Pe data de 17 nov 2009, la Bucuresti, voi lansa o carte cu un subiect incitant: `Coruptia si anticoruptia din sistemul juridic`. Ea este rezultatul unui studiu efectuat pe parcursul a doi ani, cuprinzand referiri la toate documentele internationale care fac referire la acest subiect, toata legislatia Romaniei in materie si insistand pe aspectele de integritate ale personalului din sistemul juridic. Cartea, publicata cu sprijinul KAS-PSDESE va fi lansata intr-un cadru festiv, iar distribuirea ei este gratuita. Intrarea este libera, cu anuntarea prealabila a organizatorilor. Iata mai jos cuvantul inainte al acestei publicatii:
Justitia este coloana vertebrala a oricarei societati democratice. Existenta statului de drept, acceptarea valorilor si principiilor acestuia presupune incredere in justitie. Iar pentru ca increderea cetateanului sa existe, profesionistii care activeaza in sistemul juridic trebuie sa ofere credibilitate. Aceasta necesita un comportament dincolo de orice repros, o conduita profesionala exemplara. Tinand cont de aceasta cerinta, am analizat in studiul de fata integritatea judiciara si afectarea acesteia prin coruptie. Demersul nostru are ca scop o dimensionare cat mai fidela a coruptiei din sistemul juridic, pentru a formula o pozitie adecvata fata de acuzele tot mai dese in acest sens, dar fara a avea intotdeauna o baza fundamentata.
Este adevarat ca in orice stat este prezenta coruptia, la orice nivel al institutiilor publice si private. Insa prea putin este cunoscuta, atat pentru publicul larg, cat chiar si pentru unii profesionisti ai dreptului, semnificatia acestui termen; de altfel, acelasi lucru este valabil si pentru alte notiuni des utilizate precum „profesionalism”, „integritate”, „deontologie”, „serviciu public”, „interes public” De exemplu, cuvantul „coruptie”` nu apare in legislatia interna privind organizarea judiciara si statutul judecatorilor si procurorilor sau statutul personalului auxiliar si conex, si nici in codurile deontologice ale acestor categorii profesionale. Cuvantul „integritate” (ne referim, desigur, doar la integritatea morala, nu si la cea fizica sau psihica) este mentionat, in aceleasi acte normative, doar de trei ori si aceasta intr-o simpla insiruire de cuvinte. Numai in Regulamentul de evaluare al magistratilor este prevazut ca integritatea se apreciaza, fara nicio detaliere, „in functie de respectarea standardelor de conduita, sanctiunile disciplinare aplicate si impartialitatea”.
In general, la admiterea in profesiile juridice si ulterior pe parcursul carierei se verifica doar capacitatea de a memora notiuni juridice, desi cu multe dintre ele nici nu ne intalnim in cariera, iar in cel mai bun caz se verifica gandirea logica. Nu sunt dezvoltate suficiente modalitati de a verifica taria de caracter, verticalitatea, rezistenta la presiuni, nu se cultiva inca destule cai si metode de recunoastere si combatere a abuzurilor. Totodata necunoasterea notiunilor elementare de management si comunicare duc la perpetuarea unei stari de indiferenta sau neimplicare a membrilor colectivului in viata institutiilor in care isi desfasoara activitatea. De asemenea, insuficienta informare a populatiei cu privire la modul de organizare si functionare a justitiei duce deseori la pierderea increderii si amplificarea artificiala a intinderii fenomenului coruptiei.
In acest context, mi-am propus sa tratez un subiect sensibil – coruptia din justitie. Este sensibil, pentru ca nu ar trebui sa existe coruptie in justitie, din moment ce acest sistem face parte chiar din mecanismul legal si institutional de curmare a coruptiei; insa condamnarile din ultimii ani ale unor judecatori, procurori, avocati, grefieri, lucratori din politia judiciara releva ca nu sunt concepute inca suficiente metode de prevenire si combatere a coruptiei din interiorul sistemului. Subiectul tratat este sensibil si pentru ca personalul greu accepta sa vorbeasca de coruptie, nefiind inca conturata o puternica cultura anticoruptie in interiorul sistemului chemat sa o infaptuiasca. Cu toate acestea, exista suficiente studii, rapoarte, statistici si chiar dosare instrumentate pentru a ne putea face o parere intemeiata despre coruptia din sistemul juridic – si spunem „sistem juridic” pentru ca cercetarea de fata nu priveste doar magistratii, ci si politia judiciara, avocatii, grefierii, executorii, notarii, lichidatorii, expertii, inspectorii de integritate etc. Este sensibil, de asemenea, pentru ca societatea romaneasca lanseaza cu usurinta acuze de coruptie la adresa functionarilor si magistratilor, in situatii cand in realitate este vorba de disfunctionalitati organizatorice sau incompetenta agentilor publici.
Lucrarea trateaza acest subiect in patru parti, analizand chestiunile generale despre coruptie cu relevanta pentru sistemul juridic, modalitatile si mijloace de corupere a celor ce activeaza in sistem, instrumentele internationale in domeniu care trateaza acest subiect, respectiv principalele metode sau politici anticoruptie aplicabile in sistemul juridic.
Obiectivul acestui studiu – mai degraba sociologic decat juridic – este acela de a oferi un tip de abordare sistemica, o evaluare a integritatii din sistemul juridic romanesc atat la nivel institutional, cat si la nivel individual. Evident, studiul nu este aplicabil doar Romaniei, chiar daca referirile concrete vor privi indeosebi tara noastra. Rezultatul cercetarii noastre nu se vrea nicidecum o generalizare, ci ia in calcul cazuri si situatii punctuale preluate din informatiile oficiale si constatarile personale.
Pe 1 dec. 2009 intra in vigoare Tratatul de la Lisabona care imbunatateste sistemul de drept institutional comunitar (iata AICI comunicatul oficial). Pentru justitie, sunt reglementari deosebit de importante. Cea mai notabila este intrarea in vigoare a Cartei drepturilor fundamentale ale UE.
