SoJust merge mai departe

In 23 mai 2009, colegii din Societatea pentru Justitie m-au ales presedinte. Venind la conducerea asociatiei dupa Adi Neacsu, care a realizat maretul proiect JURINDEX, voi avea multe de facut pentru a-l egala.

Deocamndata, mi-am propus o relansare a SoJust in spatiul public, anuntata prin postarea  SoJust merge mai departe. Doresc sa implic toti membrii asociatiei in comentarea unor evenimente socio-juridice de importanta nationala. Dincolo de caracaterul de `legal analist` pe care intentionez sa si-l asume fiecare membru SoJust, doresc sa venim foarte mult cu solutii. Pana la urma, in vremuri de criza e necesara o …expertiza.

Publicul va avea ocazia sa participe la analizele SoJust: noul site este unul interactiv, care permite comentarii din partea cititorilor. Parerea si argumentele lor sunt foarte importante pentru noi. Pentru ca SoJust nu se vrea o asociatie profesionala si nu reprezinta profesiile juridice ale caror membri suntem. Ci SoJust este …Societatea pentru Justitie, caci Justitia e pentru Societate.

Jurindex-intre trecut si viitor

Ieri, 21 mai 2009, s-a lansat JURINDEX. Nu exagerez deloc daca spun ca este cel mai ambitios si mai important proiect al justitiei romane din ultimul secol.

Fiind invitat de bunul meu prieten, judecatorul Adi Neacsu, sa iau cuvantul alaturi de presedintele ICCJ, presedintele CSM, procurorul general al PICCJ, presedintele UNBR, directorul adjunct al INM, vicepresedintele UNJR, etc la conferinta de lansare a proiectului caruia el i-a dat nastere, am spus urmatoarele cu privire la trecutul proiectului si viitorul acestuia:

`Pentru mine, Jurindex este instrumentul care va duce de la practica judiciara la jurisprudenta, caci doua notiuni nu sunt similare.

In 2002-2003 au fost introduse primele computere in instanta. Lucru primit cu reticenta de unii judecatori, care nu se vedeau in postura de dactilografi – computerul fiind perceput atunci doar ca o masina de scris mai avansata..

In 2004, am fondat primul forum de discutii pe internet: un grup virtual de discutii intre sute de magistrati care au inceput sa vorbeasca intre ei despre problemele comune din justitie si despre solutiile la acestea.

Acest mod de discutii in spatiul virtual au ajutat magistratii ca, in 2005, sa contribuie la conceperea Strategiei si a Planului de actiune cu privire la reforma justitei, respectiv informatizarea justitei. In acelasi timp, ICCJ incepe sa isi publice pe site-ul propriu hotararile judecatoresti, care azi ajunge la 10% din nr. total al acestora.

In 2006, Societatea pentru Justitie – organizatia pe care o reprezint in calitate de vicepresedinte si al carui presedinte este acelasi Adrian Necasu – a alcatuit un raport coprehensiv prin care a evaluat toate institutiile juridice din Romania. Iata ca scriam atunci cu privire la Publicarea solutiilor: `Desi s-a creat in mod oficial facilitatea publicarii solutiilor instantelor fiecarei instante la http://portal.just.ro, oportunitatea nu este indeajuns exploatata. Doar la instantele din judetul Arges am intalnit postate pe internet toate deciziile judecatorilor, in extenso, intr-o modalitate care permite consultarea solutiilor pronuntate intr-o zi in timp real, cautarea practicii unui judecator intr-o anumita materie sau controlarea de catre presedinte a modalitatii de respectare a termenului de redactare a hotararilor. Aceasta aplicatie ar trebui extinsa pentru toata tara: pe langa facilitatile oferite partilor si avocatilor de a consulta mersul unui dosar si continutul hotararilor, ea face inutila mentinerea de catre instante a registrelor in format de hartie. Nu in ultimul rand accesul magistratilor la textul integral al hotararilor judecatoresti serveste la unificarea practicii judiciare, aspect deloc de neglijat in prezent`. Azi, nr hot publicate in portal este de 0,014%.

