Stramutarea dosarelor

In Romania e posibil orice. Inclusiv sa muti dosare de la o instanta la alta in afara vreunui mecanism prestabilit. Pare incredibil, dar e adevarat.

Cercetarea a facut-o un jurnalist de la Curentul. Acesta mi-a furnizat si raspunsul ICCJ.

Urmare cererii dumneavoastra transmisa prin e-mail Inaltei Curti de Casatie si Justitie la data de 7 aprilie 2008, intemeiata pe dispozitiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, va comunicam urmatoarele:

Legiuitorul prin dispozitiile Codului de procedura civila si, respectiv, cele ale Codului de procedura penala nu a stabilit un criteriu obiectiv in raport de care completul de judecata sa dispuna stramutarea judecarii unei cauze la o anumita instanta de judecata, singura conditie impusa de lege fiind ca instanta la care se stramutã pricina sa fie egala în grad cu aceea pe rolul careia se afla cauza a carei stramutare se solicita.

Completul de judecata este singurul in masura sa aprecieze conform prevederilor legale si constiintei sale, instanta la care se poate stramuta judecarea unei cauze.

  

Cu stima,

                      Magistrat asistent,

                            C. Enache

 

INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
Biroul de Informare si Relatii Publice

 

Ca magistrat, in cei aproape 10 ani vechime in sistem, am auzit multe zvonuri despre dosare care sa stramuta dupa cum vor partile, la anumite instante, cu speranta ca acolo si-ar putea `aranja` cauzele. M-am indoit intotdeauna ca asa ceva ar fi posibil. Dar apoi am inceput sa aud tot mai des de avocati care, in cererile de stramutare, indica 2-3 variante pe care le prefera si, minune, ICCJ dispune stramutarea exact la una dintre ele. Ca hotararile de stramutare nu se motiveaza, stiam. Nici macar dupa ultimele modificari ale C.pr.pen. se pare ca nu se intampla acest lucru.

Adica noi, ca practicieni, habar nu avem de ce ne trezim dintr-o data cu dosarul luat si dat la alta instanta. Sunt parti care invoca tot felul de bazaconii si minciuni ca sa scoata un dosar dintr-o instanta. Dar macar sa stim si noi, ca de multe ori sunt puse in joc demnitatea noastra, profesionalismul sau chiar viata intima. Alteori suntem acuzati de comiterea unor fapte ilicite, chiar penale. Niciodata nu aflam ce scriu partile in cererile de stramutare, si nici ce anume a retinut ICCJ cand stramuta cauza.

Si tot noi, ca practicieni, habar nu avem de ce o anumita cauza se duce la o anumita instanta si nu la o alta. Acum am aflat: pentru ca asa vrea judecatorul de la suprema. Care nu trage la sorti, nu se uita pe harta ca sa evite o incalcare a accesului la justitie, nu tine cont de incarcatura de dosare la instanta la care trimite. Nu are niciun mecanism obiectiv pentru a alege o anumita instanta la care sa stramute un dosar. Ce impartire aleatorie?! Ce competenta teritoriala?! Vrerea cuiva pare ca e suficienta!

CSM si coruptia

1. Declaratiile din ultimele zile ale domnului judecator Virgil Andreies, presedinte al CA Cluj si membru al CSM,  merita o atentie deosebita. Nu pentru ca sunt printre putinile declaratii ale domniei sale de cand a fost ales membru CSM, ci pentru ca ating subiectul coruptiei in justitie, considerat tabu. Da, stiu ca pare curios, intrucat el a fost unul dintre judecatorii care in octombrie 2007 au semnat un protest contra mea pentru ca la un seminar pentru jurnalisti as fi facut afirmatii chiar despre coruptia judiciara. Dar, iata, oamenii se mai schimba. Si inca ce repede! Desigur, nimeni dintre semnatarii contra mea nu s-au gandit macar sa actioneze in aceeasi maniera contra `sefului` (insist pe acest cuvant) lor. Ramane sa vad daca nu cumva va trebui sa o fac chiar eu.

2. Care e povestea? In oct.2007 am fost invitat la un seminar despre drepturile omului in care am tinut o prelegere participantilor, toti jurnalisti si toti semnatari ai unui contract de confidentialitate cu privire la informatiile obtinute in timpul trainingului, despre coruptia din sistemul juridic - am prezentat un studiu sociologic pe acest subiect vizand mecanisme de corupere si politici anticoruptie cu privire la politie, grefieri, magistrati, avocati etc. Toata lumea intelege ca e vorba de un studiu despre coruptie, in afara de un singur participant, intarziat la ore, care probabil crede ca prezint cazuri concrete din instantele clujene. Scrie un articol in care imi atribuie trei afirmatii, colegii se simt lezati, o parte din cei de la Curtea de Apel Cluj semneaza o petitie catre CSM sa le apere reputatia, cei de la Tribunalul Cluj imi accepta explicatiile si nu adera la semnare, CSM trimite 3 inspectori pe capul meu care se comporta ca un veritabil Gestapo punandu-ma sa demonstrez ca nu am spus eu ceea ce a scris ziaristul, ei fac rost pe neveu de inregistrarea intregii mele prelegeri, transcriu prelegerea, constata ca nu am spus eu ceea ce a scris ziaristul dar gasesc alte afirmatii mai…serioase, extrag numai ce le convine din prelegere intr-o nota pe care o prezinta Plenului, Plen care fara a audia inregistrarea ori a citi memoriul meu depus la sediul CSm prin registratura care - intamplator - se ratacise undeva prin CSM de nu l-au gasit nici pana azi, decide sa le apere reputatia.

Drept pentru care se da o hotarare in 24 ian 2008 prin care mi se imputa nu afirmatiile aparute in ziar de care se plansesera semnatarii, ci afirmatiile pe care le-am facut in cadrul seminarului si care nu ajunsesera niciodata publice. Mai mult, pana la publicarea ei pe 12 feb 2008, vine d-na Barbulescu si prezinta opiniei publice o declaratie scrisa si audio in care se afirma ca as fi incalcat codul deontologic, desi acest aspect nu se discutase in Plen si, in niciun caz, nu in contradictoriu cu mine (pentru `analisti`: am citit codul deontologic de nu stiu cate ori, l-am criticat si sunt si formator pe etica si deontologie judiciara atestat de INM, studii pe care majoritatea csm-istilor nu le au) si nici nu apare in hotarare.

De mentionat ca intre timp nici eu nu m-am lasat, ci am dat un interviu la Academia Catavencu, doua la Realitatea, am scris pe blog si am finalizat studiul, iar cu o parte din acesta ma si prezint la un concurs organizat de INM pe tema - culmea! - `Coruptia vazuta din interior`. Lucruri mai grave decat afirmatiile de la seminar pentru care nu am fost in niciunfel apostrofat. Pana acum.

3. In acest context, vine judecatorul Andreies nu o data, ci de doua ori si face public urmatoarele afirmatii:

a. La Cluj: Virgil Andreieş a recunoscut la bilanţul instanţei pe care o conduce ca in sistemul judiciar sunt şi oameni uşor de mituit. “Corupţia in sistemul judiciar exista, ea nu este un fenomen, dar este la fel de periculoasa chiar daca este un singur caz, repet, pot fi mai multe”, au fost mai exact cuvintele preşedintelui Curţii. (Curentul)

b. Tot la Cluj: “Coruptia in sistemul judiciar exista, dar ea nu este un fenomen si este la fel de periculoasa, recunosc, chiar daca este un singur caz. Daca un singur caz de coruptie aduce un prejudiciu de imagine asupra sistemului judiciar, nu acesta este motivul pentru care procesele sunt mai lungi. Nu acesta este motivul pentru care se dau si solutii gresite. Daca nu stabilim exact diagnosticul sistemului judiciar si tratamentul va fi intodeauna gresit. Nu as vrea sa abatem atentie de la problemele reale din sistem” (Ziare.com)

c. La Alba-Iulia: Virgil Andries  a declarat, vineri, la Alba Iulia, ca “este un nonsens sa spuna cineva ca doreste sa lupte impotriva coruptiei si, in acelasi timp, sa atace sistemul judiciar in ansamblul lui”. In cadrul unei conferinte de presa desfasurata la finalul sedintei de bilant a activitatii Curtii de Apel Alba Iulia in 2007, reprezentantul CSM-ului a spus ca “nu poti sa lupti impotriva coruptiei fara un sistem judiciar puternic”. In opinia lui Virgil Andries, coruptia in justitie nu este un fenomen. (Rompres)

Asadar, judecatorul Andreies afirma ca exista coruptia in sistemul judiciar, ca nu este un fenomen, dar ca e la fel de periculoasa chiar daca exista un singur caz si ca nu aceasta este principala problema a justitiei.

