ICCJ: Ghid individualizare pedepse coruptie

 Pe 18 dec.2009 ICCJ a dat publicitatii Ghidul de individualizare pedepsei in cazurile de coruptie, mult asteptat, stabilit prin hotararea de implementare a MCV. Sincer sa fiu, ma asteptam la altceva, asa cum ma exprimam intr-o postare pe blog in mai 2009.

 Se pune intrebarea daca judecatorul are sau nu nevoie de un ghid atunci cand stabileste pedepsele in cazurile penale. Or, in momentul cand fiecare dintre noi intrebam un coleg, sau ne uitam la instantele superioare, sau deschidem o carte de jurisprudenta sau in viitor JURINDEX-ul, cautam un ghid. Ceva in functie de care sa ne orientam cand dam pedepsele.

 De ex, unii considera ca la 1.2 g alcool in l de sange se poate da 18 ind.1 Cpen. Altii, in aceleasi conditii de fapt si legate de persoana inculpatului, dau minimul legal de 1 an; altii se orienteaza in fc de alcoolemie si dau 1 an 2 luni (desi, daca e sa respecatam proportia 1-5 ani, pt alcoolemie 0,8 (minimul legal care atrage raspunderea penala)-2,8 (maximul fizic posibil) ar trebui 2 ani si 4 luni). Altii pt furtul unui telefon prin smulgere din mana spun ca e talharie. Poate e asa, poate e furt. Dar discutand despre pedeapsa, unii aplica 3 ani, altii 7 ani in aceleasi conditii faptice si subiective! Daca aceeasi speta (atentie, nu spete similare) este judecata de doi judecatori de acelasi nivel, pedepsele sunt diferite, ceea ce este inadmisibil.

Tocmai de aceea asteptam acest ghid (care potrivit obligatiilor asumate de Ro in fata CE, HG 1346/2007 trebuia sa fie gata in iulie 2008), despre care imi imaginam ca ne va spun cam ce pedepse s-au dat in anumite tipuri de spete. Or, se vede treaba ca altceva s-a gandit si altceva a iesit. Eu as fi vazut o chestie f. simpla: un tabel intocmit pe infractiuni, cu tot felul de criterii legate de persoana (primar/recidivist/ multirecidivist, recunoaste sau nu), de victima (suferinta, paguaba recuperata), de fapta (ziua/noaptea, cu urmari/fara, o lovitura/mai multe, mita mica/mare etc) si apoi pedepsele aplicate in practica in astfel de spete.

De aceea, JURINDEX – ul mi se pare esential: acum, cu 7 clik-uri poti gasi practica jud. X de la CApel Y in materia Z cu obiectul T pe anul 2008. Printr-o dezvoltare a criteriilor de cautare, poti gasi toate solutiile date intr-un anumit tip de speta ca cel pe care o solutionezi tu. Asta nu ne va transforma in roboti, evident, ci ne va indica cu titlu de exemplu cum au gandit cei dinaintea noastra, putandu-le prelua argumentele (asa cum facem, de ex, cand facem apel la jurisprudenta CEDO, CC, ICCJ sau chiar a fostului TS).

Cred ca marja de apreciere a judecatorului in materia aplicarii pedepselor, ref. la stabilirea in concreto tr sa fie f.redusa (criteriile legale din art. 72 Cpen urmand a fi dezvoltate, la fel si cele administrative de genul ghidurilor sau cele jurisprudentiale de genul JURINDEX ) pt a nu da nastere arbitrariului (sa o spun stiintific, este vorba de diminuarea puterii discretionare ca modalitate de reducere a vulnerabilitatilor din sistemul nostru). Altfel, furtul unei biciclete din fata unui bar va fi sanctionata cu inchisoare fie de 3 ani, fie de 5 ani, fie de 15 ani (furt calificat, ped legala 3-15 ani), hot fiind legala in toate cele trei cazuri, dar e evident ca pedeapsa nu este adecvata in cel putin doua dintre acestea.

Oricum, in materie de jurisprudenta, inclusiv in ce priveste pedepsele aplicate pt coruptie, pana in prezent exista 4 resurse online in care o putem gasi:

- pe site-ul DNA, la www.pna.ro/hotarari.jsp, hotarari din ian 2007 la zi (de ex, o hot a CAB). Mentionez ca in baza HG 1347/2007, toate instantele tr sa trimita aici, in format electronic, hot jud definitive pronuntate in dosarele de competenta DNA;

- pe JURINDEX, la www.jurisprudenta. org, deocamdata numai hotararile curtilor de apel pe 2008 (de ex, o hot a CA Bc)

- pe site-ul ICCJ, la  http://www.scj. ro/jurisprudenta .asp (de ex, o hot)

- in mapa de hotarari intocmita de CSM in martie 2009,  ref la coruptie si criminalitate economico-financiar

Indraznesc sa indic chiar anexa  III la cartea mea despre coruptia judiciara, p.195-206.

