Curatenie in propria `ograda`

Eu recunosc ca avem o problema cu prezentarea activitatii noastre. Atat in privinta rezultatelor pozitive, cat si a eforturilor in legatura cu vulnerabilitatile din sistem. De aici caracterul de `casta` atribuit corpului judiciar. Desi dintre toate sistemele publice, cel judiciar este cel mai transparent.

In acest sens, iata ce raspuns am primit de la CSM (adresa nr. 2/22703/1154/BIPRMM din 09.07.2009) in legatura cu sanctionarea magistratilor:

`In perioada 01.01.2006-25.06.2009, CSM:

-  A incuviintat arestarea preventiva pentru un judecator si sase procurori;

-  Ca urmare a punerii in miscare a actiunii penale, pana in prezent au fost suspendati din functie 9 judecatori (2005 – un judecator, 2006 – cinci judecatori, 2007 – un judecator, 2008 – doi judecatori) si 17 procurori (2005 – patru procurori, 2006 – trei procurori, 2007 – patru procurori, 2008 – cinci procurori, 2009 – un procuror);

-  Sectia pentru judecatori a CSM a sanctionat disciplinar 32 de judecatori, din care 13 judecatori pentru savarsirea abaterii disciplinare prev de art 99 lit h (exercitarea functiei cu rea credinta sau grava neglijenta);

-  Sectia pentru procurori a CSM a sanctionat disciplinar 15 procurori, din care 5 pentru savarsirea abaterii disciplinare prev de art 99 lit h`.

In dosarele solutionate definitiv in ultimii ani, amintesc selectiv doar condamnarea pentru fapte de coruptie, in anul 2005 a doi procurori şi un magistrat asistent;  in anul 2007 a trei judecatori; in anul 2008 a unui judecator, doi procurori şi un grefier; in anul 2009 a unui procuror. Cu exceptia CSM care a furnizat aceste date numai pentru ultimii trei ani, nici Ministerul Justitiei, nici Ministerul Public nu detin statistici cu privire la categoriile de persoane din sistemul juridic condamnate pentru coruptie, fiind evident ca nu au avut vreo intentie de preocupare pentru o strategie anticoruptie in acest sistem.

Provocare (2): cei trei `i`

Multumesc celor care au raspuns la prima provocare, aceea de a raspunde la intrebarea `ce e independenta justiei si de ce avem nevoie de ea`. Din nefericire, putini au vazut in independenta o conditie pentru o justitie corecta (echitabila), majoritatea comentatorilor insistand pe responsabilitatea  (deseori confundata cu raspunderea) magistratilor, ca si cum daca un magistrat ar raspunde pentru solutiile gresite (ipoteza oricum gresita pentru ca statistic 80% din solutiile atacate sunt mentinute de instantele de control judiciar) s-ar rezolva problema incompetentei sau a controlului politic/a grupurilor de interesee. Pana la urma, asta e ceea ce se vrea, ca output: un act de calitate. In acest contex, vorbim de triada `i`.

O justitie echitabila presupune intrunirea concomitenta a celor trei „i”:

1. Impartialitatea este valoarea suprema, care presupune ca si conditii, dar si drept garantii totodata, celelalte doua notiuni. Impartialitatea e o valoare morala, tine de forul interior al persoanei si presupune pentru magistrat analizarea si conduita echidistanta a faptelor in raport cu legea aplicabila, fara a avea prejudecati sau predilectii in privinta cazului pe care il instrumenteaza si fara sa actioneze in vreun mod care sa sustina interesele vreuneia din parti. Impartialitatea este garantata prin regimul de incompatibilitati si interdictii, respectiv a conflictului de interese. Pentru magistrati pana si aparenta este o valoare de sine-statatoare: nu e de ajuns ca acela care ia decizia sa fie impartial, ci el trebuie sa fie si perceput astfel de justitiabil.

2. Independenta este o caracteristica externa si presupune ca agentii publici sa fie capabili a instrumenta cazurile in absenta presiunilor si influentelor de orice fel, fie ca acestea ar veni din partea celorlalte puteri, fie ca acestea ar veni din partea sefilor ierarhici, a grupurilor de interese, economice etc. Pentru magistrati, independenta se releva prin statutul lor si raportul cu puterile executiva si legislativa.