In 2007, am inceput sa shimbat din ce in ce mai mult hotarari judecatoresti prin e-mail sau sa publicam hotarari pe bloguri, cum este si cazul meu. In martie 2008 imi manifestam pe blogul personal stupefactia ca unii judecatori s-au asumat calitatea de autor al hotararilor judecatoresti pe care le pronunta in virtutea calitatii lor publice, hotarari pe care le vand in exclusivitate prin intermediul unor edituri. E motivul pentru care imi puneam intrebarea daca mai e bine sa semnez postarile `Cristi Danilet – judecator`, sau ar fi mai adecvat `Cristi Danilet – autor de hotarari judecatoresti`.

In 2008 apare JURINDEX. Adi Neacsu e tatal acestuia, dar el este mult pre modest pentru a-si aroga meritele. De aceea o voi face eu.

Mai intai, in mai 2008, judecatorul Adi Neacsu da drumul la primul site independent al unei instante www.tribunalulvrancea.ro. Exemplul este urmat imediat de Tribunalul Cluj, Tribunalul Arad, Curtea de Apel Cluj.

Impreuna cu informaticianul Tribunalulul Vrancea, Adi Neacsu  si-a asumat apoi proiectul Jurindex. L-a gandit, l-a nascut si l-a dezvoltat in zeci de nopti nedormite, printre sute de dosare pe care le avea de rezolvat ca judecator si printre mii de documente pe care le avea de semnat ca presedinte de institutie.

Adi Neacsu a cerut ajutor la MJ si nu i s-a dat, la fel cum nu i s-a dat niciun ajutor pentru consolidarea cladirii Tribunalului Vrancea, singura institutie juridica din tara cu bulina rosie si in pericol de a se prabusi peste judecatori, grefieri si justitiabili la primul cutremur. Sa speram ca, daca se va intampla, aceasta va fi intr-o zi nelucratoare. Adi Neacsu a cerut ajutor de la CSM si a fost privit cu rezerva. Motiv pentru care lanseaza initial programul doar la nivel local, al jud. Vrancea. Aduce la cunostinta presedintilor din tara acest program si numai Curtea de Apel Timisoara raspund solicitarilor. UNJR anunta in dec.2008 sustinerea proiectului. Judecatorul Adi Necsu inscrie intr-un concurs international acest proiect.

Pentru a obtine extinderea proiectului, a trebuit insa sa facem lobby la Comisia Europeana. Cu ajutorul prietenilor din societatea civila, am obtinut notarea unei mentiuni in Raportul CE din febr. 2009: `In ceea ce priveste transparenta, autoritatile si-au concentrat atentia asupra publicarii hotararilor pe site-urile instantelor. La 27 noiembrie 2008, CSM a adoptat o decizie care obliga instantele sa publice pe internet toate deciziile juridice relevante. Cu toate acestea, nu exista criterii de asigurare a protectiei datelor si a consecventei tipurilor de decizii publicate de catre instante. Nu este inca operational un instrument informatic care sa permita publicarea rapida a tuturor hotararilor. Rolul ICCJ in unificarea jurisprudentei este crucial In acest sens, MJLC va sustine in continuare eforturile de unificare a jurisprudentei, prin sistematizarea dezbaterilor intre judecatori, prin seminarii desfasurate cu experti straini, prin publicarea jurisprudentei pe site-uri. Suntem in faza de finalizare a unei aplicatii soft in acest sens`.  A fost motorul care a deschis rapid usile: Presedintele tarii a cerut publicarea, sigla CSM a fost pusa pe site-ul Jurindex, presedintii de instanta au permis accesarea serverelor de softul inclus in Jurindex pentru preluarea hotararilor, anonimizarea lor si postarea pe internet, aceasta in timp de MJ a amanat tot timpul proiectul.

 Azi, 21 mai 2009, se lanseaza Jurindex. Care este mai mult decat un simplu program informatic de publicare gratuita pe internet a tuturor hotararilor judecatoresti in forma originala. El este expresia dictonului `Reforma adevarata se face de jos in sus`.  Jurindex ajuta si el la formarea unei reale culturi juridice virtuale, care va lega pe toti profesionistii dreptului. Meritul sau este ca el e un produs intern, al magistratilor judecatori. Este semnul cel mai vizibil al autogestionarii justitiei – caci independenta justitiei presupune autoguvernarea acesteia. Sigur, sunt unii colegi care nu privesc cu ochi buni Jurindexul. Dar, ca in orice reforma, emanarea unui spirit conservator nu mai surprinde.