4. Probabil domnul judecator nu a luat inca la cunostinta de concluziile deazstruoase ale Sondajului Gallup pe care de cateva saptamani CSM il tine ascuns, motiv pentru care presa l-a publicat `pe surse`:

- in opinia a 7% dintre grefieri multi judecatori sunt implicati in acte de coruptie, 8% opineaza pentru coruptie in randul procurorilor, 19 % pentru avocati, 13% pentru notari, 20% pentru politisti, 3% pentru functionari din justitie, 15% pentru executori judecatoresti. 12% dintre grefieri considera ca pentru imbunatatirea starii justitiei romane o prioritate este reducerea coruptiei din sistemul juridic;

- in opinia avocatilor, 47% cred ca toti sau aproape toti judecatorii sunt implicati in acte de coruptie (alti 45% cred ca putini sunt implicati), 60% cred ca toti sau aproape toti procurorii sunt implicati (31% cred ca putini sunt implicati), 51% opineaza pentru functionarii din justitie, 30% pentru avocati, 28% pentru notari, 78% pentru politisti, 35% pentru executorii judecatoresti. Principala problema cu care se confrunta justitia din Romania este coruptia pentru 34% dintre avocati, urmata de incompetenta, pentru 19% dintre ei. Rezolvarea problemei coruptiei este vazut de avocati ca prioritara pentru imbunatatirea situatiei din justitia romana, alaturi de simplificarea procedurilor judiciare;

- in opinia populatiei, 63% crede ca toti sau aproape toti judecatorii sunt implicati in acte de coruptie, 60% politistii, procurorii si avocatii, 46% functionarii din justitie, 43% executorii judecatoresti, 35% notarii. Din cei care au raspuns la sondaj, 14% au fost implicati in ultimii doi ani, personal sau o persoana din gospodarie, intr-un proces; pentru 39% dintre acestia, principala problema cu care se confrunta justitia romana este, de departe, coruptia, urmata de legislatia neclara si durata prea mare a procesului pentru 10%. Pentru cei neimplicati intr-un proces, principala problema cu care se confrunta justitia romana este, de asemenea, coruptia, pentru 38% din cei intervievati, urmata de legislatia neclara si incorectitudinea personalului pentru 5%. Și unii, si ceilalti, considera coruptia si apoi simplificarea procedurilor in sensul scurtarii duratei procedului, drept aspecte prioritare pentru imbunatatirea situatiei justitiei din Romania.

5. Si, in caz ca se vor ataca concluziile acestui sondaj care va fi dezbatut miercuri, pe 5 martie 2008 de Plenul CSM, pe motiv ca el ar releva doar perceptia celor intervievati (desi cel putin la grefieri eu zic ca vorbim si de altceva decat perceptie si oricum, increderea se bazeaza pe perceptie, aspetc pe care sociologii il stiu f.bine), reamintesc concluziile unui Sondaj TI-Ro, de anul trecut, care vizeaza de data asta experienta, nu perceptia: potrivit caruia unui procent de 11% din cei care au avut contact cu justitia in ultimele 12 luni li s-a cerut mita, iar 10% au dat mita. Ah, la asta mai trebuie sa adaug si cercetarile ori condamnarile pentru comiterea unor fapte de coruptie de catre magistrati - de ex, doar anul trecut 3 magistrati au fost judecati chiar la - coincidenta?! - Curtea de Apel Cluj.

6. Asadar, raman intrebarile: de la ce procent in sus vorbim de un fenomen? E nevoie sa fie un fenomen ca sa ne ingrijoram de coruptia din justitie (asta apropo de `si un singur caz daca avem este grav` - declaratie a d-lui Andries preluata intocmai de pe transcrierea prelegerii mele) ? De ce mai cheltuim bani pe sondajele de opinie daca nu dam nici doi bani pe rezultatele lor? Pe cine incercam sa mintim (este evident ca populatia reclama coruptia din justitie ca principala problema, urmata de lungimea proceselor, ceea ce inseamna ca noi, magistratii, nu convingem, si de aici lipsa de incredere a justitiei si, deci, de legitimare)? Si, desigur, nu pot incheia decat cu o intrebare amara: De ce domnul Andreies are liber sa vorbeasca public de coruptia din justitie prin prisma parerii sale personale, aruncand anatema asupra intregului corp al magistratilor din moment ce nu vorbeste de cazuri concrete, in timp ce eu, care am vorbit si documentat, si intr-un cadru privat, am fost admonestat?

7. Desigur, intrebarile raman retorice. Asta pentru ca niciodata magistratii romani nu vor recunoaste ca se pot insela, ca justitia are doua masuri, sau ca increderea populatiei e vitala.  Intotdeauna vor da vina pe guvern, pe parlament, pe presa, pe populatie, pe corupatori, pe sondaje, pe frustratii din interior. Nimeni nu isi va asuma insa nimic cu responsabilitate. Pentru simplu motiv ca sistemul judiciar din Romania nu este responsabil. Pentru ca nu este constient de sine insusi.

Coruptia judiciara-Bilant DNA 2007 (4)

In fine, am extras din Raportul DNA si date specifice fiecarui sector, unde am gasit legaturi cu coruptia din sistemul juridic:

2.2. Activitatea Sectiei de combatere a coruptiei (extras)

Din cei trimisi in judecata, 6 sunt magistrati, 13 ofiteri de politie, 1 este grefier sef la parchetul de pe langa curtea de apel.

La data de 25 ianuarie 2007, prin rechizitoriul nr. 122/P/2006 s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatilor C. I. si I. M. , pentru savarsirea infractiunii de luare de mita, prevazuta de art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 si a infractiunii de dare de mita, prevazuta de art. 255 alin. (1) C. pen. raportat la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000. In fapt, s-a retinut ca, in perioada mai - august 2006, inculpatul C. I., in calitate de procuror la Sectia de urmarire penala si criminalistica a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe fondul desfasurarii cercetarilor penale in dosarul nr. 402/P/2006, a pretins si primit, de la inculpata I. M., foloase in suma totala de aproximativ 10.000 euro, in scopul punerii sub invinuire a omului de afaceri P. A. (pentru savarsirea unor infractiuni de natura economica) si adoptarii solutiei de declinare a competenteicauzei in favoarea Directiei Nationale Anticoruptie.

Prin rechizitoriul nr. 167/P/2006 din 14 iunie 2007, s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului J.D., in stare de arest preventiv, pentru savarsirea infractiunii de luare de mita (in forma continuata), prevazuta de art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., precum si pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) si art. 33 lit. a) C. pen. Prin acelasi rechizitoriu s-a mai dispus trimiterea in judecata a inculpatilor M.P.C. (pentru complicitate la infractiunea de luare de mita, prevazuta de art. 26 raportat la art. 254 alin. 1 C. pen. si la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b C. pen.), D.G. (pentru complicitate la infractiunea de luare de mita, prevazuta de art. 26 raportat la art. 254 alin. 1 C. pen. si la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen.) si L.L. (pentru complicitate la infractiunea de luare de mita, prevazuta de art. 26 raportat la art. 254 alin. 1 C. pen. si art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000).
In fapt, s-a retinut ca, in perioada 2005-2006, inculpatul J.D., subcomisar de politie in cadrul Serviciului Independent de Informatii si Protectie Interna Prahova al Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna, a pretins, in patru randuri, sume cuprinse intre 5.000 euro si 30.000 euro, primind (cu complicitatea inculpatilor D.G., M.P.C. si L.L.) suma totala de 33.000 euro si 900 lei, de la martorii C.N., I.I.A., T.R. si I.N., pentru a nu isi indeplini indatoririle de serviciu, si anume, pentru a nu intocmi note informative referitoare la posibilele activitati infractionale despre care luase cunostinta.
Inculpatul J.D., in aceeasi perioada, a prezentat celor patru martori, mai sus-mentionati, inscrisuri care contineau informatii ce nu erau destinate publicitatii si pe care le-a obtinut prin accesarea bazelor de date ale Ministerului Internelor si Reformei Administrative.

2.3. Activitatea Sectiei de combatere a infractiunilor conexe infractiunilor de coruptie (extras)

Un judecator a fost trimis in judecata.

2.5. Activitatea desfasurata de serviciile teritoriale

Constanta: un politist trimis in judecata pentru trafic de influenta.

Cluj: un procuror trimis in judecata pentru ca, in calitate de administrator de fapt al unei societati, a comis evaziune fiscala. S-a retinut ca, in perioada ianuarie 2003 - februarie 2006, inculpatul D.G.D. (procuror), administrator de fapt al S.C. „Alcoolprod” S.R.L. Turda, cu participatia inculpatilor D.G. (asociat unic la S.C. „Alcoolprod” S.R.L. Turda), C.B.N. (director economic al S.C. „Alcoolprod” S.R.L.) si C.A. au produs alcool si bauturi alcoolice in cadrul S.C. „Alcoolprod” S.R.L. Turda, firma careia i-a fost revocata autorizatia de antrepozit fiscal, au pus in circulatie un numar de 7.000 de timbre false, aflate pe recipientele cu bauturi alcoolice, ce purtau astfel marcaje false, iar in scopul de a se sustrage de la plata obligatiilor fiscale (impozit pe profit, accize si TVA), in contabilitatea firmei nu au fost inregistrate operatiunile comerciale, cheltuielile si veniturile realizate, prejudiciul produs bugetului de stat fiind in suma de 5.736.193,01 lei, echivalentul a 1,74 milioane euro.

TgMures In fapt, in sarcina inculpatului H.I.P. s-a retinut ca, in calitate de lichidator judiciar, in mod repetat si in realizarea aceleiasi rezolutiuni infractionale, promitand ca va ajuta S.C. „Taranul Dog Leo Import Export” S.R.L. Gherla, judetul Cluj, sa cumpere activul S.C. “Alcomur” S.A. Targu Mures la un pret mult redus in raport cu valoarea reala a bunurilor, a pretins de la denuntatorul S.V.F., in luna septembrie 2004, suma de 100.000 lei si, ulterior, in luna septembrie 2005, suma de 80.000 lei, primind din acestia, in luna martie 2006, in doua transe, suma de 50.000 lei (art. 6 si art. 8 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 254 alin. 1 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen.). In aceeasi calitate, lasand sa se creada ca are influenta asupra judecatorului sindic de la Tribunalul Mures, a pretins de la denuntatorul S.V.F., in luna iunie 2006, suma de 50.000 lei, promitand ca va interveni la acesta si-l va determina sa solutioneze in favoarea S.C. “Taranul Dog Leo Import Export” S.R.L. Gherla, judetul Cluj, cererea de reziliere a contractului de vanzare-cumparare, prin care societatea achizitionase activul S.C. “Alcomur” S.A. Targu Mures (art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 257 alin. 1 C. pen.).