 

Coruptia judiciara – carte gratuita

UPDATE: lucrarea a fost distinsa pe 18 dec.2009 cu premiul `Mircea Manolescu` acordata de Uniunea Juristilor din Romania.

Pe cei interesati de subiect, ii invit sa citeasca varianta disponibila online a cartii scoase cu sprijinul KAS (carte care poate fi procurata gratuit de la sediul fundatiei sau, in masura posibilitatilor, chiar de la mine):

Cristi Danilet – Coruptia si anticoruptia in sistemul juridic, lansata in data de 17.11.2009.

Iata cuprinsul acestuia:

Prefata ………………………………………………………………………………………………………………. XI

Cuvânt înainte………………………………………………………………………………………………. XIII

PARTEA I. NOTIUNI GENERALE DESPRE CORUPTIE……………………………………………..1

1. Cei trei `i` ………………………………………………………………………………………………………. 1

2. Ce este coruptia? ……………………………………………………………………………………………. 3

2.1. Opinia cetatenilor …………………………………………………………………………….. 4

2.2. Definitia din dictionare………………………………………………………………….. 5

2.3. Reglementari internationale………………………………………………………….. 5

2.4. Reglementari interne …………………………………………………………………….. 8

2.5. Ce anume nu este coruptie? …………………………………………………………… 10

3. Sistemul juridic si coruptia………………………………………………………………………. 11

PARTEA A II-A. VULNERABILITATILE SISTEMULUI JURIDIC………………………..13

1. Încrederea populatiei în justitie …………………………………………………………….. 14

2. Coruptia din justitie în sondajele de opinie……………………………………………. 15

3. Persoane investigate si sanctiuni aplicate pentru coruptie judiciara ….. 17

4. Vulnerabilitati în sistemul juridic…………………………………………………………. 20

4.1. Tipurile de decizii din sistemul juridic…………………………………….. 21

4.2. Vulnerabilitati în sectorul judiciar si în cel administrativ-judiciar ….. 22

4.3. Vulnerabilati în sectorul administrativ ………………………………….. 37

5. Diagnoza coruptiei din sistemul juridic ………………………………………………….. 41

5.1. Etiologia coruptiei……………………………………………………………………….. 41

5.2. Forme de coruptie ………………………………………………………………………… 48

5.3. Mijloace de corupere…………………………………………………………………….. 50

5.4. Modalitati de corupere ………………………………………………………………… 51

5.5. Scopul coruperii ……………………………………………………………………………. 51

5.6. Efectele coruptiei judiciare………………………………………………………….. 52

5.7. Tipurile de coruptie……………………………………………………………………… 54

PARTEA A III-A. STANDARDELE DE INTEGRITATE JUDICIARA……………………..59

1. Reglementari si eforturi la nivelul mondial …………………………………………. 59

2. Instrumente ale Consiliului Europei ……………………………………………………… 74

3. Instrumente ale Uniunii Europene ………………………………………………………… 82

4. Alte programe anticoruptie si de integritate publica …………………………….. 84

PARTEA A IV-A. POLITICI ANTICORUPTIE PENTRU SISTEMUL JURIDIC ……….95

1. Componentele politicilor anticoruptie …………………………………………………… 96

2. Caracteristicile politicilor anticoruptie ………………………………………………… 97

3. Cadrul actual anticoruptie……………………………………………………………………… 97

4. Prevenirea coruptiei în sistemul juridic ……………………………………………… 101

4.1. Prevenirea coruptiei judiciare în rândul publicului …………. 102

4.2. Prevenirea coruptiei în rândul personalului din sistemul juridic ….. 107

4.3. Prevenirea coruptiei judiciare la nivel institutional …………. 110

4.4. Conflictele de interese……………………………………………………………… 117

4.5. Codurile de conduita din sistemul juridic …………………………….. 126

5. Combaterea coruptiei în sistemul juridic …………………………………………… 133

5.1. Reglementarea abaterilor ……………………………………………………….. 133

5.2. Depistarea abaterilor ………………………………………………………………. 144

5.3. Urmarirea abaterilor ………………………………………………………………. 158

5.4. Sanctionarea coruptiei …………………………………………………………… 165

5.5. Sanctionarea conflictelor de interese……………………………………. 177

Concluzii …………………………………………………………………………………………………..181

Anexe

I. Raport TI asupra coruptiei globale pe anul 2007; probleme-cheie ale coruptiei judiciare ……. 183

II. Punct de vedere al Comisarului pentru Drepturile Omului asupra coruptiei din justitie …… 191

III. Hotarâri penale definitive de condamnare pentru coruptie în sistemul juridic românesc…..195

Bibliografie………………………………………………………………………………………………..207

Pt cateva aspecte de la fata locului: Juridice.ro, Bogdan Manolea, CronicaRomana, KAS, Juris.de.

