Independenta ad-tiv-financiara a justitiei

Desi justitia este independenta, in Romania inca nu s-a explicat ce insemna aceasta independenta: se refera doar la actul de justitie, adica la deciziile luate in solutionarea unui caz concret? se refera doar la judecatori, sau si la procurori si chiar la politia judiciara? priveste numai functionarea sau si organizarea structurilor care infaptuiesc dreptatea? daca priveste si organizarea, atunci se refera doar la activitatile judiciare sau si la cele administrative si cele finaciare?

Personal, din 2003 studiez standardele internationale privind cei trei `i`: independenta, impartialitatea si integritatea justitiei. In anul 2006 am publicat, alaturi de alti doi judecatori, un Ghid in al carui capitol II explic acesti termeni. Daca unele aspecte sunt acoperite si de legislatia noastra, in unele suntem profund deficitari.

Unul dintre acestea este modul de finantare a instantelor judecatoresti. Astfel, desi procurorii sunt constitutional sub autoritatea ministrului justitiei, totusi parchetele au buget distinct; pe cand judecatorii sunt declarati independenti dar bugetul instantelor este gestionat de ministrul justitiei. Dezastrul financiar la care s-a ajuns ca urmare a politicii bugetare inadecvate, controlul politic al bugetului instantelor, lipsa unei politici de salarizare adecvata au adus sistemul de instante acum, in anul 2009, la un colaps.

Acesta este motivul pentru care impreuna cu alti colegi am initiat in ultimele doua saptamani, alaturi de asociatiile profesionale, actiuni civice prin care sa atragem atentia asupra pericilitarii statului de drept daca justitia nu poate functiona in conditiile in care organizarea acesteia inregistreaza deficiente majore. Aceste actiuni au fost legitimate de CSM care a convocat in saptamana care urmeaza adunarile generale ale tuturor instantelor si parchetelor pentru a se pronunta pe textul unei Rezolutii. Desi forma trimisa de la CSM se refera si la parchete, atunci cand am initiat aceasta rezolutie, ne-am gandit doar la declararea independentei administrative si financiare a instantelor judecatoresti care ele singure sunt cuprinse in sintagma `putere judecatoreasca`. Demersul procurorilor vine insa sa intareasca actiunea noastra spre auto-guvernare.

Pentru a explica de ce este nevoie de o asemenea Rezolutie noi, initiatorii, am conceput si un document white paper, pe care l-am trimis instantelor, facilitand astfel intelegerea importantei acestei declaratii. Desigur, ne-am gandit si la pasii urmatori, care inseamna si alte chestiuni concrete pentru puterea in practica a ceea ce ne dorim: trecerea bugetului instantelor de la MJLC la ICCJ, finantarea justitei cu minimum 1% din PIB, trecerea sumelor obtinute din taxele de timbru de la bugetele locale inapoi la justitie, eliminarea atributiilor CSM care nu au legatura cu cariera magistratilor, recunoasterea de catre orice autoritate si asumarea de catre celelalte puteri a statutului de putere publica a justitiei.

 

(Nota: pt a atasa materiale la prezenta postare, am folosit platforma tehnica a SoJust, dar precizez ca nicio actiune legata de Rezolutie nu a implica asociatia SoJust).

Hotarari cu opinie separata

 De multe ori auzim public de opinii separate ale unor judecatori atunci cand judeca in complete alcatuite, de regula, din 3 persoane. Personal, nu am facut niciodata opinie separata la hotararile date in completul de recurs cu colegii mei.

Opinia separata mi se pare o ilegitimitate. Pentru ca ea se poate face atat pentru starea de fapt, cat si pe legea aplicabila intr-o anumita speta, ceea ce nu este prea comun in alte state.

