CSM si presa

Azi a aparut un articol in Ziarul referitor la niste activitati ale unor procurori, care incepe cu un repros adresat CSM care nu ar fi sanctionat pentru coruptie magistratii.

Imediat, CSM a reactionat, in doua modalitati:

1. publicand un drept la replica pe site. Prin acesta a solicitat publicarea integrala a continutului sau in publicatia vinovata, acuza ca aspectele din articol sunt neadevarate (desi, dupa legile statului roman, CSM intr-adevar nu sanctioneaza coruptii, CSM insusi confundand sanctionarea coruptilor cu actiunile disciplinare!!!), ii urecheaza pe cei doi jurnalisti pentru lipsa de deontologie. Cu toate acestea, CSM se sesizeaza din oficiu si trimite inspectia sa vada daca procurorii cu pricina fac ceva ilegal -adica ceva de genul `te plesnesc ca m-ai injurat, dar stii ca s-ar putea sa ai dreptate?!`.

Dar finalul e grandios: pentru ca ne-ati suparat acum, vom trimite o plangere la CRP in legatura cu afrimatiile calomnioase frecvent publicate de acest ziar la adresa magistratilor sau a unor membri CSM. Adica, `las` ca va stim noi pe astia, care ne injurati tot timpul si iata ca acum avem ocazia sa ne razbunam!`

2. publicand un comunicat sub titlul Afirmatii calomnioase. Daca e sa aplicam aceeasi unitate de masura cu declaratiile lui Basescu despre judecatorul din cazul Borbei caruia CSM i-a reprosat ca nu este o hotarare de condamnare a omului, deci nu il poti face corupt, indraznesc sa afirm ca daca nu exista o hotarare de condamnare a ziaristilor ei nu pot fi facuti calomniatori!

Merg mai departe: in comunicat se vorbeste de dreptul la replica formulat, pt ca publicul sa fie corect informat si ziaristii sa isi ceara scuze cetatenilor si magistratilor. Uuups, eu nu vreau sa imi ceara scuze nimeni, articolul cu pricina nu m-a ranit cu nimic.

Apoi in comunicat se aduc niste precizari. De fapt, se reiau integral afirmatiile din dreptul la replica, inclusiv cele cu sesizarea CRP. In plus, ziaristilor li se reproseaza ca este imorala acuzarea intregului corp de magistrati. Eu, repet, nu ma simt vizat cu nimic.

Imi place cum CSM din organul disiplinar al magistratilor a devenit organul deontologic al presarilor: ii acuza pe autoarii articolului, Simona Fica si Dan Albu de incalcarea normelor deontologice ale jurnalistilor.

Toata hartia si banii statului cu aceste doua demersuri sunt inutile: dreptul la replica se solicita in baza Legii presei nr 3/1974, iar daca publicatia refuza se poate obtine obligarea ei prin intermediul instantei. Or, o postare pe internet de catre CSM acopera acest `dr. la replica`; dreptul la precizari este de asemenea prevazut in antica lege, asa ca nu vad rostul lor intr-un document intitulat `comunicat`.

Si in fine, pentru stiinta CSM si ca sa terminam circul: editorul publicatiei ZIARUL nu este membru CRP, si nici vreunul dintre autori nu este membru individual in CRP. Deci…

CSM nu suporta critica

Comisia Europeana a criticat CSM. CSM a reactionat, negand sustinerile Comisiei.

SoJust a criticat CSM, in cel mai dur raport existent vreodata la adresa acestei institutii. CSM a contraatacat, neargumentat, atacand libertatea de exprimare a organizatiei si pe membrii sai.

Banca Mondiala a criticat CSM. CSM a reactionat, acuzand-o de ingerinta in justitie.

Eu am criticat CSM, spunand ca s-a transformat in serviciu secret. CSM  a reactionat imediat, spunand ca denigrez aceasta institutie, dupa care aduce argumente ce sustin tocmai sustinerile mele! Halal logica de juristi.

SoJust a criticat CSM pentru ca se face vinovat de fraudare a concursurilor de numire in functii de conducere din ultimii 3 ani, aducand ca proba chiar hotararile sale. CSM a dat un comunicat de mai mare rasul in care nu raspunde la nicio acuza.

Procurorul General a indraznit sa aiba opinie contra. Seful CSM a spus ca nu va accepta critici din interiorul CSM.