3. Integritatea este o trasatura launtrica care presupune a actiona intr-o maniera conforma unor principii si valori, fara compromisuri, atat in exercitarea atributiilor de serviciu, cat si in viata privata. Ea semnifica exercitarea functiei in mod cinstit, corect si constiincios, cu buna-credinta. Practic, integritatea se manifesta in efectuarea actelor judiciare cu obiectivitate, in deplina egalitate, respectand termenele prevazute de lege, pentru a se asigura deplina legalitate a actului indeplinit. In justitie, integritatea e mai mult decat o virtute, este o necesitate.

Prin urmare, corectitudinea justitie se face atat cu eforturi in exteriorul magistraturii, cat si prin efortul propriu al fiecarui magistrat. Responsabilitatea e comuna: decidenti politici, presa si populatia si magistratii activvand impreuna pentru o justitie echitabila.

Provocare (1): ce este independenta justitiei?

Constat ca majoritatea discutiilor care se poarta in aceste zile in legatura cu protestul magistratilor se limiteaza la doua aspecte: `magistratii vor mai multi bani` si `magistratii nu merita mai multi bani`. Cum am spus de cateva ori, magistratii nu vor mai multi bani, ci vor ca noua lege de salarizare sa nu le afecteze in sens negativ veniturile, ca si conditie a respectarii independentei justitiei. Cat despre merite, nimeni nu a dovedit cu argumente ca nu merita remunerati, sustinerile cum ca sunt cazuri punctuale care eclipseaza imaginea sau competenta intregului sistem nerezistand intr-o logica a argumentatiei.

Si pentru ca realizez ca se vorbeste mult in Romania despre separatia puterilor in stat si independenta justitiei, arunc urmatoarea provocare pentrutoti cei care vor sa ia parte la o dezbatere adevarata: `CE ESTE INDEPENDENTA JUSTITIEI?`.  Ce stiti sau ce credeti ca se intelege prin aceasta sintagma? Avem nevoie de independenta justitiei?

Dupa ce vom vedea parerile dvs, va voi spune si parerea mea, formata in urma unui studiu indelungat in materie. Apoi vom vorbi de responsabilitate, integritate, impartialitate, justitia ca serviciu public si alte teme.

Deocamdata, va invit sa raspundeti la ceea ce se vrea mai mult decat o simpla intrebare: `Ce este independenta justitiei?` 

Nimeni nu iese din protest

Azi, magistratii din Romania au demonstrat ca au demnitate. Ca nu se intimideaza la acuzele Presedintelui Romaniei, ca nu se tem de presa salbatica, ca nu cedeaza amenintarilor interlopilor sau serviciilor si ca nu se subordoneaza unui CSM evaziv sau a unor sefi tributari altor mentalitati.

Azi, mai mult de 3/4 dintre judecatorii Romaniei au votat pentru continuarea protestului. Doar 3 instante au votat suspendarea acestuia. Nimeni nu a decis incetarea lui. Restul instantelor vor vota luni, odata cu instanta suprema.

Desi legea de salariare e batuta in cuie, magistratii au demonstrat prin atitudinea de azi ca, in pofida analistilor priceputi la toate si comentatorilor acizi si personali, ca nu salariul e principala doleanta a noastra. Ci asigurarea unor conditii optime de munca necesare pentru asigurarea unui act de justitie de calitate.

