Las avizul, schimb comisia!

  Recent aratam 10 motive pentru care existenta unui aviz in vedere inceperii urmaririi penale cu privire la un ministru sau fost ministru este nu numai o imixtiune in activitatea judiciara, ci chiar o incalcare a Constitutiei care spune ca toti suntem egali in fata justitiei si nimeni nu are dreptul la privilegii. Cand ma gandeam ca va incepe o dezbatere pe tema cum facem sa respectam Constitutia, Guvernul a adoptat o OUG de ramai cu gura cascata: a modificat Legea raspunderii ministeriale cu privire la componenta comisiei speciale de la Cotroceni, punand judecatori, care vor fi numiti in 30 zile de Presedinte la propunerea CSM.

Noul act normativ este neconstitutional, ilegal si prost construit::

1. este neconstitutional din trei considerente:-

 art 115 alin 4 din legea fundamentala prevede: `Guvernul poate adopta ordonante de urgenta numai în situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amânata, având obligatia de a motiva urgenta în cuprinsul acestora`. De abia astept sa vad motivarea urgentei. Dar situatie extraordinara nu poate fi. Ups, am uitat ca DNA a cerut avizarea inceperii urmaririi penale a insusi ministrului justitiei. Oare el o fi initiatorul? Sper sa nu, caci altfel ce s-a intamplat azi e ca un fel de recunoastere a vinovatiei si eu inca mai cred in prezumtia de ne-! A, si mai sper ca nici el si nici ministrul Pacuraru nu au votat acest proiect, ca prea ar fi de tot… 

- art. 125 alin 3 din aceeasi Constitutie spune: `Functia de judecator este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din învatamântul superior`. Or (nu `ori` cum se spune in comunicatul Guvernului!), Guvernul a decis ca membrii comisiei vor fi judecatori. Cum nu e vorba de judecatori detasati la acea comisie, ci de persoane care vor exercita acea functie temporar, ne vom afla in aceeasi situatie ca la CNI: atunci senatorii si-au insusit la Plen observatia lui Antonie Iorgovan (D-zeu sa il ierte!) cum ca judecatorii nu pot face parte din CNI, organism cu activitate nepermanenta, pentru ca nu pot indeplini o alta functie in acelasi timp cu cea de judecator! Se vede treaba ca Guvernul nu a fost bine consiliat dpdv juridic.

- art.109 alin 2 zice ca   `Numai Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele României au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savârsite în exercitiul functiei lor`. Asadar, intentia constituantului a fost ca fortele politice sa ceara urmarirea ministrilor. Punand judecatori in functie sa decida in aceasta etapa, se incalca in mod flagrant principiul separatiei puterilor in stat din art 1 alin 4 Constitutie.  

2. este nelegal pentru ca:

- nu a respectat cerinta art. 6 din Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica, care obliga ca un astfel de proiect de act normativ sa fie afisat timp de 30 zile pe site, trimis la presa si asociatii, abia apoi trimis spre analiza si avizare la celelalte autoritati. Doar pentru situatii exceptionale se poate deroga ceea ce, evident, nu este dat in cauza;

- nu a avut avizul CSM, asa cum impune art. 38 alin 3 din Legea nr. 317/2007, caci este un act normativ care intereseaza autoritatea judecatoreasca. Dar, daca nu ma insel, azi MJ a trecut prin Guvern si propunerea de OUG pentru modificarea legilor justitiei, si cum CSM-istilor le-a crescut leafa, nu vom asista la vreo reactie. 

3. este prost conceput pentru ca:

- momentul adoptarii unei astfel de modificari este rau ales: doi ministri din actualul Cabinet sunt in faza actelor premergatoare si s-a cerut Presedintelui avizarea inceperii urmaririi, care asteapta propunerea in acest sens de la comisia speciala. In felul acesta, Guvernul pierde la imagine, speculatiile cum ca actul normativ este `cu destinatie` fiind astfel justificate; De altfel, azi la ora 12 la Guvern nu se stia nimic de acest act normativ! In plus, finalul OUG contine o dispozitie tranzitorie sugubeata: cica daca nu s-a intocmit raportul pana azi, dosarele in curs de avizare se duc la noua comisie.  Pai nu raportul e important, ci sesizarea Presdintelui, ca act de inceput si avizul acestuia, ca act de sfarsit! Oricum, noua comisie se formeaza de abia peste 30 zile! Sa vedem daca totusi noaptea asta nu se vor redacta ceva rapoarte pe la Cotroceni.