Ce urmeaza mai departe?

- Standardizarea hotararilor judecatoresti din Romania. Azi, intr-un fel arata o hotarare de la Cluj, in alt fel una de la Bucuresti, intr-un alt fel una de la Timisoara. Ne propunem conceperea unui ghid de redactare a hotararilor judecatoresti, atat cu privire la continutul lor cat si cu privire la forma;

- Judecatorii isi vor imbunatati simtitor calitatea hotararilor. Sunt multi buni profesionisti in justitie, iar aceasta calitate trebuie extinsa la intreg corpul judiciar.  Stiindu-se `supravegheati`, judecatorii vor fi mai atenti la modul de redactare a hotararilor, la exprimare, la logica argumentarii;

- Presa nu va mai obtine hotarari pe surse (ma gandesc la o lasare in libertate recenta si la o alta arestare si mai recenta, cand hotararile au fost obtinute numai de catre anumiti reprezentanti ai mass-mediei). Sigur, uneori presa va gasi poate hotarari de o calitate scazuta, cu fraze ilogice, sau agramate: suntem pregatiti sa intampinam aceste atacuri, caci efectele pe termen lung ale Jurindex sunt mult mai importante;

- Avocatii vor sti in fata cui se prezinta, citind hotararile acelui judecator: la cazurile importante pe care le vor avea, vor putea anticipa solutia; cu 7 clikuri de mouse, poti afla cum administreaza cazul un judecator, ce probe accepta, cum gandeste un judecator, ce fel de solutii da;

- In afara de unificarea jurisprudentei se va produce si uniformizarea acesteia. Azi, pentru fapte penale identice judecate in doua locuri diferite, cuantumul pedepsei este diferit; azi, un copil este dat mamei iar in alt judet copilul este dat tatalui, desi conditiile oferite de parinti sunt similare in cele doua dosare; azi, intr-un judet se dau daune morale de 1 leu, in timp ce in alta instanta daunele morale sunt de 50.000 euro;

- Adi Necsu a facut acest proiect fara niciun ban. Daca cinva va fi interesat de dezvoltarea proiectului si il va finanta, se vor putea obtine mult mai multe de la Jurindex: de exemplu, se vor putea face linkuri intre hotarari pentru a vedea ce anume modifica sau de care anume decizie este modificata hotararea vizualizata, se va putea dezolta un serviciu wap pentru vizualizarea pe telefonul mobil a hotararilor, se va puta concepe un newsletter care sa anunte un beneficiar cand hotararile unui judecator sau anumite tipuri de hotarari sunt postate de Jurindex;

- In 2010 urmeaza scanarea electronica a dosarelor. Printr-un proiect dezvoltat de MJ, orice avocat va avea acces la propriul dosar cu ajutorul unei parole, fara a se mai deplasa pentru aceasta la arhiva, grefa etc;

- In 2011, odata cu noile coduri, vom face primele audieri prin internet, asa cum se procedeaza acum in cazurile de cooperare judiciara internationala. Actiunile se vor trimite prin e-mail, citatiile se vor primi la fel, iar pentru audierea martorilor nu vom mai dispune, de exemplu, citarea cu mandat de la Craiova la Cluj a unei persoane, ci vom putea dispune ca acea persoana sa se prezinte la o instanta din Craiova si, prin internet,o va audia un judecator de la Cluj, economisandu-se bani si timp. Totodata, vor fi facute primele transmisiuni live ale proceselor cu importanta sociala sau de interes marit.

- Cel tarziu in 2012 vom avea primele actiuni solutionate prin internet. Cu siguranta Tribunalul Vrancea va fi primul tribunal care, dupa ce se va prabusi la urmatorul cutremur, se va muta integral pe internet. Asta in timp ce MJ nu va fi reusit sa cheltuie cei 110 milioane dolari imprumutati de Statul Roman de la Banca Mondiala in 2006 pentru reconstructia si repararea de sedii ale instantelor, printre care instanta lui Adi Neacsu nu figureaza insa. Oricum, se pare ca asta e viitorul, mai ales ca azi, 21.05.2009, managerilor de instanta li s-au comunicat ca de la 1.06.2009 nu mai sunt bani pentru plata utilitatilor.