De asemenea, mai mult de jumatate dintre judecatorii romani au votat pentru a solicita premierului demiterea ministrului justitiei: un ministru care a avut o atitudine duplicitara, care a discutat una cu noi si a prezentat alta publicului, un ministru care el si numai el s-a opus in Guvern primirii amendamentelor magistratilor, un ministru care a ascuns Guvernului adevarata stare a justitiei romane desi inclusiv magistratii i-au prefigurat din luna februarie colapsuldin toamna.   Lucrurile sunt atat de serioase incat il banuim pe minsitru ca este sub o identitate falsa pe unul dintre forumurile interne ale magistratilor sau cel putin cineva ii fw. in mod curent mesajele noastre;  si, drept coincidenta, in aceasta dimineata cand a trebuit sa schimbam materialele pregatire asta noapte de RNAG pentru a fi votate si cand ar fi trebuit sa aflam situatia voturilor din instante, ministerul a decis brusc sa schimbe parloa tuturor utilizatorilor de adrese din sistem cu extensia just.ro, serverul fiind al MJ. Ca un facut, serverul care sustine Juridice.ro, site-ul unde in mod curent postam stiri din sistemul judiciar, a fost indisponibilizat cateva ore in urma unui atac informatic.

Cu toate acestea, votul s-a desfasurat in bune conditii iar informatiile le-am schimbat intre noi telefonic si prin adresele de yahoo/gmail in timp util.  In final, am aratat ca suntem consecventi principiilor pe care le-am afirmat de la inceput: nu mai vrem sa ne fie rusine ca suntem judecatori si vrem sa neindeplinim atributiile in mod profesionist. Nu pentru noi, ci pentru justitiabil. Justitiabil care ne sprijina, alaturi de procurori si avocati. Cu totii inteleg ca suntem intr-un moment de rascruce al democratiei romanesti, cand justitia cauta sa ajunga in locul ei firesc, constitutional, in randulcelorlalte doua puteri, pentru a fi la randul sau putere dar si contra-putere. Acesta este drumul adevarat catre statul de drept, fara de care drumul spre dictatura ar fi deja batatorit.

Independenta si responsabilitate

In periplul meu pe la Parlament din saptamana 7-13 sept 2009, in care am avut intalniri cu politicieni din toate grupurile parlamentaree de la Senat si de la Camera Deputatilor pentru a le explica motivele protestului magistratilor si a propane modalitatile de rezolvare a crizei din justitie, m-am confruntat cu urmatoarea situatie: toti pareau a intelege protestul nostru, dar ne replicau ca trebuie sa raspundem si noi – daca ei, ca alesi ai poporului raspund in fata alegatorului odata la 4 ani (dupa mine insa un parlamentar trebuie sa raspunda zi de zi in fata alegatorului, si asta chiar este posibil prin instrumentele democratiei participative puse la dispozitia votantului), ar trebui si ca magistratii sa raspunda in fata cuiva.

Replica mea a fost ca statul de drept presupune separatia puterilor in stat, iar ca aceasta la randul ei reclama independenta justitiei, ceea ce presupune reguli de autoreglare a sistemului prin caile de atac si autogestionare a carierei magistratilor prin consiliul judiciar independent (la noi, CSM). Bun, ca astea nu functioneaza intotdeauna, in sensul ca exista hotarari discutabile date in ultima instanta sau ca exista magistrati cu probleme de competenta sau integritate in sistem, e adevarat. Dar acum eram la nivelul unei discutii de principiu despre importanta si necesitatea independentei justitiei.

Din pacate, prea putin am fost intelesi; am fost priviti ca si cum am dori conservarea unor facilitati sau privilegii proprii, si nu ca si cum am dori sa inlaturam parghiile de control, fie si adminsitrativ, a justitiei. Interesant este ca in aceasta dezbatere au intrat si oamenii obisnuiti. Cu aceeasi dorinta de raspundere a magistratilor.

Dintru inceput ma declar de acord cu raspunderea magistratilor pentru rea credinta sau erori grave: rolul inalt pe care il are necesita o atentie sporita in orice act indeplinit si, ca urmare, aplicarea de sanctiuni in caz de greseli. De altfel, si exista un sistem de raspundere a noastra, despre care am mai vorbit candva. Dar nu e de ajuns pentru ca justitiabilul sa obtina un act de judecata de calitate – pentru ca asta e ceea ce cauta justitiabilul, sa aiba siguranta unui act profesionist din partea magistratului. Mai e necesar ca magistratului sa ii fie asigurate conditiile optime necesare desfasurarii actului de judecata: legi coerente si consistente, nr. rezonabil de dosare, sediul adecvat, bani pentru plata functionarii instantei si circulatia documentelor, lipsa presiunilor din partea autoritatilor, siguranta statutului profesional. Or, acestea sunt in atributiile celorlalte doua puteri – legislativul si executivul.