Paradoxul este ca, in acelasi timp, se emit pareri diferite de judecatori cu aceeasi pregatire, experienta, profesionalism decid in aceeasi speta aflata in acelasi grad de jurisdictie. Si nu vorbesc aici de cazul in care un judecator e de parere ca inculpatul trebuie sa primeasca 5 ani inchisoare, si altul cum ca 2 ani ar fi suficienti. Ci vorbesc de cazul in care un judecator spune ca inculpatul e vinovat de savarsirea unei infractiuni, iar colegul sau de complet spune ca nu e vinovat, ori cand un judecator spune ca inculpatul trebuie arestat fiindca prezinta pericol concret pentru ordinea publica, iar ceilalti doi cum ca lasat in libertate, nu s-ar pune in pericol aceasta ordine publica. Legea ofera o solutie acestei dileme: se hotaraste cu majoritate de voturi – adica solutia completului este cea a doi judecatori , cu dreptul celui ramas in minoritate de a face si a motiva opinia separate.

1. In situatia cand judecatorii din acelasi complet ajung la concluzii opuse in acelasi dosar, se incalca logica aristotelica, care ne invata ca un lucru nu poate fi in acelasi timp si adevarat, si fals (principiul noncontradictiei). Daca judecatorii stabilesc stari de fapt diferite pe baza aceluiasi material probator insemna ca nu au citit tot dosarul sau ca nu stiu sa interpreteaze probele. Daca judecatorii stabilesc stari de drept diferite, inseamna ca nu cunosc suficient de bine legea sau practica judiciara consacrata.

2.  O problema majora se ridica in situatia cand dosarul parcurge toate caile de atac, iar judecatorii  de la instante de grade diferite au adoptat solutii diverse (exceptam situatia cand in caile de atac s-au constatat ilegalitati de procedura sau au fost adminsitrate probe noi ). De exemplu, judecatorul de la prima instanta a decis ca inculpatul este nevinovat; cei doi judecatorii din apel sunt de aceeasi parere; iar in recurs se voteaza cu 2 la 1 ca inculpatul este vinovat, prin urmare in final omul va fi condamnat. Per ansamblu, inseamna ca a fost un `scor` de 2 (pt condamnare) la 4 (pt achitare). Cum judecatorii trebuie sa fie la fel de profesionisti indiferent de gradul instantei la care isi desfasoara activitatea (faptul ca cei de la instanta superioara au dreptul de a infirma solutiile judecatorilor de la instantele inferioare se explica nu prin pregatirea diferita, ci doar prin faptul ca nr. judecatorilor din apel este superior celui din prima instanta, iar nr judecatorilor din recurs este superior celor din apel) este inexplicabila perceperea, constatarea si evaluarea diferita a realitatii de fapt sau de drept.

3. se incalca secretul deliberarii: prin motivarea opiniei separate, se dezvaluie identitatea celor care au adoptat o anumita solutie, lucru interzis de legea statutului magistratilor.

Revin cu explicatia pt faptul ca eu nu am facut niciodata opinie separata. In cursul deliberarilor, de multe ori se intampla sa am initial opinia minoritara, dar pe parcursul discutiilor reusesc sa ii conving pe colegi ca ne uitam mai atent la starea de fapt sau sa interpretam legea intr-un alt mod raportat la speta concreta. In final, toti trei cadem de acord asupra aceleiasi solutii. De altfel, in general mi se pare impropriu ca asupra aceleiasi stari de fapt reiesita din probele administrate din acelasi dosar sa exista retineri diferite de catre judecatori. Si, mai mult, mi se pare inacceptabil ca aceeasi lege unica sa fie interpretata diferit de cei care sunt destinati sa o aplice.    

Pentru interpretari diferite ale unor complete din cadrul aceleiasi instante pentru cauze similare a se vedea CEDO, Beian vs Romania; iar pentru interpretari diferite ale unor complete de la aceeiasi instanta in aceeasi cauza ce a format obiectul a doua dosare diferite, a se vedea CEDO, Santos Pinto vs Portugalia, 2008.

Sa ne aparam magistratii!