Inchei, rugandu-va sa retineti: JURINDEX este un program care s-a nascut in interiorul corpului judiciar, dezvoltat in randul acesteia si lansat public tot de acesta. Jurindex este expresia formala a dorintei corpul judiciar de reforma autentica. Judecatorii isi doresc ei insisi imbunatatirea calitativa a sistemului. Nu pentru ei, caci e foarte comod sa traiesti in spatele neresponsabilitatii (hotararile nu se vad, nimeni nu te controleaza, nimeni nu te sanctioneaza). Asadar, nu pentru ei, ci pentru justitiabil – cel care se afla in central sistemului juridic`.

 

Sunt mandru ca persoana care a facut posibil acest proiect, cu multa dedicatie, este unul dintre cei mai apreciati judecatori – Adi Neacsu, al carui prieten sunt. Felicitari lui. De asemena, felicitari informaticianului Liviu Mircea, care a dezvoltat singurul proiect national de acest gen. Felicitari sotiei lui Adi, Viorica Neacsu, care l-a sprijinit si incurajat pe Adi sa duca la bun sfarsit o ambitie care i-a mancat mai tot timpul liber. Felicitari d-lui dr. Andrei Savescu, coordonator www.juridice.ro, care l-a sprijinit pe Adi in tot ceea ce inseamna marketing de proiect si organizarea conferintei.

Relatari: Rador, Foto, Foto2, Mediafax1,  Mediafax2, ZiaruldeBraila, Crisana, EvZ, Curentul, AmosNews, ViataLibera, Clujeanul, PoliticaTv,

Ghid pentru stabilirea pedepselor

Tot mai mult se vorbeste printre magistrati despre necesitatea unui ghid de stabilirea pedepselor. Argumentele contra ar fi ca un astfel de ghid ar incalca independenta judecatorului, ca judecatorul ar avea o putere de apreciere necenzurabila cu exceptia legii, ca fixarea pedepsei nu se poate face in abstracto ci numai raportat la un anumit caz si la o anumita persoana, ca judecatorul s-ar transforma intr-un robot de aplicat pedepse. 

Eu sunt pentru un astfel de ghid pentru urmatoarele argumente: 

1. Au existat vremuri (Evul Mediu) cand judecatorul avea posibilitatea de a fixa orice pedeapsa pentru infractiunea savarsita de cel adus in fata sa. Urmarindu-se limitarea abuzurilor, legiuitorul a fixat limitele de pedeapsa speciale, stabilind in abstract gradul de pericol social al unei infractiuni (de ex, omorul sanctionat cu 10-20 ani inchisoare este mai grav decat furtul sanctionat cu 1-12 ani inchisoare). Mai tarziu, la noi, a stabilit criteriile legale de fixare de judecator a pedepsei concrete, in art 72 C.pen. `La stabilirea si aplicarea pedepselor se tine seama de dispozitiile partii generale a acestui cod, de limitele de pedeapsa fixate in partea speciala, de gradul de pericol social al faptei savarsite, de persoana infractorului si de imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala`.

Or, aceasta limitare a puterii de `apreciere` a judecatorului nu poate fi vazuta nicidecum ca o atingere adusa independentei acestuia. Reamintesc ca independenta judecatorului este pana la lege, caruia el trebuie sa i se supuna. Iar legea este rezultatul activitatii legislative a Parlamentului, care la randul sau este exponentul poporului, aspect ce nu poate fi cenzurat de puterea judiciara. 

2. Puterea de apreciere a judecatorului in lipsa unor elemente legale ar da nastere la nedreptati sau chiar abuz. Stim foarte bine ca in zone geografice diferite (sau chiar in aceeasi instanta la judecatori distincti) pentru infractiuni similare se stabilesc sanctiuni diferite. Explicatii sunt destule. Dar nimeni nu ar putea da o explicatie rezonabila si acceptabila cu privire la stabilirea unei pedepse de 10 ani inchisoare aplicata unui student de 23 ani, emerit, infractor primar, acuzat de traficarea a 2 g droguri (a inmanat un pachetel cu drog, lasat de un amic, unei alte persoane) in comparatie cu pedeapsa de 5 ani inchisoare aplicata membrului unui clan, acuzat pe langa trafic de cateva zeci de kg de droguri gasite in portbagajul masinii sala si de trafic de persoane. Astfel de situatii sunt inacceptabile. Pe langa faptul ca justitia este neprevizibila dpdv al sanctiunii concrete aplicabile, ea apare si ca inechitabila, ceea ce contrazice insasi ideea de dreptate care trebuie sa fie scopul justitei. Tocmai pentru a legea este unica, si modul sau de aplicare trebuie sa fie unic, ca urmare justitiabilul trebuie sa gaseasca acelasi tratament juridic referitor la cauza sa indiferent de judecatorul desemnat cu judecarea acesteia.