E ca si cum ai avea pretentia de la un medic chirurg sa opereze bine, dar nu ii dai ata chirurgicala, nu ii asiguri dotarea salii de operatie, si nu il inlocuiesti cand a depasit norma de operatii pe zi. Oricat de bine pregatit ar fi medicul, oricat de multa vointa ar avea, oricat ar aduce el instrumentar de acasa, tot va avea un minim de operatii care se vor incheia prost pentru pacienti.

Petitie solidaritate puteri

Judecatorii invita puterea legiutoare, prin fiecare senator si deputat in parte, sa promoveze revendicarile legitime ale puterii judecatoresti, exprimate prin hotararile adunarilor generale ale judecatorilor din instantele judecatoresti, in scopul consolidarii statului de drept si a cresterii capacitatii sistemului judiciar de a-si realiza menirea constitutionala de aparare a drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor romani.

Va rog sa dati mai departe acest mesaj si cereti colegilor in numele solidaritatii sa se alature prin accesarea petitiei la PETITIEONLINE si semnarea ei. Promovati Petitia pe forumuri, bloguri sau site-uri.

Justitiabilii au incredere in justitie

In aceste zile, cand magistratura romana si-a afirmat independenta in mod public pentru prima data in Romania, principalul argument impotriva revendicarilor magistratilor a fost lipsa de incredere a populatiei in justitie. Evident, argumentul adus este ilogic: lipsa de incredere in justitie nu poate determina gradul de independenta al acesteia, ci populatia insasi trebuie sa isi doreasca in mod axiomatic independenta justitiei, in afara oricarei negocieri sau populism.

Interesant este ca cei care au adus acest argument sunt in primul rand politicienii si presa. Or, din ultimele sondaje de opinie rezulta ca justitia se situeaza, ca si incredere, intre politicieni si presa.

Dar dincolo de aceasta observatie de forma mai mult, am si una de fond: atunci cand vorbim de credibilitatea justitiei (inteleasa ca ceea vine de la magistrat), trebuie testata nu increderea populatiei in justitie (care populatie poate a avut sau nu contact cu mediul judiciar), ci increderea justitiabilului in justitie (adica partea populatiei confruntata direct cu justitia). Prin urmare, daca vrem sa evaluam increderea in justitie, trebuie:

- sa adresam intrebari numai justitiabililor, nu si restului populatiei care stie doar din auzite sau de la tv ce se intampla in salile de judecata;

- sa formulam intrebari cat mai detaliate cu privire la modul de desfasurare al procedurilor judiciare, caci o singura intrebare de genul `Aveti incredere in justitie?` sau `Credeti ca justitia este incompetenta?` sau `Credeti ca justitia e corupta?` dovedeste numai neprofesionalismul celor care fac chestionarea. Parerea oamenilor e irelevanta daca nu se explica fundamentele acesteia;

- sa ne axam pe o durata in timp. Daca chestionezi un justitiabil care s-a confruntat cu justitia in urma cu 10 ani sau chiar cu 5 ani va avea o anumita parere despre justitie, pe cand daca intrebi un justitiabil contemporan cu actul chestionarii, raspunsul va fi cu siguranta diferit pentru ca intre timp s-au schimbat judecatorii, calitatea serviciilor etc;

- sa se procedeze la chestionare pe o arie restransa, adica zonala, nicidecum nationala. Justitiabilii trebuie testati la usa instantei unde au afaceri judiciare, imediat ce ies din proceduri. O intrebare pusa unui cetatean de pe strada cu titlul general, referitoare la intreaga justitie, este nerelevanta. Pentru ca sunt curti unde justitia merge ca unsa (cel putin e dovedit statistic ca in unele instante sunt multe dosare solutionate in timp scurt iar solutiile sunt mentinute in caile de atac intr-un procent ridicat), aspect care lasa de dorit in alte instante.