Asistam la atacuri fara precedent impotriva magistratilor. Modul de aplicare a legii sau aspecte ale vietii private ale magistratilor sunt deopotriva analizate, imputate, cenzurate si ingurgitate fortat poporului flamand de informatii. Nu are importanta argumentul juridic sau factual, gravitatea faptelor ori pericolozitatea infractorului. Tot ce conteaza este propovaduirea unei noi religii, unde trinitatea careia suntem fortati a ne inchina este Banul-Puterea-Violenta.

Se vrea sa fim inspaimantati. Niste detinatori ai puterii tribale incearca sa se impuna prin violenta televizata. Noi, cei investiti de stat cu autoritatea de a restabili ordinea de drept si a sanctiona deviatiile de la concitadinitate, ar trebui sa punem capul in pamant, sa intram pe usa din spate a cladirii tribunalului si, atunci cand pronuntam o hotarare, sa intrebam mai intai mai marii locului nu cumva vom deranja ceva doni de cartier.

Ei bine, nu! Ceea ce se intampla in aceste zile va avea exact efectul invers: noi, magistratii, vom realiza tot mai mult ca ceea ce facem este periculos, dar si nobil; este dezagreat de interlopi, dar este necesar; este hulit de gulerele albe, dar nu trebuie sa ne facem griji. Ne vom face datoria, aplicand legea in mod egal, de la vladica la opinca. Indiferent ca legea este incalcata de un politician sau de un muncitor, de un multimilionar sau de un cersetor, toti sunt egali in fata legii si, deci, in fata noastra. Iar aceasta ar trebui sa trezeasca respectul si sustinerea cetatenilor onesti.

Daca magistratii vor fi infricosati, santajati, amenintati, acea tara este in pericol de a-si pierde singurii garanti ai drepturilor si libertatilor cetatenesti, singurii care mai pot pune stavila celorlalte puteri, singurii care au dreptul sa impuna respectarea legii chiar si cu forta. In plina criza economica si a valorilor umane, o criza a magistratilor care isi indeplinesc cu onoare si credinta functia, ar fi inceputul unui dezastru de nestavilit. Ar fi consacrarea disparitiei statului de drept. Ar fi reintoarcerea la salbaticie. Daca noua ne-ar fi frica sa iesim pe strada in siguranta, atunci cetateanul simplu ar fi in mod cert pierdut.

Asadar, sa ne aparam magistratii! In momente in care autoritatile statului devin impotente datorita birocratiei, incompetentei si coruptiei, cetatenii simpli trebuia sa realizeze importanta magistratilor in societate: fara noi, despotismul si abuzurile s-ar extinde ca o molima; fara noi, cei fara bani si influenta ar cadea prada tiraniei si violentelor; fara noi, edificiul democratic s-ar prabusi intr-o clipita.

 

Ref: Judecatoarea Nicoleta Cristus, care a decis arestarea lui Gigi Becali, a fost amenintata cu moartea printr-un e-mail trimis vineri pe adresa Judecatoriei Sectorului 1, iar magistratul a facut cerere sa i se ofere protectie (Adevarul, 06.04.2009).  „Dumneata crezi că vei mai dormi liniştit acasă? O sa ma ocup sa intri la puscarie si vei vedea ce se va întampla cu rozeta dumneata acolo”, tipa uitandu-se fix în obiectivul camerei de luat vederi Gio­vanni Becali, adresandu-se, imaginar, procurorului Maximilian Balasescu (Adevarul, 06.04.2009). 

Criza-previziuni juridice

Din dosarele pe care le solutionez, din stirile pe care le citesc si din realitatea pe care o percep zi de zi, pot spune ca suntem in pragul unui mare colaps, atat in sistemul juridic, cat si in afara. Iata argumentele, previziunile si scenariul meu. Nu se va ajunge acolo doar daca ACUM se iau masuri. La toamna, va fi deja prea tarziu.

.