Sper sa aveti timp sa o cititi. Am scris-o cu pasiune si cu suferinta (daca ma gandesc ca ea de fapt s-a nascut din dorinta de a-mi face o aparare detaliata in actiunea disciplinara, apoi deontologica pe care CSM a declansat-o contra mea in urma cu exact doi ani), dar nu pt a-mi mai pune un rand in CV.  Orice observatie sau propunere e binevenita. Iar daca cinvea va prelua ideile si in practica, satisfactia mea va fi cu atat mai mare.

Anticoruptie judiciara-un comunicat istoric

Acum un an, televiziunile difuzau neincetat imagini cu o judecatoare prinsa la volan, banuita ca a condus in stare de ebrietate, care injura cameramanii, politistii si cerea ajutor de la presedintele instantei sale pentru a-si rezolva situatia. Situatia a fost atat de jenanta pentru toata lumea, incat magistratii insisi au simtit nevoia unei reactii. Si a fost: printr-un comunicat public, UNJR a aratat atunci ca magistratii sunt egali cu ceilalti cetateni in ceea ce priveste supunerea fata de lege, ca atitudinea acelei judecatoare este una nedemna, ca aceasta a prejudiciat grav imaginea tuturor magistratilor si a criticat CSM pentru lipsa unei anchete.

Iata acum, dupa un an, UNJR reactioneaza din nou.  De data aceasta nu mai este vorba de simpla conduita incorecta, ci de coruptie. Urmare a semnalarii de catre presa a unui posibil nou caz de coruptie judiciara, UNJR a emis un comunicat prin care face apel la integritatea magistratilor, reamintindu-le acestora necesitatea dovedirii exercitarii cu buna credinta a nobilei functii pe care o ocupa. Desi am fost implicat in redactarea comunicatului, ideea emiterii acestuia nu mi-a apartinut. Satisfactia mea a fost cu atat mai mare. Inseamna ca demersul meu inceput in urma cu 2 ani, cand am vorbit din interior pentru prima data de coruptia din justitie ceea ce a atras anchetarea mea de catre CSM pe motiv ca as fi incalcat deontologia caci as atinge reputatia profesionala a colegilor, incepe sa dea rezultate.

Cred ca trebuie subliniat ca e din ce in ce mai evident ca magistratii insisi isi doresc un mediu curat in care sa lucreze. Cei care nu ne fac cinste, trebuie eliminati din sistem. Cei corecti s-au saturat sa tot fie supusi unei anatemizari generalizate. E pentru prima data cand o asociatie profesionala a magistratilor reactioneaza in acest fel. Evenimentul merita marcat.

Conduita judiciara-standarde ONU

Standarde Bangalore, Ro, 2009

In aceste zile am terminat de tradus o lucrare deosebit de importanta in domeniul conduitei judiciare. Este vorba de Principiile de la Bangalore privind Conduita Judiciara (2001, 2002) si Comentariile acestor principii (2007). Lasand celor interesati sa lectureze aceste instrumente internationale, iata cateva dintre intrebarile la care raspunde acest manual:

Independenta E suficient ca judecatorul sa fie independent sau trebuie sa se lupte ca si colegii lui si, in cele din urma, sistemul sa fie independent? Independenta pentru magistrat e mai degraba un drept sau o responsabilitate? Judecatorul trebuie sa fie surd la sau sa dea hotarari confom criticilor publicului? Trebuie sa fie judecatorul izolat de societate? Ar inseamna asta ca judecatorul nu se poate intalni cu prietenii sau care sunt avocati sau procurori? E importanta increderea populatiei? Poate judecatorul sa ajute la cresterea ei? Poate fi dependent judecatorul de colegii de complet, colegii din instanta, sefii instantelor, instantele ierarhic superioare, deciziile instantei supreme? Judecatorul este tinut doar sa apere drepturile omului sau trebuie sa si le promoveze?

Impartialitatea Poate un judecator lipsit de independenta sa fie impartial? Dar invers? E suficient ca judecatorul sa fie impartial in constiinta lui, sau trebuie sa se si vada acest lucru in comportamentul sau judiciar si chiar cel din afara instantei? Este permis ca judecatorul sa critice activitatea institutiilor politice? Se poate implica judecatorul in redactarea unor proiecte de legi? Poate judecatorul lucra in ministere sau alte institutii politice ori administrative? Ce este subiectismul? Ce este prejudecata? Ce este conflictul de interese? Poate avea judecatorul intalniri private cu partea? Sau cu avocatul acesteia? Trebuie judecatorul sa fie interestat de afacerile si relatiile membrilor apropiati ai familiei? Are voie un judecator sa comenteze o cauza? Dar sa isi motiveze public solutia? Poate un judecator sa aiba relatii cu presa? E admisibil ca un judecator sa isi caute un alt loc de munca cat mai este inca judecator? Poate o prietenie sau o relatie de vecinatate cu o parte sau cu un avocat, ori propria cunoasterea a faptelor din cauza sa duca la abtinerea/recuzarea judecatorului?

Integritatea Conduita ireprosabila ceruta unui judecator priveste doar activitatea din instanta sau si in afara acesteia? In ce masura e importanta parerea tertilor in aprecierea conduitei magistratului? Conduita personala a unui judecator influenteaza increderea in intreg sistemul?

