe Dana, uitandu-se ca ea a actionat doar ca mandatar al organizatiei si ca exista explicatii pertinente cu privire la abuzul Parlamentului (de altfel, faptul ca de curand Parlamentul a revenit asupra avizului solicitat, este cea mai puternica dovada). Sincer, daca cineva se simtea tare si vroia sa rezolve problemele vocilor din justitie, trebuia sa ne trimita pe toti din UNJR in fata sectiilor de CSM si sa fim cu totii dati afara. In felul asta, scapau sigur de reformisti. Oricum, sugerez ca CSM sa citeasca practica recenta a CEDO despre libertatea de a vorbi a judecatorilor. In aceste conditii, despre faptul ca s-a dispus incetarea detasarii tuturor inspectorilor, desi consider arbitrar modul in care a fost decis acest lucru, vazand ce munca au facut in cazul Danei sau al lui Adi, nu pot sa spun decat ca… asa le trebuie

Camelia si Dana sunt doua judecatoare care ne fac cinste: una e artista, cealalta militant. Ele sunt parte din societatea in care traiesc. Si incearca sa o faca mai buna nu numai solutionand dosare. Sa nu uitam ca, din pacate, judecatorul intervine post-factum. Adevarul e ca ar trebui investit in educatie in primul rand, iar judecatorii pot fi implicati masiv in aceasta, dupa cum propune si CCJE in Opinia nr 7/2005 intitulata sugestiv “Justitia si societatea”. Asadar, lasati judecatorii sa fie oameni! Si, LA MULTI ANI tuturor doamnelor judecator de 8 Martie!