Bacau 2 rechizitorii care au vizat infractiuni de coruptie comise de ofiteri de politie si  unul priveste infractiunea de luare de mita savarsita de un lichidator judiciar.

Iasi Amintim rechizitoriul nr. 47/P/2007 din 14 noiembrie 2007, prin care au fost trimisi in judecata inculpatii D.I., prim-procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Murgeni, pentru savarsirea infractiunilor de luare de mita, de instigare la fals intelectual, de uz de fals, de sustragere si de distrugere de inscrisuri, si C.C., seful Postului de Politie Berezeni, judetul Vaslui, pentru savarsirea infractiunii de fals intelectual.

Cercetarile in cauza au fost efectuate in urma denuntului formulat de M.I. si au stabilit ca, in perioada 20 iunie - 12 iulie 2007, inculpatii D.I. si C.C. au efectuat o serie de activitati infractionale, ce au constat in distrugerea unor inscrisuri din dosarul penal nr. 494/P/2007 al Parchetului de pe langa Judecatoria Murgeni, in care fusese cercetat denuntatorul pentru conducere cu imbibatie alcoolica peste limita legala, inlocuirea lor cu unele intocmite de inculpatul C.C. si denuntator, din dispozitia inculpatului D.I., dar care contineau date nereale, pretinderea de catre inculpatul D.I. a sumei de 500 euro de la denuntator in ziua de 4 iulie 2007 si primirea, in ziua de 12 iulie 2007, de catre D.I. de la denuntator a sumei de 1.600 lei in sediul Parchetului de pe langa Judecatoria Murgeni.
Aceste infractiuni au fost savarsite in scopul de a justifica solutia de scoatere de sub urmarire penala si sanctionare administrativa a denuntatorului, adoptata de inculpatul D.I. la 20 iunie 2007 printr-o ordonanta prin care s-a facut aplicarea dispozitiilor art. 18¹ C. pen. si art. 10 lit. b¹ C. pr. pen., in sensul de a denatura situatia de fapt cu privire la ora producerii unui eveniment rutier de catre denuntator, astfel incat perioada de timp pana la recoltarea probelor biologice de la denuntator sa fie mai scurta si sa nu conduca la calcularea retroactiva a alcoolemiei, fapt ce ar fi condus la stabilirea unei imbibatii alcoolice in sange mai ridicate si ar fi impus redeschiderea urmaririi penale fata de denuntatorul M.I.

3. Activitatea judiciara in cauze penale (extras)

a. hotarari definitive

Astfel, spre exemplu, Sectia I penala a Curtii de Apel Bucuresti, prin sentinta penala nr. 161 din 11 octombrie 2006 (ramasa definitiva prin decizia nr. 1465 din 16 martie 2007 a Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie), i-a condamnat pe inculpatii P. F., P. V., B. R. si N. R. la pedepse de 7 ani inchisoare, 6 ani inchisoare, 5 ani inchisoare si, respectiv, 4 ani inchisoare, pentru comiterea infractiunilor prevazute de art. 254 alin. (2) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de art. 26 raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. si art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 323 alin. (1) si (2) C. pen. si de art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

S-a retinut ca inculpatul P. F., in calitate de inspector principal de politie in cadrul Inspectoratului de Politie al Judetului Ilfov (fiind sef al Serviciului de Investigare a Fraudelor), in baza unei rezolutii infractionale unice, pe fondul efectuarii unor verificari in exercitarea atributiilor sale de serviciu, a pretins, in patru randuri, prin intermediul inculpatilor B. R. si P. V., sume cuprinse intre 6.000 USD si 60.000 USD si a primit, in trei randuri, cu complicitatea celor doi inculpati, precum si a inculpatei N. R., suma totala de 18.000 USD si 1.500 lei, de la mai multi comercianti de cetatenie chineza care detineau depozite inchiriate de la S.C. „Orient International Group” S.R.L., in scopul de a nu  aplica sanctiuni contraventionale societatilor comerciale controlate.
In aceeasi perioada, impreuna cu inculpatii B. R. si P. V., a initiat constituirea unei asocieri, pe care a utilizat-o pentru comiterea unor fapte de luare de mita.

*

Prin decizia penala nr. 90 din 14 noiembrie 2006, pronuntata de Curtea de Apel Galati, in dosarul penal nr. 1525/44/2006 (ramasa definitiva prin decizia nr. 1812 din 2 aprilie 2007 a Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie), inculpatii A. D. si P. I. au fost condamnati la cate 4 ani inchisoare, cu suspendarea executarii pedepselor sub supraveghere, pentru savarsirea infractiunilor de luare de mita, prevazute de art. 254 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 si art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Inculpatii A. D. si P. I., in perioada august 2003 - aprilie 2004, in mod repetat si in baza unei rezolutii infractionale unice, in calitate de ofiteri de politie in cadrul Biroului de investigatii criminale al Politiei Municipiului Braila, au pretins suma de 3.000 lei si au primit suma de 1.986 lei de la denuntatorul P. I., in scopul de a solutiona in mod favorabil o cauza penala (in cadrul exercitarii atributiilor de serviciu ale inculpatilor), in care era cercetat penal fiul denuntatorului.

b. hotarari nedefinitive

Spre exemplu, prin sentinta penala nr. 972 din 29 iunie 2007, Sectia I penala a Tribunalului Bucuresti l-a condamnat pe inculpatul E. L. la 14 ani inchisoare, in baza art. 25 raportat la art. 257 C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. S-a retinut ca inculpatul E. L., in luna august 2001, aflat in executarea unei pedepse privative de libertate in Penitenciarul Jilava, a pretins de la martorul B. D. suma de 40.000 USD, din care a primit 10.000 USD, prin intermediul lui D. P. D. si V. V. De asemenea, a instigat-o pe martora T. R., avocat in cadrul Baroului Bucuresti, sa intervina pe langa magistrati din cadrul Tribunalului Bucuresti, pentru obtinerea unei solutii favorabile.

Prin decizia penala nr. 316 din 4 decembrie 2007, Sectia a II-a penala a Curtii de Apel Bucuresti a admis apelul inculpatului si a redus pedeapsa la 12 ani inchisoare. Directia Nationala Anticoruptie a declarat recurs.

 

Coruptia judiciara-Raport DNA (3)

 Din Raportul de activitate al DNA pe 2007 am extras si datele privind hotararile de condamnare ramase definitive ale celor care fac parte din sistemul juridic sau in legatura cu acestia:

10.3. Anexa nr. 3 - Hotarari penale definitive de condamnare a inculpatilor (exemple)

a. politisti

Sectia I penala a Curtii de Apel Bucuresti, prin sentinta penala nr. 161 din 11 octombrie 2006 (ramasa definitiva prin decizia nr. 1465 din 16 martie 2007 a Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie), i-a condamnat pe inculpatii P.F., P.V., B.R. si N.R. la pedepse de 7 ani inchisoare, 6 ani inchisoare, 5 ani inchisoare si, respectiv, 4 ani inchisoare, pentru comiterea infractiunilor prevazute de art. 254 alin. (2) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de art. 26 raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. si art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 323 alin. (1) si (2) C. pen. si de art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

S-a retinut ca inculpatul P. F., in calitate de inspector principal de politie in cadrul Inspectoratului de Politie al Judetului Ilfov (fiind sef al Serviciului de Investigare a Fraudelor), in baza unei rezolutii infractionale unice, pe fondul efectuarii unor verificari in exercitarea atributiilor sale de serviciu, a pretins, in patru randuri, prin intermediul inculpatilor B.R. si P.V., sume cuprinse intre 6.000 USD si 60.000 USD si a primit, in trei randuri, cu complicitatea celor doi inculpati, precum si a inculpatei N.R., suma totala de 18.000 USD si 1.500 lei, de la mai multi comercianti de cetatenie chineza care detineau depozite inchiriate de la S.C. „Orient International Group” S.R.L., in scopul de a nu  aplica sanctiuni contraventionale societatilor comerciale controlate.

In aceeasi perioada, impreuna cu inculpatii B.R. si P.V., a initiat constituirea unei asocieri, in scopul savarsirii unor infractiuni, pe care a utilizat-o pentru comiterea unor fapte de luare de mita.

*
Prin sentinta penala nr. 164 din 24 octombrie 2006, Sectia a II-a penala a Curtii de Apel Bucuresti a hotarat condamnarea inculpatilor M.F. si S.D.S. la cate 3 ani inchisoare, pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 si art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000.

Inculpatii M. F. si S. D. S. (in calitate de comisar de politie si, respectiv, de subcomisar de politie la Serviciul de combatere a spalarii banilor al Directiei Generale de Combatere a Criminalitatii Organizate din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane), la data de 30 martie 2006, pe fondul exercitarii atributiilor de serviciu privind efectuarea unor verificari la S.C. „Luceafarul” S.A. si S.C. „Apenarom” S.R.L., in baza rezolutiei de delegare emise de catre Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, au pretins si au primit de la denuntatorul P. P. (asociat la societatile comerciale mai sus-mentionate), cate 10.000 euro, in schimbul neefectuarii unor acte de cercetare penala.
Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin decizia nr. 228 din 16 ianuarie 2007 a admis recursul declarat de Directia Nationala Anticoruptie si a majorat pedepsele la cate 4 ani inchisoare.