Corectitudinea E adecvat ca judecatorul sa fie condus cu masina procurorului sau a politistului, ori in autobuz sa stea langa o parte?  Poate judecatorul sa frecventeze barurile, cluburile, sa cante karaoke, sa fie membru in asociatii sau societati secrete? Poate practica jocuri de noroc? Ce impedimente poate genera o relatie amoroasa cu un avocat? Ce se intampla daca singurul judecator dintr-o instanta este recuzabil si totusi trebuie luata rapid o solutie intr-un caz? Pot avea loc intalniri in casa judecatorului? Daca sotul judecatorului e avocat sau politician, pot folosi aceeasi linie telefonica? Pot fi criticate actiunile judecatorului, hotararile acestuia, viata sa privata? In ce masura poate  judecatorul sa utilizeze resursele instantei sau personalul acesteia in interes privat? Poate judecatorul sa scrie carti? Chiar daca aceasta i-ar aduce beneficii financiare mai mari decat cele din exercitarea profesiei? E permis sa apara la posturi comerciale tv sau radio? Poate judecatorul sa participe la educarea comunitatii? Poate fi tutore, curator? Poate fi membru in conducerea unei asociatii de proprietari? E permis sa fie arbitru, mediator, sau sa dea sfaturi juridice prietenilor sau rudelor? Poate fi judecatorul membru intr-un sindicat? Poate participa la evenimente mondene? In ce conditii are voie sa accepte daruri?

Egalitatea Este obligat judecatorul sa evite discriminarea? Sa accepte diversitatea culturala? Poate face remarci ironice, glume ori spune dragalasenii la adresa partilor, avocatilor, colegilor?

Competenta si straduinta E o necesitate pentru judecator odihna, relaxarea, viata de familie? Are obligatii judecatorul si fata de managementul instantei? Are vreun rol in preintampinarea primirii/oferirii platilor neoficiale? Ce materii trebuie studiate in cadrul programelor de formare ale judecatorilor?

Finalul comentariilor face trimitere la traditii culturale si religioase antice: dreptul hindus, filosofia budista, dreptul roman, dreptul chinez, dreptul african, dreptul evreiesc, crestinismul, dreptul islamic. Mi-au atras atentia unele aspecte:  Judecatorul poarta mantie sau roba? Poate judecatorul sa dea hotarari dupa miezul noptii, sau obosit fiind, ori flamand, ori cand este prea fericit? Poate sugera raspunsuri partilor? Are voie sa simta frica? Inclusiv de o posibila demitere?

Astept cu interes parerea celor care vor citi acest manual, inclusiv sugestii cu privire la traducerea in limba romana, disponibila gratuit la Standarde Bangalore, Ro, 2009.

EVENIMENT: Coruptia si anticoruptia din sistemul juridic

Pe data de 17 nov 2009, la Bucuresti, voi lansa o carte cu un subiect incitant: `Coruptia si anticoruptia din sistemul juridic`. Ea este rezultatul unui studiu efectuat pe parcursul a doi ani, cuprinzand referiri la toate documentele internationale care fac referire la acest subiect, toata legislatia Romaniei in materie si insistand pe aspectele de integritate ale personalului din sistemul juridic. Cartea, publicata cu sprijinul KAS-PSDESE va fi lansata intr-un cadru festiv, iar distribuirea ei este gratuita. Intrarea este libera, cu anuntarea prealabila a organizatorilor. Iata mai jos cuvantul inainte al acestei publicatii:

Justitia este coloana vertebrala a oricarei societati democratice. Existenta statului de drept, acceptarea valorilor si principiilor acestuia presupune incredere in justitie. Iar pentru ca increderea cetateanului sa existe, profesionistii care activeaza in sistemul juridic trebuie sa ofere credibilitate. Aceasta necesita un comportament dincolo de orice repros, o conduita profesionala exemplara. Tinand cont de aceasta cerinta, am analizat in studiul de fata integritatea judiciara si afectarea acesteia prin coruptie. Demersul nostru are ca scop o dimensionare cat mai fidela a coruptiei din sistemul juridic, pentru a formula o pozitie adecvata fata de acuzele tot mai dese in acest sens, dar fara a avea intotdeauna o baza fundamentata.

Este adevarat ca in orice stat este prezenta coruptia, la orice nivel al institutiilor publice si private. Insa prea putin este cunoscuta, atat pentru publicul larg, cat  chiar si pentru unii profesionisti ai dreptului, semnificatia acestui termen; de altfel, acelasi lucru este valabil si pentru alte notiuni des utilizate precum „profesionalism”, „integritate”, „deontologie”, „serviciu public”, „interes public” De exemplu, cuvantul „coruptie”` nu apare in legislatia interna privind organizarea judiciara si statutul judecatorilor si procurorilor sau statutul personalului auxiliar si conex, si nici in codurile deontologice ale acestor categorii profesionale. Cuvantul „integritate” (ne referim, desigur, doar la integritatea morala, nu si la cea fizica sau psihica) este mentionat, in aceleasi acte normative, doar de trei ori si aceasta intr-o simpla insiruire de cuvinte. Numai in Regulamentul de evaluare al magistratilor este prevazut ca integritatea se apreciaza, fara nicio detaliere, „in functie de respectarea standardelor de conduita, sanctiunile disciplinare aplicate si impartialitatea”.