(UPDATE 5.10.2007: OUG a si fost publicata, in aceeasi zi cu adoptarea ei, in MO 678 din 4 oct. 2007)

- este real faptul mentionat de premier cum ca daca actualii membrii din comisie sunt numiti de MJ si MIRA se poate ivi un conflict de interese in cazul in care cel cercetat e chiar unul dintre cei doi ministri. Dar asta se putea rezolva prin abtinerea membrilor, nu prin schimbarea modalitatii de compunere a comisiei.

- ministrul justitiei vrea ca acea comisie sa ofere garantii de independenta si impartialitate. Pai de ce aceste garantii, cand cel care da avizul pe baza acestei propuneri este de fapt un personaj politic (presedintele)? Nu sunt convins ca ministrul a inteles natura juridica a acestui aviz, acela de act administrativ ce conditioneaza demararea unei proceduri legale necesare pentru determinarea comiterii faptei si stabilirea vinovatiei. Iar asupra legalitatii unei proceduri se poate pronunta un magistrat, dar numai in cadrul unui proces. Cum sa vina un judecator si sa spun unui procuror sa nu inceapa urmarirea penala? Se inverseaza toate principiile de procedura penala cunoscute! Si cica asta ar fi conform cu filosofia viitorului Cpp! Doamne, oare in viitorul Cod nu vor mai exista procurori?

- apoi, se ia dreptul procurorului sef al DNA de a sesiza pe Presedinte, si ramane doar Procurorul General din partea corpului judiciar, care trebuie sa il informeze pe concomitent si pe premier.  Eu am inteles ca actualul ministru crede ca procurorii ii sunt subordonati. Dar sa introduci in ecuatie si pe premier, e deja prea mult. Urmatorul lucru care va fi legiferat va fi normalitatea convorbirilor telefonice dintre Parchetul General si Palatul Victoria, e clar.

- in fine, observatia mea cu activitatea de judecata a comisiei este sustinuta de propunerea ca ministrul audiat de comisie sa aiba dreptul sa isi propuna probe. Probe de care? Cu privire la fondul cauzei, probe de nevinovatie? Mama, in ce lume traim?! Se administreaza acum probe in afara procesului penal? Pai, nici sub actuala reglementare audierea ministrului nu putea fi pe fond, ci numai pe chestiuni de legalitate a procedurilor demarate. Audierea de fond si probele in aparare se propun numai in fata organelor judiciare, e o chestiune elementara. Si pentru acelasi motiv, la fel de aberanta e noua prevedere cu dreptul la un aparator. Un avocat in aceasta faza nu este admisibil pentru ca cel audiat nu are vreo calitate procesuala: in procesul penal roman doar invinuitul si partile au dreptul la aparator - procedura penala anul III; or, ca ministrul sa aiba avocat, trebuie sa inceapa urmarirea penala.

- se mai propune intocmirea unui raport ce se va face public: raman la sustinerea mea,  in baza jurisprudentei CEDO, ca orice comunicare publica din partea unei autoritati de stat cu privire la comiterea unor fapte penale infrange prezumtia de nevinovatie a celui cercetat. Si, nota bene, aceasta se pune in carca unor judecatori!!!

- Presedintele e obligat sa isi insuseasca raportul, altfel trebuie sa isi motiveze decizia in fapt si in drept, care se va aduce la cunostinta publicului. Adica va fi ceva de genul: `judecatorii au propus respingerea, presedintele a dat totusi aviz pozitiv` sau `Judecatorii propun aviz pozitiv, dar presedintele refuza`. Tot scandalul Presedinte-judecatori va fi facut  public! Iar circul va continua cu: `comisia a dat aviz pozitiv, procurorul a dat SUP, deci omul era nevinovat, asadar judecatorii din comisie au gresit` sau `instanta a condamnat, desi comisia propusese aviz negativ, deci judecatorii din comisie au gresit`. Se pun judecatorii contra procurorilor!

Va fi razboi intre puteri! Un haos! Se duce naibii si bruma de incredere pe care o mai avea sistemul asta. 