Puterea de asa numita `apreciere` a judecatorului nu trebuie sa fie o modalitate de ascundere a discretionarismului si a lipsei motivarii. Iar unde e monopol, putere discretionara si lipsa de transparenta, Klitgaard (in celebra lucrare `Orase corupte`) ne invata ca acolo sunt izvoarele coruptiei (inteleasa in sens sociologic, adica cam tot ce ar fi abuz).

De aceea, criteriile dupa care se fixeaza in concret o sanctiune de catre judecator trebuie sa fie cat mai in amanunt reglementate, iar motivarea fiecaruia dintre aceste criterii sa se faca cat mai fidel. 

3. Ceea ce se vrea cu acest documente de fixare a pedepselor este a se da publicitatii in mod oficial a unui manual sau ghid. Acest instrument nu ar avea putere de lege. Ar fi o modalitate de orientare, facultativa pentru  judecator. El ar trebui sa contina cele mai frecvente infractiuni sau cele cu impactul social cel mai acut (primul ghid va fi cel cu pedepsele pentru coruptie), aratandu-se pe scurt starea de fapt si elementele retinute de diverse instanta atunci cand au stabilit pedepse.

Asadar, prin insasi neobligativitatea lui, acest ghid nu poate aduce atingere independentei decizionale a judecatorului.

 4. In fapt, exista deja astfel de `ghiduri`. Ar fi un neadevar sa spunem ca, azi, judecatorii stabilesc pedepsele strict in functie de cele 5 criterii legale din art 72 C.pen. Astfel, in cazul unui inculpat gasit vinovat de furtul noaptea (pedeapsa legala 3-15 ani inchisoare) a 10 gaini, luate de la o victima a carei singura avere erau aceste pasari, inculpat care este infractor primar, a recunoscut fapta si a acoperit prejudiciul, legea nu imi spune daca ma orientez catre minim sau catre maxim, daca sunt obligat sa ii retin circumstante atenunate sau sa tin seama de imprejurarile agravante etc. Si, daca stabilesc o pedeapsa de 1 an inchisoare cu suspendare conditionata, ma intreb, firesc, ce sanctiune as aplica unui inculpat care fura 12 gaini in conditii similare? Dar daca fura un caine? Sau o bicicleta? Sigur, in alte state aceste fapte ar fi considerate marunte si urmarirea penala nici nu ar mai fi declansata (principiul oportunitatii urmaririi), intrandu-se in procedurile de neurmarire care presupun insa impacarea partilor, repararea prejudiciului, munca in folosul victimei etc.

Revin la idee: azi, judecatorii se orienteaza dupa practica instantei proprii si a instantelor de control. Cand sunt la inceputul carierei, judecatorii intreaba colegii cu experienta cam ce sanctiuni se aplica pentru anumite infractiuni. Dupa ce avansaeaza in cariera, isi formeaza ei singuri o practica pe care o folosesc ca reper atunci cand solutioneaza cauze. Daca instantele de control judiciar reduc sau maresc pedepsele in anumite cazuri, in cazuri similare viitoare judecatorii isi vor reorienta opiniile. 

5. Argumente de drept comparat: In UK s-a nascut principiile independentei judecatorului si rule of law, iar  in SUA li i s-au dat toate conotatiile posibile. Si totusi, aceste doua tari au ghiduri de fixat pedepse!  - a se vedea pentru Anglia şi Ţara Galilor site-ul www.sentencing-guidelines.gov.uk şi pentru Statele Unite ale Americii site-ul www.ussc.gov/guidelin.htm.