In general, la admiterea in profesiile juridice si ulterior pe parcursul carierei se verifica doar capacitatea de a memora notiuni juridice, desi cu multe dintre ele nici nu ne intalnim in cariera, iar in cel mai bun caz se verifica gandirea logica. Nu sunt dezvoltate suficiente modalitati de a verifica taria de caracter, verticalitatea, rezistenta la presiuni, nu se cultiva inca destule cai si metode de recunoastere si combatere a abuzurilor. Totodata necunoasterea notiunilor elementare de management si comunicare duc la perpetuarea unei stari de indiferenta sau neimplicare a membrilor colectivului in viata institutiilor in care isi desfasoara activitatea. De asemenea, insuficienta informare a populatiei cu privire la modul de organizare si functionare a justitiei duce deseori la pierderea increderii si amplificarea artificiala a intinderii fenomenului coruptiei.

In acest context, mi-am propus sa tratez un subiect sensibil – coruptia din justitie. Este sensibil, pentru ca nu ar trebui sa existe coruptie in justitie, din moment ce acest sistem face parte chiar din mecanismul legal si institutional de curmare a coruptiei; insa condamnarile din ultimii ani ale unor judecatori, procurori, avocati, grefieri, lucratori din politia judiciara releva ca nu sunt concepute inca suficiente metode de prevenire si combatere a coruptiei din interiorul sistemului. Subiectul tratat este  sensibil si pentru ca personalul greu accepta sa vorbeasca de coruptie, nefiind inca conturata o puternica cultura anticoruptie in interiorul sistemului chemat sa o infaptuiasca. Cu toate acestea, exista suficiente studii, rapoarte, statistici si chiar dosare instrumentate pentru a ne putea face o parere intemeiata despre coruptia din sistemul juridic – si spunem „sistem juridic” pentru ca cercetarea de fata nu priveste doar magistratii, ci si politia judiciara, avocatii, grefierii, executorii, notarii, lichidatorii, expertii, inspectorii de integritate etc. Este sensibil, de asemenea, pentru ca societatea romaneasca lanseaza cu usurinta acuze de coruptie la adresa functionarilor si magistratilor, in situatii cand in realitate este vorba de disfunctionalitati organizatorice sau incompetenta agentilor publici.

Lucrarea trateaza acest subiect in patru parti, analizand chestiunile generale despre coruptie cu relevanta pentru sistemul juridic, modalitatile si mijloace de corupere a celor ce activeaza in sistem, instrumentele internationale in domeniu care trateaza acest subiect, respectiv principalele metode sau politici anticoruptie aplicabile in sistemul juridic.

Obiectivul acestui studiu – mai degraba sociologic decat juridic – este acela de a oferi un tip de abordare sistemica, o evaluare a integritatii din sistemul juridic romanesc atat la nivel institutional, cat si la nivel individual. Evident, studiul nu este aplicabil doar Romaniei, chiar daca referirile concrete vor privi indeosebi tara noastra. Rezultatul cercetarii noastre nu se vrea nicidecum o generalizare, ci ia in calcul cazuri si situatii punctuale preluate din informatiile oficiale si constatarile personale. 

Vulnerabilitati ale sistemului juridic din Romania

Lunea trecuta, Initiativa pentru o Justitie Curata a lansat, in cadrul unei dezbateri la care au luat parte magistrati, avocati, experti criminalisti si jurnalisti, studiul „Vulnerabilitati ale sistemului juridic din Romania”. Lucrarea a fost intocmita de subsemnatul, in calitate de presedinte al Societatii pentru Justitie (membru al IJC), si face parte dintr-o cercetare mai ampla a mea asupra coruptiei si anticoruptiei din sistemul juridic carese va finaliza luna viitoare odata cu lansarea monografiei „Coruptia si anticoruptia din sistemul juridic”.

In cadrul dezbaterilor din ultima vreme legate de functionarea justitiei, s-a adus in atentia publica statul de drept si cerintele acestuia. In acest context, separarea celor trei puteri – legislativa, executiva si judecatoreasca – este esentiala. Independenta justitiei este, astfel, conditia oricarei societati democratice, justitia fiind in acelasi timp putere si contra-putere, caci ea asigura respectarea legii nu doar de catre cetateni, ci si de catre orice alte autoritati.