*
Prin decizia penala nr. 90 din 14 noiembrie 2006, pronuntata de Curtea de Apel Galati, in dosarul penal nr. 1525/44/2006 (ramasa definitiva prin decizia nr. 1812 din 2 aprilie 2007 a Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie), inculpatii A.D. si P.I. au fost condamnati la cate 4 ani inchisoare, cu suspendarea executarii pedepselor sub supraveghere, pentru savarsirea infractiunilor de luare de mita, prevazute de art. 254 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 si art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Inculpatii A.D. si P.I., in perioada august 2003 - aprilie 2004, in mod repetat si in baza unei rezolutii infractionale unice, in calitate de ofiteri de politie in cadrul Biroului de investigatii criminale al Politiei Municipiului Braila, au pretins suma de 3.000 lei si au primit suma de 1.986 lei de la denuntatorul P.I., in scopul de a solutiona in mod favorabil o cauza penala (in cadrul exercitarii atributiilor de serviciu ale inculpatilor), in care era cercetat penal fiul denuntatorului.

*

Prin sentinta penala nr. 43 din 31 ianuarie 2006 a Tribunalului Arges, ramasa definitiva prin decizia nr. 183 din 16 februarie 2007 a Sectiei Penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, inculpatul N.M.I. a fost condamnat la 3 ani inchisoare, cu suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, pentru savarsirea a 4 infractiuni de luare de mita (prevazute de art. 254 alin. 2 C. pen. raportat la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000) si a 4 infractiuni de abuz in serviciu contra intereselor publice (prevazute de art. 248 C. pen. raportat la art. 17 lit. d din Legea nr. 78/2000).

Prin aceeasi sentinta a fost condamnat si inculpatul T.M. la 3 ani inchisoare, cu suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, pentru savarsirea a 4 infractiuni de complicitate la infractiunea de luare de mita (prevazute de art. 26 C. pen. raportat la art. 254 alin. 2 C. pen. si art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000) si a 4 infractiuni de abuz in serviciu contra intereselor publice (prevazute de art. 248 C. pen. raportat la art. 17 lit. d din Legea nr. 78/2000).

Inculpatii N.M.I. si T.M., in calitate de agent sef adjunct si, respectiv, de sef al Postului de politie din comuna Bradu, prin incalcarea atributiilor de serviciu, nu au trimis spre executare un numar de 4 procese-verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor legate de transportul, comercializarea si recuperarea titeiului, gazolinei, condensului si etanului lichid, impiedicand Directia Generala a Finantelor Publice Arges sa incaseze debite in valoare totala de 10.000 lei.

De asemenea, inculpatul N.M.I. a pretins, in mai multe randuri, de la denuntatorii R.V.D., N.M. si M.M., diferite sume de bani, pentru a nu inainta spre executare cele 4 procese-verbale de contraventie, primind de la N.M. suma de 2.000 lei, in ziua de 24 iunie 2004, cand a fost surprins in flagrant.

*
b. judecatori

Prin sentinta penala nr. 60 din 19 decembrie 2006, Curtea de Apel Brasov a dispus achitarea inculpatului M.V., pentru infractiunea prevazuta de art. 254 alin. (1), cu aplicarea art. 13 C. pen.

In fapt, inculpatul M.V., in calitate de judecator (sef al Sectiei penale a Tribunalului Bihor), in scopul de pronunta o solutie favorabila in cauza privind pe P.V. (cercetat, in stare de arest preventiv, pentru savarsirea infractiunilor de santaj si de asociere in vederea savarsirii de infractiuni), a pretins si a primit, de la sotia acestuia, in trei transe, suma totala de 150.000 DM, prin intermediul numitului M.C., pentru a dispune punerea in libertate a lui P. V. si, ulterior, in apelul acestuia, pentru a-i suspenda executarea pedepsei.
Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin decizia penala nr. 5134 din 31 octombrie 2007 a admis recursul declarat de Directia Nationala Anticoruptie si a dispus condamnarea inculpatului M.V. la 4 ani inchisoare.

*

Prin sentinta penala nr. 88 din 4 decembrie 2006, pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti in dosarul nr. 7470/200 (definitiva prin decizia penala nr. 3487 din 27 iunie 2007 a Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie), inculpatul C.C.C. a fost condamnat la o pedeapsa de 3 ani inchisoare, cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 254 alin. 1 C. pen. raportat la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000.

S-a retinut ca inculpatul C.C.C., judecator la Judecatoria Piatra Neamt, in ziua de 15 octombrie 2004, a pretins suma de 700 euro de la denuntatorul B.C.V., pentru a pronunta o solutie favorabila in cauza penala pe care o judeca, primind de la acesta, la data de 18 octombrie 2004, suma de 500 euro (cand a fost surprins in flagrant).

*

c.trafic influenta

Tribunalul Prahova, prin sentinta penala nr. 473 din 31 octombrie 2006, i-a condamnat pe inculpatii A.M. (la 5 ani inchisoare, in baza art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a C. pen.) si A.A.S. (la 3 ani inchisoare, cu aplicarea art. 86¹ C. pen., in baza art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000).
Inculpatii A.M. si A.A.S., in cursul lunii ianuarie 2006, au acceptat promisiunea de a li se oferi bani (pentru ei si pentru alte persoane) din partea lui G.N., pentru a interveni pe langa diferiti magistrati, spre a nu fi condamnat denuntatorul, intr-un dosar aflat pe rolul Judecatoriei Ploiesti. Acestia au fost surprinsi in flagrant, in ziua de 2 februarie 2006, in timp ce primeau suma de 15.000 euro.

Curtea de Apel Ploiesti, prin decizia penala nr. 370 din 28 decembrie 2006, a admis recursurile inculpatilor A.M. si A.A.S., a redus pedepsele aplicate inculpatilor A.M. (de la 5 ani la 4 ani inchisoare) si A.A.S. (de la 3 ani la 2 ani inchisoare) si a hotarat executarea acestora sub supraveghere.

Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin decizia 2343 din 2 mai 2007, a respins recursurile inculpatilor.
*
Inculpatul T.V.C. a fost condamnat de Tribunalul Satu Mare, prin sentinta penala nr. 575 din 17 octombrie 2006, la 2 ani si 8 luni inchisoare, pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 257 C. pen. raportat la art. 1 lit. g) si art. 6 din Legea nr. 78/2000, si la 3 ani inchisoare, pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002 raportat la art. 17 lit. e) si art. 18 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, iar conform art. 33 lit. a) si art. 34 lit. b) C. pen. s-a dispus executarea pedepsei rezultante de 3 ani inchisoare
Prin decizia penala nr. 25/A/2007 din 13 februarie 2007 a Curtii de Apel Oradea, au fost admise apelurile Directiei Nationale Anticoruptie si al inculpatului si, facandu-se aplicarea dispozitiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, au fost reduse pedepsele aplicate inculpatului la cate 2 ani inchisoare, urmand sa execute aceasta pedeapsa rezultanta.
In recursul inculpatului, Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin decizia nr. 3615 din 5 iulie 2007, a desfiintat hotararile pronuntate, a descontopit pedeapsa rezultanta in cele doua pedepse componente si a hotarat achitarea inculpatului, in baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d C. pr. pen., pentru infractiunea prevazuta de art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002, si a mentinut condamnarea acestuia la 2 ani inchisoare (cu executare in regim privativ de libertate), pentru infractiunea de trafic de influenta.
S-a retinut ca, in cursul lunii decembrie 2004, inculpatul T.V.C. a pretins suma de 50.000 euro denuntatorului C.G. (fiindu-i remisa suma de 40.000 euro), lasand sa se creada ca are influenta asupra unor procurori si functionari ai Garzii Financiare si ai Directiei Generale a Finantelor Publice Satu Mare, pentru a-i determina sa finalizeze, in mod favorabil denuntatorului, cercetarea penala si cea de natura fiscala.

 

Coruptia judiciara-Bilant DNA 2007 (2)

Iata datele din Raportul DNA cu privire la rechizitoriile intocmite in 2007 contra celor care activeaza in sistemul juridic:

10.2. Anexa nr. 2 - Cauze importante solutionate prin rechizitoriu (exemple)

La data de 25 ianuarie 2007, prin rechizitoriul nr. 122/P/2006 al Sectiei de combatere a coruptiei, s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatilor C. I. si I. M. , pentru savarsirea infractiunii de luare de mita, prevazute de art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 si a infractiunii de dare de mita, prevazute de art. 255 alin. (1) C. pen. raportat la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000.

In fapt, s-a retinut ca, in perioada mai - august 2006, inculpatul C. I., in calitate de procuror la Sectia de urmarire penala si criminalistica a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe fondul desfasurarii cercetarilor penale in dosarul nr. 402/P/2006, a pretins si primit, de la inculpata I. M., foloase in suma totala de aproximativ 10.000 euro, in scopul punerii sub invinuire a omului de afaceri P. A. (pentru savarsirea unor infractiuni de natura economica) si adoptarii solutiei de declinare a competenteicauzei in favoarea Directiei Nationale Anticoruptie.

Ambii inculpati au fost retinuti pe o durata de 24 ore, iar Sectia Penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie a luat fata de acestia masura arestarii preventive pe o perioada de 29 zile. Cu ocazia judecarii recursurile formulate de inculpati, completul de 9 judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie a dispus, fata de C. I. si I. M., obligarea de a nu parasi tara iar, ulterior, aceasta masura a fost prelungita succesiv de catre instanta.
Dosarul a fost trimis Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pentru judecarea cauzei.