Nici aici aceste instrumente nu sunt obligatorii, ci sunt ghiduri. Asa cum ONU are Ghid privind statutul procurorului, sau Principii de baza privind independenta justitiei etc. Acestea sunt instrumente orientative pentru statele membre, dar care contin adevarate axiome despre cum trebuie sa fie conturat statutul acestor profesii ca sa se poata vorbi de o justitie independenta. La fel si in cazul pedepselor: se aleg cele mai relevante solutii de condamnare, se scot in evidenta criteriile care au determinat judecatorii sa stabileasca pedepsele si se ajunge astfel la a depista elemente comune, care se repeta deci si care acestea – nu solutiile, nu sanctiunile propriu-zise! – sunt luate in considerare atunci cand se judeca cazuri similare sau asemanatorii

6. Judecatorul nu va fi un robot. Ceea ce se obtine in final prin consultarea ghidului de pedepse si insusirea anumitor elemente este indepartarea subiectivitatii judecatorului si obiectivizarea actului de justitie. Ceea ce nu inseamna, nici pe departe, transformarea judecatorului intr-un robot: el pastreaza suveranitatea acceptarii sau nu al unor probe, capacitatea de a trage in mod logic concluziile ce se impun din argumentele aduse, stabilirea vinovatiei si a incadrarii juridice, acceptarea sau neacceptarea (dar motivat) a elementelor obiective propuse in lege si in ghid.

In aceasta discutie in niciun caz nu isi are loc aducerea ca argument a faptului ca judecatorii sunt oameni diferiti, cu experienta de viata, cu vechime profesionala, cu pasiuni, cu personalitate sau cultura diferite. In centrul sistemului juridic nu este judecatorul, ci justitiabilul, iar el trebuie sa primeasca un serviciu de un inalt profesionist de la orice judecator i-ar solutiona cauza la un moment dat, indifent de identitatea acestuia (acesta este si motivul pentru cae, formal, hotararea se pronunta de `Tribunalul X` si nu de `judecatorul Y de la Tribunalul X`). Iar, in practica, aceasta se obtine prin cerinta de impartialitate a judecatorului care se obtine prin independenta de el insusi (acest din urma subiect este mult prea captivant pentru a-l putea epuiza aici, asa ca doar il enunt acum).

Cred insa ca atunci cand vom invata sa ne acceptam limitele (a se citi subiectivitatea), vom fi facut primul pas spre autenticitate (eu si o colega bihoreana spuneam, nu tare de mult, smerenie). Noi nu suntem judecatori sa ne dam cu parerea in hotararile judecatoresti, caci nu scriem articole sa se vanda vreo revista de drept sau sa ne umplem CV-urile. Ci suntem judecatori si trebuie sa avem criterii legale si egale de impartit dreptatea. Altfel, partea se va ruga la toti sfintii sa nu ii nimereasca dosarul la un anumit judecator, despre care stie ca e prea asupru, ci la altul care ar fi mai indulgent. Ca doar si unul si altul `apreciaza` (oare unde sunt termenii certi si obiectivi gen `retine`, `constata`, `decide`, `stabileste` ?! tot mai des auzim si citim prin hotarari cum instanta `apreciaza` – si aceasta se refera si la starea de fapt, si la starea de drept, si la comportamentul inculpatului, si la dozarea pedepsei…). 

In concluzie, sunt pentru existenta unor astfel de ghiduri de dozare a pedepselor. Ele ar ajuta la implementarea legii. Chiar daca nu se vor edita astfel de ghiduri pentru toate infractiunile, avocatii vor fi primii interesati sa cunoasca si chiar sa depuna la dosar practica judiciara a aceluias judecator, a colegilor sai de instanta sau chiar de la alta instanta, ceea ce in curand va fi posibil cu ajutorul JURINDEX.

Sustin ca intre faptul ca eu sunt cel care judec un dosar sau, din contra, un coleg de-al meu este desemnat sa judece acel dosar nu trebuie sa existe nicio diferenta: nici sub aspectul procedurii aplicate, nici al managementului de dosar, nici al solutiei date. Din aceasta idee s-a nascut si imperativul `unificarii practicii judiciare` (intre instante diferite) si al `disciplinei jurisprudentiale` (intre completele aceleiasi instante), ceea ce duc la aparitia a ceea ce inseamna `jurisprudenta`. Iar aceasta sta la baza implementarii lui `rule of law`. Iar daca solutia e unica in aceeasi cauza si in toate cauzele similare, atunci inseamna ca justitia e  obiectiva si egala pentru toti.