Pentru a fi si legitima, justitia se bazeaza pe increderea publica. In ultimii ani, increderea populatiei in justitie se mentine intre 20-28%, dar mai putin este popularizat ca increderea justitiabililor in justitie este intre 70-80%. Increderea este formata pe integritate judiciara si pe perceptia de integritate. Integritatea (adica lipsa coruptiei si respectarea deontologiei) este valoarea morala esentiala cerute celor care activeaza in sistemul juridic. Ea priveste nu doar judecatorii si procurorii, ci toate categoriile profesionale implicate in solutionarea diferendelor penale si civile: lucratori de politie judiciara, grefieri, avocati, executori judecatoresti, notari publici, mediatori, experti judiciari, consilieri de probatiune, lucratori in penitenciare.

Contrar perceptiei popularizate in mass-media cu privire la coruptia din justitie, experienta demonstreaza ca exista cazuri de coruptie in sistem, dar nu se poate vorbi despre un fenomen. De cele mai multe ori, cetatenii invoca in mod nefondat ca fiind coruptia cea care sta la baza solutiilor care ii nemultumesc sau a problemelor manageriale. Desigur, o mai mare transparenta a sistemului si o familiarizare a partilor cu procedurile derulate ar fi indicate.

La randul lor, profesionistii din justitie trebuie sa faca totul pentru a preveni si combate coruptia. Daca in ceea ce priveste combaterea coruptiei sistemul juridic are deja rezultate concrete (de exemplu, din 2005 pana in prezent au fost sanctionati disciplinar 54 de magistrati, din care 21 pentru exercitarea profesiei cu rea-credinta sau grava neglijenta, iar alti 10 magistrati au fost condamnati pentru coruptie si exclusi din profesie; au fost sanctionati disciplinar 5000 de politisti si alti 180 au fost condamnati pentru coruptie), in domeniul prevenirii coruptiei eforturile sunt mai putin cunoscute.

Studiul meu identifica sectoarele vulnerabile la coruptie sau alte influente. Ele privesc atat deciziile luate in legatura cu solutionarea dosarelor, cat si cele in legatura cu cariera personalului. De exemplu, in cazul politistilor se poate da mita pentru ca acestia sa asigure protectia activitatii infractionale a unor persoane ori pentru a efectua cercetarile penale in mod partinitor, dupa cum chiar politistii pot da mita pentru a fi avansati in cariera. Procurorul poate fi influentat pentru a nu trimite in judecata un infractor, dar chiar el poate apela la cunostinte pentru a fi promovat in functii de conducere. Grefierului i se poate da o „atentie” pentru a sustrage probe de la dosare sau a directiona dosarul catre un anumit judecator, iar arhivarul poate fi mituit pentru a permite acces neautorizat la dosar. Avocatul poate da o suma de bani pentru a fi primit in profesie, iar ulterior intervine pe langa judecatori pentru a obtine o hotarare favorabila clientului sau. Expertul judiciar poate fi „stimulat” pentru a da o interpretare stiintifica eronata probelor de la dosar, determinand o solutie incorecta.  Judecatorul poate fi supus mituirii in scopul de a pune in libertate un infractor periculos sau a scapa de pedeapsa un vinovat, iar la randul lui poate apela la relatii pentru a obtine un transfer, o detasare sau a fi promovat. Executorul judecatoresc poate fi mituit pentru a nu desfasura executarea in conditii legale si a intarzia astfel efectivitatea hotararii judecatoresti. Consilierul de probatiune poate fi tot astfel determinat sa nu verifice indeplinirea conditiilor care au stat la baza condamnarii unei persoane cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei.

Independenta justitiei este esentiala, dar ea presupune responsabilitatea in egala masura. Meritul acestui studiu este ca el arata deschiderea corpului judiciar catre discutiile legate de responsabilizarea sistemului. Magistratii insisi isi doresc un sistem curat de justitie, care sa aiba va finalitate un act de justitie de un inalt profesionalism. Magistratii sunt constienti ca trebuie sa slujeasca interesului public, sa se supuna doar legii, sa promoveze responsabilitatea individuala si cultura organizationala intoleranta la lipsa de integritate. Studiul accentueaza ca trebuie promovat un sistem meritocratic, obiectiv si transparent de acces si promovare in profesiile juridice.

Preluari in presa: Realitatea1, Realitatea2, Ziare.com, Adevarul.

Noul Cpen: pedepse mici pt coruptie?!

In proiectul noului cod penal, scad limitele de pedeapsa pentru unele infractiuni de coruptie. Astfel, pentru luarea de mita scad de la 3-12 ani inchisoare in codul actual la 2-7 ani in proiect (iar pentru cei care nu ocupa o functie publica se prevede chiar o reducere la jumatate fata de aceste limite – de ex, un medic acum e sanctionat pentru mita cu 3-12 ani, iar in noul Cod va fi 1-3 ani 6 luni), pentru traficul de influenta si cumpararea de influenta scad de la 2-10 ani la 1-5 ani.