*

Prin rechizitoriul nr. 167/P/2006 din 14 iunie 2007 al Sectiei de combatere a coruptiei, s-a dispus trimiterea in judecata, in stare de arest preventiv, a inculpatului J.D. ,pentru savarsirea infractiunii de luare de mita (in forma continuata), prevazute de art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., precum si pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) si art. 33 lit. a) C. pen.
Prin acelasi rechizitoriu s-a mai dispus trimiterea in judecata a inculpatilor M. P. C. (pentru complicitate la infractiunea de luare de mita, prevazute de art. 26 raportat la art. 254 alin. 1 C. pen. si la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b C. pen.), D. G. (pentru complicitate la infractiunea de luare de mita, prevazute de art. 26 raportat la art. 254 alin. 1 C. pen. si la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen.) si L. L. (pentru complicitate la infractiunea de luare de mita, prevazute de art. 26 raportat la art. 254 alin. 1 C. pen. si art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000).
In fapt, s-a retinut ca, in perioada 2005-2006, inculpatul J. D., subcomisar de politie in cadrul Serviciului Independent de Informatii si Protectie Interna Prahova al Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna, a pretins, in patru randuri, sume cuprinse intre 5.000 euro si 30.000 euro, primind (cu complicitatea inculpatilor D.G., M.P.C. si L.L.) suma totala de 33.000 euro si 900 lei, de la martorii C.N., I.I.A., T.R. si I.N., pentru a nu isi indeplini indatoririle de serviciu, si anume, pentru a nu intocmi note informative referitoare la posibilele activitati infractionale despre care luase cunostinta.
Inculpatul J.D., in aceeasi perioada, a prezentat celor patru martori, mai sus-mentionati, inscrisuri care contineau informatii ce nu erau destinate publicitatii si pe care le-a obtinut prin accesarea bazelor de date ale Ministerului Internelor si Reformei Administrative.
In cursul urmaririi penale, inculpatii M.P.C., D.G. si J.D. au fost retinuti pe o durata de 24 ore. Inculpatul J.D. a fost arestat preventiv de catre instanta, iar, fata de inculpatii M.P.C. si D.G., procurorii au dispus inlocuirea masurii retinerii cu obligarea de a nu parasi tara. Aceeasi masura preventiva a fost luata si fata de inculpatul L.L.
Procurorii au dispus luarea masurii asiguratorii, constand in instituirea sechestrului asupra unor bunuri apartinand inculpatului J.D.

Dosarul a fost trimis Tribunalului Prahova pentru judecarea cauzei.

*
Prin rechizitoriul nr. 166/P/2007 din 18 decembrie 2007 al Sectiei de combatere a coruptiei, s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatilor N. D. (pentru savarsirea infractiunii de luare de mita, prevazute de art. 254 alin. 1 C. pen. raportat la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000), D. G. si L. M. (pentru complicitate la aceeasi infractiune, prevazuta de art. 26 raportat la art. 254 alin. 1 C. pen. si la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000).
Inculpatul N. D., in calitate de procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Prahova (avand gradul profesional de procuror de parchet de pe langa curte de apel), pe fondul instrumentarii dosarului penal nr. 779/P/2007, a pretins, la inceputul lunii octombrie 2007, de la denuntatorul M.C.C. (persoana vatamata in respectiva cauza), prin intermediul inculpatelor D.G. (grefier sef sectie la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti) si L.M. (director general la o societate comerciala privata din Ploiesti), un folos reprezentand o suma de bani, care initial nu a fost particularizata in privinta cuantumului, iar la 17 octombrie 2007 a primit, prin intermediul acelorasi doua complice, suma de 17.000 lei de la M.C C., in scopul redactarii si trimiterii catre denuntator a unei comunicari din partea Parchetului de pe langa Tribunalul Prahova, privind stadiul cercetarilor efectuate in dosarul mai sus-aratat, precum si pentru a-si exercita prerogativele de efectuare a instructiei penale, astfel incat rezultatul anchetei sa fie favorabil denuntatorului.

Inculpatul N.D. a fost retinut pe o durata de 24 ore, fiind apoi arestat preventiv, pe o perioada de 29 zile, de catre Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie iar, ulterior, completul de 9 judecatori al aceleiasi instante a admis recursul inculpatului si a dispus cercetarea in stare de libertate a acestuia.

In cursul urmaririi penale, fata de inculpatele D.G. si L.M. s-a luat masura obligarii de a nu parasi tara.

A fost sesizata Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pentru judecarea cauzei.
*
Sectia de combatere a infractiunilor conexe infractiunilor de coruptie, prin rechizitoriul nr. 231/P/2006 din 1 noiembrie 2007, a dispus trimiterea in judecata a inculpatei M.E.L. (judecator la Tribunalul Gorj), pentru savarsirea infractiunii de fals in declaratii, prevazute de art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 292 C. pen. si art. 36 din Legea nr. 115/1996.

In fapt, inculpata M.E.L., judecator la Tribunalul Gorj, la data de 4 mai 2005, a dat o declaratie de avere incompleta, care a fost depusa la Consiliul Superior al Magistraturii, in care nu au fost trecute imobilele achizitionate printr-un contract autentic de vanzare-cumparare, precum si intreaga suprafata a imobilului construit.
Cauza a fost trimisa Curtii de Apel Craiova, pentru judecare.

*
La data de 10 mai 2007, prin rechizitoriul nr. 5/P/2006 al Sectiei de combatere a infractiunilor de coruptie savarsite de militari, s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatilor gl. mr. (rez.) S. O. si col. (rez.) D. G., foste cadre ale Serviciului Roman de Informatii, pentru savarsirea infractiunilor de luare de mita si trafic de influenta.
In perioada 1999 - 2006, cei doi inculpati au pretins si primit sume importante de bani si bunuri materiale, in valoare totala de 500.000 lei, pentru a acorda „protectie” unor subordonati si pentru a sprijini oameni de afaceri in activitati comerciale.
De asemenea, s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului D.E., fost consilier prezidential, pentru savarsirea infractiunii de trafic de influenta, prevazute de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, intrucat, impreuna cu col. (rez.) D.G., a pretins sume mari de bani de la martorul denuntator M. F., pentru a interveni in favoarea acestuia la ministrul justitiei si la procurorul general, in vederea obtinerii unei solutii favorabile intr-o cauza penala in care acesta era cercetat la Parchetul de pe langa Tribunalul Prahova.

Prin acelasi rechizitoriu s-a mai dispus trimiterea in judecata a inculpatului G.A.T. , administrator si asociat al S.C. „Midocar” S.R.L. Bucuresti, care i-a pus la dispozitie (cu titlu de folosinta gratuita pe timp de 4 ani), inculpatului gl. mr. S.O. un autoturism nou, comanda speciala, marca VW, bun ce apartinea acestei societati comerciale, retinandu-se ca, in acest mod, inculpatul a gestionat cu rea-credinta bunurile din patrimonial unitatii respective.

Dosarul a fost trimis Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pentru judecarea cauzei.

*
Sectia de combatere a coruptiei, prin rechizitoriul nr. 18/P/2007 din 21 mai 2007, a dispus trimiterea in judecata a inculpatei B.D.F., pentru savarsirea a doua infractiuni de trafic de influenta (dintre care una in forma continuata), prevazute de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 si art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 si de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 si art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) si art. 33 lit. a) C. pen.

In fapt, s-a retinut ca inculpata B.D.F., procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Giurgiu, a pretins si primit, in vara anului 2005, suma de 2.000 lei de la D.D., pentru a interveni la judecatori din cadrul Judecatoriei si Tribunalului Giurgiu, in vederea solutionarii favorabile a dosarului nr. 4479/2005 iar, in perioada mai - octombrie 2006, aceeasi inculpata a pretins si primit, in mod repetat, diferite produse alimentare de la M.P. si M.M., pentru a interveni la prim-procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria Giurgiu, in vederea solutionarii favorabile a unui doar penal.

Dosarul a fost trimis Curtii de Apel Bucuresti, pentru judecarea cauzei.

*
Prin rechizitoriul nr. 152/P/2007 din 28 septembrie 2007 al Sectiei de combatere a coruptiei, s-a dispus trimiterea in judecata, in stare de arest preventiv, a inculpatului B.I. , pentru savarsirea infractiunii de luare de mita, prevazute de art. 254 alin. (2) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000.

In fapt, s-a retinut ca inculpatul, in calitate de ofiter de politie (cu gradul profesional de comisar sef), detinand functia de sef al Sectiei Regionale de Politie Transporturi Constanta, pe fondul desfasurarii procedurii administrative de cercetare disciplinara a denuntatorului F. A., comisar la aceeasi unitate de politie, a pretins acestuia, la data de 3 septembrie 2007, o suma de bani care, initial, nu a fost particularizata explicit iar, la data de 5 septembrie 2007, folosul pretins a fost individualizat la suma de 1.000 euro sau 1.000 USD, pentru ca, in ziua de 6 septembrie 2007, inculpatul sa pretinda suma de 1.000 euro, pe care a si primit-o, in scopul de a-i facilita denuntatorului aplicarea unei sanctiuni disciplinare favorabile (constand in amanarea promovarii in gradul profesional sau in functii superioare, pe o perioada de un an).

In cursul urmaririi penale, inculpatul a fost retinut pe o durata de 24 ore, dupa care instanta a luat fata de acesta masura arestarii preventive.