1.  Criza determina deja reorganizarea marilor societati comerciale si disparitia multora mici. Multi salariati sunt in aceasta perioada concediati fie ca urmare a reorganizarii (si se incep cu liderii de sindicate), fie ca urmare a sanctionarii disciplinare (la cea mai mica abatere angajatorul gaseste motiv de a scapa de salariat). Acestia formuleaza actiuni prin care contesta masurile luate cu privire la ei. Deci numarul dosarelor de litigii de munca va creste. In toamna numarul hotararilor irevocabile va fi unul suficient de mare pentru a vorbi de un fenomen. Tot in materia litigiilor de munca, vor creste numarul dosarele diverselor categorii sociale ce nu vor beneficia de drepturile promise (profesori, magistrati, pensionari). Iar in parelel va creste numarul dosarelor comerciale de faliment al societatilor comerciale; ca efect direct, taxele datorate statului nu vor mai avea de unde sa fie recuperate.

.

 2.  Din straintate se vor intoarce din ce in ce mai multi romani. Printre acestia, si infractori care s-au supraspecializat, de la infractiuni informatice la crima organizata. Numai in Cluj au fost trei jafuri deja celebre: la o banca, la o casa de schimb valutar si la o benzinarie la distanta de cateva zile.  La acestea se adauga infractiunile patrimoniale, caci oamenii vor fura de foame. Deci numarul dosarelor penale va creste. Putini infractori vor fi prinsi: politistii sunt in numar insuficient, iar tehnic intotdeauna autoritatile sunt in urma delincventilor.

.

 3. Legea nr. 1/2009 va provoca tensiuni mari intre chiriasi si proprietari. Multi oameni nu vor mai putea plati chiriile, altii nu vor avea de unde plati ratele la banci. Deci numarul dosarelor civile cu efecte majore sociale va creste. La acestea se adauga numarul tot mai mare de plangeri ale soferilor impotriva plangerilor contraventionale prin care au fost amendati si penalizati pentru depasirea vitezei legale, constatata cu ajutorul mijloacelor tehnice moderne (radare fixe).

.

 4.  In timpul acesta, numarul politistilor si magistratilor pensionati va fi din ce in ce mai mare si intr-o perioada scurta, ca urmare a proiectului de lege cu privire la eliminarea pensiilor de serviciu, care daca va aparea nu ii va afecta pe cei aflati in pensie la data intrarii ei in vigoare, ci pe cei care se vor pensiona ulterior. Si chiar daca proiectul de lege va fi respins, deja promisiunile cu privire la nemodificarea statutului nu mai sunt credibile si profesionsitii dreptului vor pleca rapid pentru a-si gasi siguranta.

.

5.  Ca urmare, dosarele celor care se pensioneaza vor ramane spre a fi solutionate de cei care raman in sistem care, pe langa dosarele lor, vor avea de solutionat si pe cele care intra in plus datorita celor aratate la pct 1-3. Asadar, supraincarcarea ca fenomen extins va aparea in scurt timp – dau doar doua exemple actuale: Judecatoria  Oradea activeaza cu jumatate din efectiv, iar la Tribunalul Vaslui lucreaza doar 3 judecatori (am spus bine `lucreaza`).

.

 6.  Ca efect al supraincarcarii, dosarele vor fi solutionate de oamenii legii mai lent  si posibil de o calitate mai slaba. Ajunse in apel sau recurs, multe vor fi retrimise spre instantele de fond spre rejudecare. De unde lumea va incerca sa plece pe toate caile, in special prin promovare. La instantele de fond vor veni judecatori tineri sau vor fi reincadrati judecatori pensionari, dar intotdeauna intr-un numar insuficient.

.

 7.  Prin urmare, infractiunile vor fi sanctionate f.tarziu in raport cu data comiterii, infractori periculosi vor ramane in libertate, oamenii vor ramane fara locuri de munca perioade indelungate (peste 1 milion in 2009) si fara case.  Siguranta pe strada va scadea, neavand cine sa ne apere. Tensiunile se vor acutiza incepand cu sfarsitul acestui an. Increderea in organele statului va scadea dramatic. Statul de drept va ceda in fata multimii nevoita sa iasa in strada. Scenariul de aici incolo e unul dramatic…