 

Justitificarile aduse de Ministerul Justitiei sunt: a) pedepsele aplicate în concret de instanţe pentru această categorie de infracţiuni; b) necesitatea corelării cu dispoziţiile din partea generală referitoare la mecanismele de sancţionare a pluralităţii de infracţiuni dar şi la limitele de pedeapsă prevăzute pentru aplicarea modalităţilor alternative de individualizare a executării sancţiunilor; c) necesitatea reflectării în limitele legale de pedeapsă a ierarhiei fireşti a valorilor sociale care fac obiect de ocrotire penală; d) necesitatea revenirii la tradiţia Codurilor penale în anterioare (Codul penal de la 1864, cel din 1936 şi Codul penal în vigoare în forma avută la adoptarea sa în 1968).

 

Critica argumentului a): In repetate raduri, Comisia Europeană a criticat in mod oficial faptul ca instantele de judecata din Romania pronunta pedepse mici pentru infractiunile de coruptie. Astfel, numai in Raportul din iulie 2008, autoritatile de la Bruxelles mentioneaza de 5 ori in cele 8 pagini ale raportului ca instantele dau pedepse care nu sunt descurajatoare, fiind pronuntate pedepse cu inchisoarea mici sau cu suspendarea executarii pedepsei.  

De asemenea, aceste afirmatii in legatura cu pedepsele mici date de instantele de judecata vin mai inainte de finalizarea de catre Ministerul Justitiei a studiului cu privire la modul de individualizare al pedepselor aplicate de instante pentru infractiunile de coruptie asumat de Guvernul roman prin Planul de acţiune pentru îndeplinirea condiţionalităţilor din cadrul mecanismului de cooperare şi verificare a progresului realizat de România în domeniul sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei. De altfel, si in Raportul intermediar din februarie 2009, Comisia Europeana noteaza ca „România a instituit un grup de lucru pentru a îmbunatati uniformitatea jurisprudentei în ceea ce priveste sanctiunile în cazurile de coruptie. Primele rezultate ale acestui grup de lucru sunt asteptate în luna mai”. Asadar, asteptam un raport pe pedepse in mai 2008, dar deja vorbim de o regula a pedepselor mici in martie 2008…

 

Critica argumentului b): Acest argument e valabil in cazul oricaror infractiuni prevazute in noul Cod Penal. Or, infractiuni precum coruptia si alte infractiuni „la moda”, gen jaful armat („pistolarii”), traficul de persoane, de droguri, de arme trebuie sa aiba reguli speciale de sanctionare. Ele sunt infractiuni periculoase si in continua extindere si nimic nu poate argumenta scaderea pedepselor legale.

 

Critica argumentului c): Coruptia e un flagel mondial. De aceea statele lumii au si adoptat instrumente internationale menite sa atraga atentia asupra acestui fenomen. Iar in aceste instrumente se prevede clar care sunt criteriile de stabilire de catre legiuitor a pedepselor. Astfel, prin art 30 pct. 1 Conventia Natiunilor Unite impotriva coruptiei din 2003 ratificata de Romania prin Legea nr. 365/2004, se prevede doar gravitatea infracţiunilor de coruptie ca fiind  criteriul de stabilire a pedepselor, nicidecum practica instantelor.  De asemenea,  Romania a ratificat prin Legea nr. 27/2002 Conventia penala privind coruptia adoptata de Consiliul Europei in 1999, care in art 19 prevede obligatia statelor semnatare de a stabili sancţiuni şi măsuri efective, proporţionale şi descurajatoare pentru comiterea infractiunilor de coruptie. Asadar, daca e sa vorbim de o ierarhie fireasca a valorilor sociale care fac obiect de ocrotire penala, trebuie sa recunoastem ca dreptul la educatie potrivita, justitie corecta, mediu sanatos, economie puternica, toate ocrotite prin incriminarea coruptiei, cred ca e evident ca locul sanctionarii coruptiei este unul in varful acestei ierarhii.

 

Critica argumentului d): Acum, nu am avut la indemana Codurile din 1864 si din 1936, dar am luat Codul din 1968 si am constatat ca luarea de mita se sanctiona cu inchisoare 3-10 ani, ceea ce este o sanctiune legala mai aspra decat cea prevazuta in proiectul noului Cod Penal. Asadar, Codul din 1968 contrazice insusi argumentul ministerului, cum ca se revine la traditie…Adevarul ca numai de respectarea traditiei nu poate fi vorba cand perceptia coruptiei in Romania ne-a situat pe locul 1 in 2007 intre tarile UE si pe locul 2 in 2008.

 

Prin urmare, faptul ca instantele aplica pedepse mici in cazul infractiunilor de coruptie impune o corijare a acestui aspect, nicidecum scaderea limitelor pedepselor legale: instantele trebuie sa respecte regulile fixate de legiuitor, nicidecum invers!. Faptul ca maximul legal este 15 sau doar 10 ani, nu e asa important caci, intr-adevar, cu cat maximul legal e mai ridicat, cu atat instantele tind sa nu aplice pedepse concrete indreptate spre acel maxim. Dar ceea ce trebui facut este ca legiuitorul sa ridice limita minima a pedepsei legale si eventual sa interzica aplicarea masurilor de suspendare a executarii pedepsei pentru acest gen de infractiuni. Asta daca vrem cu adevarat sa luptam impotriva coruptiei.