Dosarul a fost trimis Curtii de Apel Constanta, pentru judecarea cauzei.

*
Serviciul teritorial Alba Iulia, prin rechizitoriul nr. 31/P/2006 din 23 februarie 2007, a dispus trimiterea in judecata a inculpatului D.N. , ofiter de politie judiciara la Serviciul Investigatii Criminale din cadrul Inspectoratului de Politie al Judetului Sibiu, pentru savarsirea infractiunii de trafic de influenta, prevazuta de art. 257 C. pen. raportat la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (7 acte materiale).

In fapt, s-a retinut ca, in perioada mai 2005 - mai 2006, in baza aceleiasi rezolutii infractionale, inculpatul D.N. a pretins si a primit de la numita T.M.E. suma totala de 3.500 euro pentru sine, facand-o sa inteleaga ca are influenta, atat personal, cat si prin relatia sa, cu seful Inspectoratului de Politie al Judetului Sibiu, sa determine transferul sotului denuntatoarei din arestul Inspectoratului de Politie al Judetului Mures in arestul Inspectoratului de Politie al Judetului Sibiu, unde aceasta urma sa beneficieze de un regim preferential pe durata executarii pedepsei, iar luarea contactului si comunicarea cu aceasta avea sa fie mai facila.

*
La data de 28 decembrie 2007, prin rechizitoriul nr. 42/P/2007 al Serviciului teritorial Bacau, s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatilor S. T. (lichidator judiciar in cadrul Lichidator Group S.P.R.L. Targu Neamt), pentru comiterea infractiunii de luare de mita, prevazuta de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 si B. L. (consilier juridic si lichidator judiciar in cadrul Lichidator Group S.P.R.L. Targu Neamt), pentru complicitate la comiterea infractiunii de luare de mita, prevazuta de art. 26 C. pen. raportat la art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000. Ambii inculpati au fost retinuti pentru o perioada de 24 ore si arestati preventiv (S.T., in perioada 19 octombrie 2007 - 24 octombrie 2007 si 31 octombrie 2007 - 2 noiembrie. 2007, iar B.L., in perioada 31 octombrie 2007 - 2 noiembrie 2007).

S-a retinut in fapt ca, in cursul lunii august 2007, inculpatul S.T., in calitate de lichidator judiciar desemnat in dosarul Tribunalului Neamt cu nr. 746/F/2004 (numar nou 93/103/2004), in prezenta numitei B.L., consilier juridic in cadrul aceleiasi societati de lichidare, a pretins si a primit, in ziua de 18 octombrie 2007, de la denuntatorul U.L. suma de 3.000 euro, pentru a nu-si indeplini indatoririle privind valorificarea bunurilor S.C. „Luceafarul Urzica” S.R.L. Grumazesti, judetul Neamt, societate aflata in faliment, respectiv de a o „reprezenta” in fata instantei de judecata si pentru a nu demara procedura atragerii raspunderii personale a fostului administrator (denuntatorul), dupa ce insistase in mai multe randuri telefonic sa i se predea aceasta suma si dupa ce mai primise si sumele de 1.400 lei si 1.100 lei.

Transmiterea banilor s-a realizat cu complicitatea inculpatei B.L. care, in ziua de 18 octombrie 2007, a primit personal de la denuntator suma de 3.000 euro, a numarat-o, a intocmit un inscris intitulat „Declaratie”, iar apoi a remis-o lui S.T.

*
Prin rechizitoriul nr. 14/P/2007 din 7 martie 2007 al Serviciului teritorial Cluj, s-a dispus trimiterea in judecata, in stare de arest preventiv, a inculpatului R.C.H. , (medic legist sef al Serviciului Judetean de Medicina Legala Bistrita-Nasaud) pentru savarsirea infractiunii de luare de mita, prevazuta de art. 254 alin. (1) si (2) C. pen. coroborat cu art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, retinandu-se ca acesta, in data de 25 ianuarie 2007, a pretins suma de 500 euro de la numitul S.M. (care s-a autodenuntat), cu ocazia efectuarii unei examinari medico-legale asupra victimei unui accident rutier produs din culpa denuntatorului, conditionand de plata banilor eliberarea unui act medico-legal favorabil denuntatorului, in sensul nemajorarii termenului de ingrijiri medicale peste 60 de zile, inculpatul fiind prins in flagrant in data de 14 februarie 2007, in timp ce primea suma de 500 euro de la denuntator, pretinsa ca mita, si elibera actul medical pe care l-a conditionat de plata acesteia.

*

Serviciul teritorial Iasi, prin rechizitoriul nr. 47/P/2007 din 14 noiembrie 2007, a dispus trimiterea in judecata a inculpatilor D.I., prim-procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Murgeni, pentru savarsirea infractiunilor de luare de mita, de instigare la fals intelectual, de uz de fals, de sustragere si de distrugere de inscrisuri, si C.C., seful Postului de Politie Berezeni, judetul Vaslui, pentru savarsirea infractiunii de fals intelectual.
Cercetarile in cauza au fost efectuate in urma denuntului formulat de M.I. si au stabilit ca, in perioada 20 iunie - 12 iulie 2007, inculpatii D.I. si C.C. au efectuat o serie de activitati infractionale, ce au constat in distrugerea unor inscrisuri din dosarul penal nr. 494/P/2007 al Parchetului de pe langa Judecatoria Murgeni, in care fusese cercetat denuntatorul pentru conducere cu imbibatie alcoolica peste limita legala, inlocuirea lor cu unele intocmite de inculpatul C. C. si denuntator, din dispozitia inculpatului D. I., dar care contineau date nereale, pretinderea de catre inculpatul D. I. a sumei de 500 euro de la denuntator in ziua de 4 iulie 2007 si primirea, in ziua de 12 iulie 2007, de catre D. I. de la denuntator a sumei de 1.600 lei in sediul Parchetului de pe langa Judecatoria Murgeni.
Aceste infractiuni au fost savarsite in scopul de a justifica solutia de scoatere de sub urmarire penala si sanctionare administrativa a denuntatorului, adoptata de inculpatul D.I. la 20 iunie 2007 printr-o ordonanta prin care s-a facut aplicarea dispozitiilor art. 18¹ C. pen. si art. 10 lit. b¹ C. pr. pen., in sensul de a denatura situatia de fapt cu privire la ora producerii unui eveniment rutier de catre denuntator, astfel incat perioada de timp pana la recoltarea probelor biologice de la denuntator sa fie mai scurta si sa nu conduca la calcularea retroactiva a alcoolemiei, fapt ce ar fi condus la stabilirea unei imbibatii alcoolice in sange mai ridicate si ar fi impus redeschiderea urmaririi penale fata de denuntatorul M.I.

*

La data de 9 februarie 2007, prin rechizitoriul nr. 5/P/2007, Serviciul teritorial Oradea, a dispus trimiterea in judecata, in stare de arest preventiv, a inculpatilor S. G. C. , lichidator judiciar (pentru savarsirea a doua infractiuni de luare de mita) si G. N. , consilier la Serviciul finante din cadrul Primariei Oradea (pentru savarsirea infractiunii de complicitate la luare de mita).

Din cercetarile efectuate s-a stabilit ca, in luna decembrie 2006, inculpatul S. G. C., in calitate de lichidator judiciar desemnat pentru dizolvarea S.C. „Horticola” S.A. Biharia, a pretins peste 16.000 euro de la o persoana denuntatoare si de la inculpatul G. N., pentru a le vinde acestora active apartinand societatii in dizolvare S.C. „Horticola” S.A. Biharia.
In data de 26 ianuarie 2007 s-a realizat prinderea in flagrant delict a inculpatului S. G. C., in timp ce, in complicitate cu inculpatul G. N., a primit de la persoana denuntatoare suma de 45.000 lei.

*

Prin rechizitoriul nr. 7/P/2007 din 21 mai 2007 al Serviciului teritorial Targu Mures, s-a dispus trimiterea in judecata, in stare de libertate, a inculpatului H.I.P. pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art. 6 si art. 8 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 254 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. si de de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 257 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

In fapt, in sarcina inculpatului H.I.P. s-a retinut ca, in calitate de lichidator judiciar, in mod repetat si in realizarea aceleiasi rezolutiuni infractionale, promitand ca va ajuta S.C. „Taranul Dog Leo Import Export” S.R.L. Gherla, judetul Cluj, sa cumpere activul S.C.”Alcomur”S. A. Targu Mures la un pret mult redus in raport cu valoarea reala a bunurilor, a pretins de la denuntatorul S.V.F., in luna septembrie 2004, suma de 100.000 lei si, ulterior, in luna septembrie 2005, suma de 80.000 lei, primind din acestia, in luna martie 2006, in doua transe, suma de 50.000 lei (art. 6 si art. 8 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 254 alin. 1 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen.). In aceeasi calitate, lasand sa se creada ca are influenta asupra judecatorului sindic de la Tribunalul Mures, a pretins de la denuntatorul S.V.F., in luna iunie 2006, suma de 50.000 lei, promitand ca va interveni la acesta si-l va determina sa solutioneze in favoarea S.C.”Taranul Dog Leo Import Export”S.R.L. Gherla, judetul Cluj, cererea de reziliere a contractului de vanzare-cumparare, prin care societatea achizitionase activul S.C. “Alcomur” S.A. Targu Mures (art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 257 alin. 1 C. pen.).

 In cauza, in cursul urmaririi penale, au fost luate masuri asiguratorii.