Asa incat sunt in masura sa afirm: daca populatia are incredere in justitie in procent de 26, justitiabilii au incredere in justitie in procent de 72-81. Ca este asa, o dovedesc studiile realizate in anii 2006-2008 in instantele din judetele: Alba, Brasov, Constanta, Suceava – studii realizate de APJ Alba (p.5) sau de un expert independent la solicitarea CSM (p.78-80).

Inca o zi de stupefactie

Ieri la CSM a venit ministrul Predoiu sa solicite CSM constatarea ilegalitatii `grevei` magistratilor si presedintele Basescu sa ceara ca CSM sa trimita Inspectia impotriva  protestatarilor. Pentru prima data in istoria justitiei, toti magistratii prezenti – membrii CSM, reprezenantii asociatiilor profesionale si judecatorii care asteptau afara sa vada ce se intampla – au fost impotriva atitudinilor politicianiste, impotriva amenintarilor la adresa justitiei, impotriva iresponsabilitatii legislativului si executivului care in timp au dus la o justitie formala, tardiva si inconsistenta, datorita reglementarilor neunitare, neconforme si care incalca drepturile omului.

Si tot ieri, intr-o emisiune televizata, un secretar de stat de la Ministerul Muncii m-a intrebat daca nu consider ca si medicul este parte din executiv.

Ei bine, cu un senator care imi spune ca cei din consiliul local sunt legislativ, cu un secretar de stat care imi spune ca medicul e executiv, si cu un presedinte care adopta atitudini ba de procuror, ba de judecator stau si ma intreb daca mai are rost art.1 alin 4  din COnstitutie care consacra principiul separatiei puterilor in stat. Ma intreb daca cineva il intelege. SI, mai alesc, daca cineva realizeaza marea manipulare a opiniei publice din aceste zile, in care oamenii cer independenta justitiei relevand chestiuni de ordin sistemic si ceea ce se vinde pe piata este imaginea unei justitieii de care nu avem nevoie pentru ca cineva a avut o experienta neplacuta cu ea.

Eu personal recunosc ca sunt vulnerabilitati din sistem, de la chestiuni manageriale la cele legate de competenta si integritate. Dar gasesc foarte grav sa existe discursuri usuratice in care se infiereaza toata justitia sau e scoasa in afara pozitiei constitutionale pentru ca exista anumite cazuri punctuale nefaste.

La portile Parlamentului

Fac parte din delegatia magistratilor care in aceste zile se afla la Bucuresti pentru a convinge autoritatile statului ca justitia este intr-o criza fara precedent si ca masurile trebuie luate de indata.

Desi Romania nu are justitie de 10 zile, inca nu este receptat protestul nostru. Din discutiile avute pana acum, am intteles ca nimeni nu cunoaste ce vrem si, mai ales, ce nevoi avem. Am mers la grupurile parlamentare din Senat si Camera Deputatilor, am mers la ziare, am mers la TV. Conteaza doar evenimentul, doar scandalul. Pe nimeni nu intereseaza ca sunt oameni care afirma ca in Romania este o justitie in mare parte formalista, ca politicul are parghii de control, ca criza de personal este majora, ca subfinantarea este cronica. Si spun asta pentru ca nmeni nu realizeaza efectele protestului nostru: nu se solutioneaza dosare penale – astfel incat cei care ar fi trebuit condamnati si inchisi in penitenciare sunt in libertate, nu se solutioneaza dosare civile – astfel ca raman contracte neexecutate, partaje neefectuate etc, nu se merge la Oficiul Registrului Comertului – astfel ca inregistrarile legate de societatile comerciale nu se efectueaza ceea ce da peste cap activitatea economica, nu se fac executari silite – fie nu se incuviinteaza, fie nu se solutioneaza contestatiile la executare. Totul sta. Ceea ce ma face sa cred ca nu realizam cat de importanta este justitia.

Astazi am auzit de la un parlamentar ca noi trebuie sa fim controlati pentru ca si noi in controlam pe ei.  Si ca degeaba spun eu ca un judecator de Judecatorie pe noua grila are salariul cat unui viceprimar de comuna, ca si acolo, la comuna, se adopta acte normative, deci consiliul local este legislativ.  Si mi-a mai spus acel parlamentar sa o las mai moale cu principiul separatiei puterilor in stat.