 

Poate nu ar fi rau sa urmam exemplul Slovaciei, tara unde pedeapsa minima pentru coruptie este de 4 ani cu executare, fiind interzisa prin lege suspendarea acesteia. Fie ca ia mita un conductor de tren, fie un magistrat sau politician, totul porneste de la 4 ani in sus.

Pe acelasi subiect: RomaniaCurata, UrbanIulian, UrbanIulian2, , Cotidianul, TI-Ro, EvZ, TVR

D.Morar-`inspiratul` european 2008

 Procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, Daniel Morar, a castigat marti seara premiul “Europeanul Anului” decernat de revista European Voice la categoria “Inspiratia anului”, juriul apreciind faptul ca a “ridicat lupta anticoruptie la un nivel inalt”.

Gala decernarii premiilor s-a desfasurat marti seara in Palatul Bursei din Bruxelles, evenimentul aflandu-se sub inaltul patronaj al premierului belgian Yves Leterme.

European Voice face parte din acelasi trust de presa ca si The Economist si acorda acest premiu anual incepand din 2001. 

Detalii la Hotnews

RomaniaCurata.ro

Azi s-a lansat un portal anticoruptie, www.romaniacurata.ro. Dincolo de aspectele politice, atrag atentia asupra elementelor juridice continute in acest site:

- un interviu cu Daniel Morar despre responsabilitatea procurorilor, judecatorilor si societatii civile in lupta antcoruptie;

- o prezentare a CSM si a membrilor sai;

- o spargere a miturilor despre DNA;

- o analiza a ANI si CNI.

MM-Femeia Europei

Am fost consilier al ministrului Macovei din ian 2005 pana in apr 2007, cu acte in regula (cerere de la MJ, acord al meu, aviz pozitiv de la instanta, detasare de la CSM). Sunt mandru de acest lucru. Nu regret nicio clipa experienta extraordinara pe care am dobandit-o in administratie: lucrul cu oamenii, activitati in domeniul international, viziune globala, responsabilitate fata de cel care da banul (cetateanul). Recomand oricarui magistrat care are ocazia sa lucreze in administratie, sa o faca. Va vedea lucrurile cu alti ochi: dumnezeirea pe care crede ca o detine va deveni innobilare prin viziunea noua, aceea de a munci in folosul cetatenilor.

Urata de cesemei, antipatizata de parlamentari, hulita de unii magistrati, reformele Monicai Macovei sunt cele care au adus Romaniei libertatea de a vorbi in justitie, independenta procurorilor, informatizarea sistemului, impartirea aleatorie a dosarelor , ocuparea functiilor de conducere prin concurs si mult asteptatata aderare. Adevarul e insa ca noi nu meritam persoane precum Monica Macovei. Adevarul e ca poporul roman se zbate intr-o mediocritate cronica deja care nu mai cunoaste limita.

Fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei a fost aleasă miercuri “Femeia Europei” în 2008 de către un juriu format din europarlamentari şi jurnalişti.  Premiul este decernat de către preşedintele Parlamentului European, Hans Gert Poettering. Monica Macovei a fost  desemnată candidata României pentru acest premiu la 16 iunie de către un juriu format din 25 de reprezentanţi ai societăţii civile şi jurnalişti români. 

“Doresc sa imi exprim profunda apreciere pentru realizarile acestor femei exceptionale – exceptionale datorita talentului, datorita impactului muncii lor si datorita dedicatiei sincere pentru cauzele sustinute. Dumneavoastra deveniti astfel un simbol al sperantei si un model pentru femeile din Uniunea Europeana si din intreaga lume”, a declarat presedintele Parlamentului European (PE), Hans-Gert Pöttering, in cadrul ceremoniei de decernare a premiilor care au avut loc miercuri, 12 noiembrie.

Motivul pentru care Monica Macovei a fost nominalizata pentru premiul AIPFE este faptul ca numele ei a devenit sinonim cu eforturile Romaniei de a construi un sistem judiciar european in Romania, in perioada decisiva de pre-aderare la UE. Totodata ea a fost apreciata pentru masurile introduse pentru combaterea coruptiei, precum obligativitatea declaratiilor de avere ale demnitarilor si infiintarea Directiei Nationale Anticoruptie (DNA). 

Apreciată de europarlamentari pentru reformele în domeniul justiţiei şi luptei anticorupţie, Monica Macovei a fost ministru al justiţiei în perioada 2004-2007, în prezent fiind consultant special al premierului Republicii Macedonia pe probleme de combatere a corupţiei. De asemenea, este expert al Comisiei Europene în domeniul pregătirii personalului de specialitate din ţările candidate ale UE în domeniul combaterii corupţiei şi reformei sistemului juridic.

(Euroactiv, Adevarul, HotNews)