Coruptia judiciara-Bilant DNA 2007 (1)

Din raportul de activitate al DNA pe anul trecut, publicat azi, iata ce e de retinut in legatura cu coruptia din sistemul juridic (lucrarea am impartit-i in 4 parti):

3.1. Consideratii privind caracterul disuasiv al pedepselor aplicate de instantele de judecata in cauzele de coruptie (extras)

Referindu-ne la sanctionarea coruptiei in justitie, constatam ca 2 judecatori din cei 3 condamnati au primit pedepse cu suspendarea executarii si care nu depasesc minimul special. Mai mult chiar, s-au retinut circumstante atenuante si pedeapsa a fost coborata sub minimul special in cazul unui judecator care a primit, in mod repetat (4 acte materiale), suma totala de 125.000.000 ROL si 1.000 DM pentru traficarea influentei sale pe langa colegi procurori si judecatori.

In conditiile in care se manifesta o neincredere sporita in justitie, apreciem ca faptele de coruptie in randul magistratilor, tinand cont de statutul si rolul acestora in respectarea legalitatii, ar trebui in concret pedepsite mai aspru. Ca si in cazul coruptiei din domeniul vamal, clementa excesiva acordata in cazul faptelor de coruptie comise chiar de oamenii insarcinati cu apararea legii nu este de natura sa asigure descurajarea acestui fenomen in interiorul sistemului judiciar, dar ceea ce este mai grav, o atare atitudine contrariaza opinia publica si sporeste neincrederea cetatenilor in justitie.

Doar intr-un caz, 1 judecator a fost condamnat la 4 ani inchisoare, cu executare, pentru ca a pretins si primit 150.000 DM pentru a dispune punerea in libertate a unui inculpat arestat preventiv si, ulterior, pentru a dispune suspendarea executarii pedepsei acestuia, cu ocazia judecarii apelului.

Legat tot de aceasta sfera, mentionam ca cei 2 avocati condamnati definitiv au primit pedepse cu suspendarea executarii pentru savarsirea infractiunii de trafic de influenta.
Pedepsele sunt insa in discrepanta cu valoarea obiectului infractiunii de coruptie. Astfel, avocatul care a primit 10.000 euro pentru a interveni pe langa judecatori (fosti colegi/fostul presedinte al tribunalului), in vederea obtinerii unor solutii favorabile, a fost condamnat la o pedeapsa de numai 3 ani, in timp ce avocatul care a primit 10.000 DM, pretinzand ca intervine pe langa functionari din Ministerul Justitiei pentru obtinerea gratierii unei persoane, a fost condamnat la 4 ani. Consideram nejustificata existenta unei diferente de regim sanctionator invers proportionala cu valoarea obiectului infractiunii de coruptie.

Ramanand la categoria oamenilor insarcinati cu apararea legii, observam un grad destul de ridicat de clementa si in ceea e priveste ofiterii si subofiterii de politie. Din cei 25 de ofiteri si subofiteri de politie condamnati pentru ca au pretins si primit diverse sume de bani, fie in scopul de a-si indeplini atributiile de serviciu, fie de a interveni pe langa colegi sau procurori, doar o treime, respectiv 9, au primit pedepse cu executare, restul fiind condamnati cu suspendare.

Si aici gasim diferente nejustificate intre pedepsele aplicate, raportate la valoarea obiectului infractiunii de coruptie, atat sub aspectul cuantumului, cat si sub cel al modalitatii de executare. Spre exemplu, pentru sume intre 250 euro si 2.000 euro, ofiteri si subofiteri de politie au fost condamnati la 2 ani, 2 ani si 6 luni sau 3 ani inchisoare cu executare, in timp ce la polul opus, pentru valoarea obiectului infractiunii de coruptie de 15.000 euro, se afla pedeapsa de 2 ani si 8 luni inchisoare cu suspendarea executarii in temeiul art. 81 C. pen.

Precizam, totodata, ca nu am putut identifica un criteriu de aplicare a sanctiunilor nici in raport de atributia de serviciu pentru exercitarea careia au primit mita ori pentru care au promis traficarea influentei.

Astfel, 4 inculpati au fost condamnati pentru primirea de bani, in scopul influentarii activitatii de urmarire penala desfasurata de procuror, insa doar 1 inculpat executa pedeapsa de 3 ani inchisoare pentru primirea sumei de 1.000 euro. Desi 2 dintre inculpati au primit cate 600 euro, in acelasi scop, cuantumul pedepsei difera cu 1 an (2 ani, respectiv 3 ani, cu suspendare), iar alt inculpat care a primit doar a patra parte din aceasta suma (500 lei) a fost condamnat la o pedeapsa aflata la media dintre cele mentionate anterior (2,6 ani).

Coruptia judiciara (10): tipuri de coruptie

 In ceea ce priveşte tipurile de corupţie, sunt posibile mai multe clasificari, care nu sunt in afara criticii datorita naturii speciale, complexe a fenomenului de coruptie:  

1. Marea si mica coruptie Sunt trei criterii pentru a diferentia marea coruptie de mica coruptie:

a.      Pozitia pe care o ocupa faptuitorul

Mare coruptie este coruptia politica sau de nivel inalt, care se intalneste la nivelul organelor de conducere ale statului[1], cele ce alcatuiesc politicile, strategiile, legile. Ele utlizeaza pozitia oficiala pentru a-si propria bunastare (de ex, se emite un act normativ pentru scutirea pe termen de 24 ore a importurilor unor anumite bunuri de catre anumite societati cu care policienii sunt in relatii sau se manipuleaza procesele de privatizare), ori pentru a-si imbunatati statutul sau propria putere (cumpararea locului la alegeri, cumparare voturi). Marea coruptie in justitie se poate manifesta in modul de numire, promovare, transferare, revocare a magistratilor, in influentarea salarizarii acestora si in modul de repartizare a cauzelor catre acestia. Mijlocul de garantare a protectiei fata de influenta politicului in scopul asigurarii independentei institutionale a justitiei este separarea puterilor in stat si autoguvernarea justitiei, de regula prin consilii judiciare[2].

Mica coruptie este coruptia birocratica sau administrativa, care se intalneste la nivelul administratiei publice, datoare sa aplice politicile si legile create de politicieni. Se intalneste zi de zi, acolo unde cetateanul are contact direct cu oficialii, inclusiv cu cei din justitie. Sumele variaza, dar de regula acestea sunt de o valoare redusa. E specifica tarilor aflate in tranzitie.

Legiuitorul roman a considerat ca o anumita calitate a persoanelor din sistemul juridic atrage competenta efectuarii urmaririi penale de catre Directia Nationale Anticoruptie. Potrivit acestui criteriu, sunt cazuri de mare coruptie daca, indiferent de valoarea sumei sau a bunului care formeaza obiectul infracţiunii de corupţie, aceasta este comisa de catre judecatorii Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ai Curţii Constituţionale; ceilalţi judecatori şi procurori; membrii Consiliului Superior al Magistraturii; ofiţeri de poliţie; conducatorii autoritaţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale şi persoanele cu funcţii de control din cadrul acestora, cu excepţia conducatorilor autoritaţilor şi instituţiilor publice de la nivelul oraşelor şi comunelor şi a persoanelor cu funcţii de control din cadrul acestora; avocaţii; comisarii Garzii Financiare; personalul vamal; persoanele care exercita funcţii judiciare in cadrul instanţelor internaţionale a caror competenţa este acceptata de Romania, precum şi funcţionarilor de la grefele acestor instanţe; lichidatorii judiciari; executorii Autoritaţii pentru Valorificarea Activelor Statului[3]. Restul personalului va fi cercetat de unitatile obisnuite de parchet. 

b.      valoarea obiectului faptei de coruptie[4] Marea coruptie poate interveni, de exemplu in domeniul achizitiile publice, spre deosebire de mica coruptie  intalnita la vama, plata taxelor, obtinerea de autorizatii, permise.Prin vointa legiuitorului nostru, daca valoarea sumei sau a bunului care formeaza obiectul infracţiunii de corupţie este mai mare decat echivalentul in lei a 10.000 de euro, competenta apartine urmaririi penale apartine Directiei Nationale Anticoruptie[5].  

c. efectul sau impactul faptei de coruptie[6]: (contractarea ilicita a unei firme de iluminat poate prejudicia toti contribuabilii dintr-un oras, in timp ce spaga de la ghiseu nu afecteaza decat pe mituitor si pe cei care solicita eliberarea unei licente asemanatoare). Din acest punct de vedere, infracţiunile impotriva intereselor financiare ale Comunitaţilor Europene sunt de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie[7].       

      

2. Coruptia sistemica si cea sporadica[8].

Coruptia sistemica (endemica) este coruptia care face parte integranta si esentiala al sistemului economic, social si politic. Practic, majoritatea institutiilor si a activitatilor sunt folosite si dominate de indivizi si grupuri de indivizi corupti neexistand alta alternativa pentru cetateni decat a accepta si a se implica in aceste acte de coruptie.           

Coruptia sporadica (ocazionala) se petrece in mod neregulat, ocazional, care influenteaza nu mecanismul, ci individul, afectand morala celor implicati.            

3. Coruptia functionala si cea disfunctionala           

Coruptia functionala se intalneste, asa cum am aratat mai sus, pentru a facilita indeplinirea legala a unor acte, pentru a `unge` mecanismul birocratiei. Sumele implicate sunt mici. Este mai degraba o chestiune legata de cultura, societatea insasi legitimeaza astfe de conduite (Rusia, Coreea de Sud, Turcia)[9].

Coruptia disfuntionala este coruptia ce are ca efect ingreunarea activitatilor. Foloasele oferite/primite au valoare ridicata.  