Imi este clar astfel ca nu stim ce inseamna justitie, si nu stim ce inseamna independenta justitiei. Eu am scris un ghid in urma cu cativa ani in care, in cap.2, descriu aceste notiuni, si vad ca trebuie sa il reiau, sa il dezvolt  si sa il disiminez in randul populatiei ca e bai. Bai mare.

O saptamana fara justitie

Imi cer scuze cititorilor si comentatorilor de pe blogul meu pentru anumite mesaje care pot fi jignitoare.  Consider insa ca dezbaterea pe subiectul incetarii justitiei in Romania este mult mai importanta decat anumite expresii spuse mai mult ironic.  Din pacate, dezbaterile sunt strict cazuistice, personale si axate pe trecut, decat constructive si strategice.

Domnilor, situatia nu este discutabila, ci este GRAVA. Deja avem o saptamana in care justitia in Romania nu a existat, si ne limitam la comentarii rautacioase in mediul virtual.  Dupa o saptamana in care noi, judecatorii, am aratat ca refuzam sa fim ingenunchiati nu exista niciun rezultat, nicio reactie sociala. Totul e un fel de vacanta prelungita. Oamenii nu realizeaza ca sunt blocate dosarele cu arestati care sunt tinuti in stare de privatiune pentru ca noi facem protest, ca sunt blocate dosarele cu minori, ca executarile silite in Romania nu se pot efectua, ca deciziile cu privire la societatile comerciale nu se inregistreza, ca nu se pot obtine copii sau certificate de la grefa, ca nu se pot vedea dosare.

Ma uit la un comentariu si vad ca cineva vrea curti cu jurati in Romania in locul judecatorilor, spunand ca am iesi mai ieftin. Domnul nu stie ca nu putem avea cate un complet nou de jurati pentru fiecare dosar: in Romania sunt 2 mil dosare anual, iar 12 jurati pt fiecare ar depasi populatia Romaniei cu tot cu prunci si batrani.

Un alt comentariu imi atrage atentia ca am initiat o structura paralele – RNAG. Doamna nu intelege ca nu li se mai poate pune pumnul in gura judecatorilor si ca acestia nu mai pot fi impiedicati sa vorbeasca unul cu altul si sa se asocieze. Inainte de a face o acuzatie atat de dusmanoasa, doamna ar fi trebuit sa inteleaga ca Reteaua  e un mediu de comunicare rapida si exacta a informatiilor dintre noi, prin intermediul unor puncte de contact de la fiecare instanta, care activeaza in mediul informatic si e menita sa evite dezinformarile. Nu e organism decizional, dar sunt mandru ca e cea mai reprezentativa structura a judecatorilor in prezent.

Cu regret constat ca cititorii blogului meu au impresia ca judecatorii se lupta cu populatia. Nu. Judecatorii au un conflict cu politicul. Iar populatia e datoare sa ceara politicului rezolvarea revendicarilor magistratilor ca acestia sa poata intra inapoi in sala si sa rezolve problemele oamenilor. Daca nu din respect pentru eforturile unora dintre noi – e adevarat, singulare – care am cerut ani de-a randul respectarea drepturilor omului in Romnia, aplicarea directa a CEDO etc in favoarea populatiei, macar din respect si recunoasterea legitimitatii Justitiei ca principiu.

Stimati cititori: nu mai avem justitia din urma cu 20 ani, nici macar cea din urma cu 10 sau cu 5 ani. Sunt alti judecatori, care se autodetermina. Sprijiniti-i sa devina judecatorii pe care cu totii ni-i dorim! Haideti sa vedem cum gestionam protestul, cum iesim din criza, ce solutii sunt pentru finantarea corespunzatoare a justitiei: preluarea inapoi a taxelor de timbru, a amenzilor judiciare si a cheltuielilor judiciare alocarea unui minim de 1% din PIB pentru sistemul de instante, administrarea bugetului instantelor de catre ICCJ si nu de catre MJ, salarizarea magistratilor la nivelul celorlalte puteri in stat.