Consiliul de Integritate

 In asteptarea numirii de catre CNI a conducerii ANI (apropo, inscrierile sunt pana pe 21 august 2007), nu sunt dumirit de statutul celor care ocupa un loc in CNI. Dilema a plecat de la declaratia senatorului Antonie Iorgovan in timpul procedurii de desemnare a membrilor CNI, cum ca magistratii candidati ar fi incompatibili. Ca urmare, trei judecatori candidati au fost inlaturati din cursa.            

Ei bine, art 34 din Legea nr. 144 din 2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) da dreptul magistratilor sa aiba un reprezentant in Consiliul National de Integritate (CNI), fie din partea asociatiilor de magistrati, fie din partea societatii civile (teoretic, e posibil insa si ca un partid politic sa desemneze un magistrat ca reprezentant al sau in CNI). E adevarat ca art. 125 alin 3 din Constitutia prevede:  `Functia de judecator este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din învatamântul superior`. Trec peste faptul ca sunt secretari de stat si directori de directii care ocupa functii in diverse ministere si in CSM (functii publice - deci incompatibile, dupa distinsul domn senator, cu cea de magistrat). Trec si peste faptul ca insasi functia de presedinte de instanta, intr-o atare interpretare, ar fi incompatibila cu functia de magistrat.

Ma intreb doar de ce senatorii nu au folosit aceeasi unitate de masura pentru toti candidatii. Asfel, sunt persoane care acum se afla in CNI, ca titulari sau ca supleanti, si care fac parte din doua categorii cu probleme: consilieri juridici asimilati magistratilor, respectiv functionari publici si membri in administratia publica locala. 

      a. Cat priveste categoria asimilatilor, acestia au acelasi statut cu magistratii (reglementat in Legea nr.303 din 2004), doar ca nu efectueaza acte procesuale specifice activitatii in instante si in parchete. Ii regasim in diverse institutii, unde desfasoara activitati pus si simplu administrative, dar care se bucura de aceleasi drepturi in special salariale cu ale magistratilor, si sunt supusi acelorasi interdictii si incompatibilitati. Prin urmare, daca senatorii au respins candidatii care erau magistrati, ar fi trebuie pentru aceleasi ratiuni sa respinga si candidatii asimilati magistratilor.            

      b. In privinta categoriei de functionari publici si membri in autoritatea publica locala, Legea nr 188 din1999 si art. 94 din Legea 161 din 2003 prevede aceeasi incompatibilitate cu o alta functie publica sau privata. Intocmai ca la magistrati, la care incompatibilitatea era prevazuta si in Constitutie. Prin urmare, mergand pe logica senatorului Iorgovan, si acestia trebuiau eliminati din cursa.                       

Ce se poate face? Pai, Legea ANI nr. 144 din 21 mai 2007 s-a publicat in 25 mai. Guvernul a propus modificarea dupa nici o saptamana si astfel apare OUG nr. 49 din 30 mai 2007 publicata in 1 iunie. Interviurile pentru ocuparea locurilor in CNI si declaratia senatorului Iorgovan analizata mai sus au avut loc in 25 iunie. Teoretic, o lamurire a situatiei (eliminarea textelor neconstitutionale sau lamurirea statutului membrilor CNI) ar fi putut fi facuta prin modificarea legii 144, respectiv in momentul adoptarii proiectului de lege pentru aprobarea OUG 49.  Insa, desi s-a sesizat, chipurile, o neconstitutionalitate, a doua zi, pe 26 iunie, este votat in Camera Deputatilor proiectul de lege privind aprobarea OUG 49, fara ca nimeni sa aduca vreun amendament pentru lamurirea celor de mai sus.

In prezent, proiectul legii de aprobare se afla in lucru la comisiile Senatului. Sa speram ca senatorii vor fi  atenti la ce se dezbate si vor folosi aceeasi unitate de masuta pentru membrii CNI.            

Pana una-alta, pe data de 11 iulie am adresat o cerere de informatii publice CNI pentru a-mi raspunde ce functii si locuri de munca aveau membrii sai la data numirii de catre Senat si ce functii au in prezent, daca au intervenit schimbari. Evident, nu am primit raspuns, desi termenul legal prevazut de Legea 544 din 2001 a cam trecut. In caz ca banuielile de mai sus se adeveresc, intreaga activitate a CNI de pana acum este lovita de nulitate absoluta.