4. Coruptia activa si cea pasiva

Coruptia activa consta in propunerea sau oferirea de foloase agentului public.

Coruptia pasiva consta in acceptarea acestor foloase.

---

[1] Este vorba de presedintele unei tari, parlamentari, ministri, funtionari inalti (inclusive din serviciile de siguranta si militare), judecatori. In unele definitii sunt inclue si autoritatile locale: prefect, primar, membrii in sonsiliile judetene si locale.

[2] Opinia nr 10 din 2007 a Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni, la www.coe.int/ccje.

[3] art 13 alin 1 pct b din OUG 43/2002 privind DNA.

[4] Dupa criteriul U4, la http://www.u4.no/helpdesk/faq/faqs1.cfm.

[5] art 13 alin 1 pct a OUG 43/2002 privind DNA.

[6] Criteriu al TI, http://www.nudaspaga.ro/?m=CeVreaCampania&s=CeEsteSiCeNuEsteSpaga.

[7] Art 13 alin 1¹ OUG 43/2002 privind DNA.

[8] http://www.u4.no/document/glossary.cfm

[9] Robert King Merton. Social Theory and Social Structure. 1968. New York: The Free Press: „Comportamente care au fost acceptabile si legitime in baza unor norme traditionale devin inacceptabile si corupte cand sunt vazute prin prisma normelor moderne“.

Coruptia judiciara (9): scopul coruperii

   a. Se poate cere-oferi mita pentru a distorsiona procedura judiciara sau a exercita atributii administrative in vederea obţinerii unui act ilegal, cum ar fi: neaplicarea unei sanctiuni desi legea a fost incalcata, eliberarea unui arestat desi s-ar fi impus mentinerea privarii lui de libertate, schimbarea unei incadrari juridice in afara temeiului legal, sustragerea sau distrugerea unor probe de la dosar, consemnarea unei alte stari de fapt in procesul-verbal incheiat, stabilirea unui diagnostic favorabil unui detinut pentru a obtine intreruperea executarii pedepsei, diminuarea frauduloasa a patrimoniului unei societati comerciale aflate in lichidare, declararea drept castigator al unei licitatii al unui concurent ce avea o oferta inferioara celorlalti, neemiterea unei citatii, tergiversarea solutionarii unui dosar, mentinerea inculpatului privat de libertate in arestul politiei desi trebuia transferat in penitenciar, eliberarea unei adeverinte cum ca autoturismul prezentat la inmatriculare nu este procurat ilicit, asigurarea protectiei unui grup criminal de catre autoritati, folosirea detinutilor la constructia casei functionarilor ANP sau magistratilor, pontajul personalului in zile lipsa.

b. Dar folosul se ofera nu de putine ori pentru a fi indeplinite act legale. Astfel, in Global Corruption Raport intocmit de Transparency International in 2007, 10% din repondentii din 21 tari cuprinse in sondaj au delcarat ca au platit mita pentru a obtine o solutie dreapta. De exemplu, se poate da mita pentru ca inculpatul, vinovat de comiterea unei infractiuni usoare, sa se asigure ca judecatorul va decide executarea pedepsei cu inchisoarea nu in penitenciar, ci in libertate sub supravegherea unui consilier de probatiune; sau pentru ca judecatorul sa ii aplice sanctiunea inchisorii in limite legale, dar spre limita minima sau mai jos de aceasta, prin retinerea circumstantelor atenunate care sunt facultative; sau pentru ca organul judiciar sa dea curs unei plangeri si sa demareze cercetarile contra autorilor unei fapte ilicite, ori ca judecatorul sa acorde termene mai scurte sau sa grabeasca redactarea solutiei; sau se poate da mita fara a cere organului judiciar sa faca ceva ilegal, doar ca nu cumva partea adversa sa intervina la acesta sa-l corupa pentru a comite un act ilegal; se poate da mita unui arhivar pentru a nu depune la dosar dovada de indeplinirea a comunicarii unei hotarari sosita prin corespondenta sau unui grefier pentru a sustrage dovada de indeplinire a procedurii de citare.

 

Justitia: o Elodie fara sfarsit

Elodia e moarta. Ba e vie. Cioaca e dus la arestare pentru omor, desi arma si victima nu se gasesc. Se respinge arestarea. Se face recurs. Se respinge. Cioaca e dus la arestare pentru violarea corespondentei. Se respinge. Se face recurs. Se admite. Ciaoca face cerere de liberare provizorie. Se admite. Se face recurs. Vom vedea ce va fi.

Update: Cioaca a fost liberat.

Comisia de la Cotroceni da aviz. Chiuariu o desfiinteaza. Pune judecatori. CSM ii desemneaza. Avocatul Poporului ataca. Curtea declara neconstitutionala Comisia.

Kovesi critica ICCJ pentru restituirile dosarelor de mare coruptie (acum e cercetata ca a comentat dosare in curs, solutia o aflam joi). ICCJ o critica pe Kovesi ca a avut tupeul sa o critice. Barbulescu, sefa CSM, critica modul de lucru al DNA (neauzind, pesemne, de Conventia ONU si Conventia CoE in materie de coruptie, care prevad necesitatea unor proceduri speciale de ancheta in cazul infractiunilor de coruptie; oricum,pariu fac ca ea nu va fi cercetata ca a criticat dosare in curs). Comisia Europeana critica ICCJ pentru stoparea luptei anticoruptie.

Parlamentul ii cere lui Kovesi dosarele ministrilor care sunt si parlamentari sa se pronunte asupra avizului. Morar spune ca nu e necesar acest aviz de la Parlament, fiind de ajuns avizul Presdintelui tarii. Kovesi spune acelasi lucru.

Toti politicienii se pricep la justitie. CSM-istii critica procurorii. Procurorii critica judecatorii. Judecatorii sunt suparati pe Comisia Europeana. Comisia critica ICCJ. Iccj o critica pe Kovesi. Si tot asa…

In timpul asta, in loc sa se lucreze la dosarele alea, ne uitam la TV si ne batem in declaratii. Si apoi, din nou vine intrebarea: `de ce merge justitia asa?`. Ah, ce-mi place democratia!

 

 

 

Coruptia judiciara (8): pedepse pentru coruptie

Date din `Raport privind progresele înregistrate în îndeplinirea condiţionalităţilor stabilite în domeniul reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei 1 sept. 2006 – 31 mart. 2007` (raport centralizat pentru toate instituţiile), aflat la Secretariatul General al Guvernului:

În perioada 1 sept.2006 - 1 mart.2007, DNA a trimis în judecată 195 de inculpaţi în 84 de dosare, inclusiv ofiţeri de poliţie, magistraţi, avocaţi. În perioada de referinţă, în aceste cazuri, instanţele au pronunţat 47 de condamnări nedefinitive privind 84 de inculpaţi. Printre aceştia se numără:

a. 13 ofiţeri şi subofiţeri de poliţie:

• - 5 ani închisoare cu executare;
• - 4 ani închisoare cu executare;
• - 2 ani şi 2 luni închisoare cu executare;
• - 2 ani închisoare cu executare;
• - 4 ani închisoare cu suspendarea executării;
• - 4 ani închisoare cu suspendarea executării;
• - 3 ani închisoare cu suspendarea executării;
• - 3 ani închisoare cu suspendarea executării;
• - 2 ani închisoare cu suspendarea executării;
• - 2 ani închisoare cu suspendarea executării;
• - 1 an şi 6 luni închisoare cu suspendarea executării;
• - 1 an şi 6 luni închisoare cu suspendarea executării;
• - 1 an închisoare cu suspendarea executării.

b. 4  judecători:

• - 3 ani închisoare cu suspendarea executării;
• - 3 ani închisoare cu suspendarea executării;
• - 1 an şi 10 luni închisoare cu suspendarea executării;
• - 6 luni închisoare cu suspendarea executării;

c. 3 avocaţi:

• - 3 ani şi 6 luni cu executare;
• - 1 an şi 6 luni închisoare cu suspendarea executării;
• - 1 an şi 6 luni închisoare cu suspendarea executării.

d. 1 grefier şef de la ICCJ:

• - 2 ani şi 6 luni închisoare cu executare

e. 1 preşedinte al unui ONG din domeniul drepturilor omului:

• - 6 ani închisoare cu executare

În aceeaşi perioadă, instanţele au pronunţat 33 de decizii definitive de condamnare privind 53 de inculpaţi. Printre aceştia se numără:

a. 14 ofiţeri şi subofiţeri de poliţie:

• - 7 ani închisoare cu executare;
• - 4 ani închisoare cu executare;
• - 4 ani închisoare cu executare;
• - 2 ani şi 6 luni închisoare cu executare;
• - 2 ani închisoare cu executare;
• - 1 an închisoare cu executare
• - 4 ani închisoare cu suspendarea executării;
• - 3 ani închisoare cu suspendarea executării;
• - 3 ani închisoare cu suspendarea executării;
• - 3 ani închisoare cu suspendarea executării;
• - 2 ani şi 8 luni închisoare cu suspendarea executării;
• - 2 ani şi 6 luni închisoare cu suspendarea executării;
• - 2 ani închisoare cu suspendarea executării;
• - 1 an şi 10 luni închisoare cu suspendarea executării.

b. 1  judecător:

• - 2 ani închisoare cu executare.

c. 1 magistrat asistent la ICCJ:

• - 4 ani închisoare cu executare

    În aceeaşi perioadă s-au pronunţat 3 decizii definitive de achitare privind 4 inculpaţi, dintre care 2 ofiţeri de poliţie.