Departamentul de Stat al SUA da publicitatii raportul anual cu privire la drepturile omului, in care critica CSM. CSM insa reactioneaza, cerand probe! Acum imi e suficient de clar: CSM traieste in alta lume, aceasta institutie crede ca face justitie si ca atunci cand vorbesti de ea trebuie sa ai grija ce spui ca altfel iti cer probe. Si te mai si condamna!!!

Asadar, toti se inseala, numai CSM are dreptate! Of, ce rusine imi poate fi cu asemenea `reprezentanti`…

Decizia CC: legala, dar gresita

Se intampla ca pentru aceeasi fapta un magistrat sa dea o pedeapsa de 10 ani inchisoare, iar un altul 1 an inchisoare. Amandoi au dat o solutie legala daca pedeapsa e, de ex, de 1-15 ani. Si totusi..

 

Reglementari

1. Constitutia prevede ca judecatorii CC sunt numiti de Camera Deputatilor, Senat si Presedintele Romaniei (art. 149 alin.3), deci de oameni politici.

2. Legea permite judecatorilor CC sa dea solutii chiar daca ii vizeaza pe ei personal: daca judecatorii nu se abtin ei insisi in caz de incompatibilitate, se prevede exppres ca recuzarea nu se poate aplica (art.55).

3. Legea (art 29 alin 3) permite CC sa isi schimbe jurisprudenta: cu alte cuvinte, daca intr-o sesizare de saptamana trecuta CC a spus ca nu e nimic neconstitutional cu legea x, saptamana asta poate reveni intr-o alta cauza in care se invoca acelasi lucru, si sa declare legea x neconstitutionala.

4. Legea prevede ca in caz de admitere a exceptiei, CC se va pronunta si asupra constitutionalitatii altor prevederi din actul atacat, de care, în mod necesar şi evident, nu pot fi disociate prevederile menţionate în sesizare (art. 31 alin 2).

5. Legea prevede ca redactarea hotararilor se face in cel mult 30 zile de la pronuntare (art 60). Constitutia prevede ca deciziile CC produc efecte pentru viitor (art 147 alin 4).  

6. Tot Constitutia prevede ca dispozitiile declarate neconstitutionale sunt suspendate, iar in 45 Parlamentul sau Guvernul trebuie sa faca indreptarile necesare, in caz contrar acele norme incetandu-si aplicabilitatea (art. 147 alin.1).

7. Legea prevede ca deciziile CC de constatare a neconstitutionalitatii sunt definitive (art 31 alin 1), deci nu pot fi atacate . Asadar, ce spune curtea e sfant. Nici macar CEDO nu mai poate face nimic.

 

Asa s-a intamplat in cazul legii CNSAS:

1. Judecatorii numiti politic au solutionat aceasta cauza unui om politic si au dat o decizie cu impact in special asupra altor oameni politici care vor fi `inalbiti`.

2. Mai mult, chiar judecatorii CC au fost supusi verificarii de catre CNSAS: unii au fost gasiti initial colaboratori, altii probabil urmau - insa nici unul nu s-a abtinut, iar decizia de joi a fost luata in unanimitate; prin decizia data , vor fi `inalbiti` si alti judecatori (unul chiar din CSM) si procurori.

3. Legea 187/1999 a mai fost atacata de 7 ori pana acum (deciziile 162, 443 si 465 din 2005, decizia 793 din 2006, deciziile 218, 320, 550 din 2007) si nu au fost invocate de Avocatul Poporului sau constatate de CC probleme; acum au aparut, insa.

4. CC a fost sesizata pentru neconstitutionalitatea a 7 articole din Legea 187/1999, dar decizia 51/2008 priveste intreaga lege; nu se motiveaza aceasta extindere.

5. Pronuntarea s-a facut pe 31 ian, iar motivarea a fost trimisa a doua zi la M.Of. Cum sa poti critica cand oamenii au muncit cu asa spor? Numai Chiuariu mai trimitea Ordonante noaptea la M.Of.

6. OZN-u sa se faca guvernantii si parlamentarii, si tot nu vor redacta o noua lege in 45 zile. Mai ales ca s-ar putea acum sa constate ca de fapt nu avem nevoie de CNSAS.

7. De la publicare incolo, CNSAS nu mai va fmai putea functiona daca legea declarata neconstitutionala nu se schimba: nici Consiliul, nici Colegiul, nici aparatul tehnic. Nimeni.

 

Motivarea deciziei 51/2008

In esenta, CC spune ca atributiile Consiliului si Colegiului CNSAS sunt de natura jurisdictionala, pentru ca e o procedura care contine audiere, adminstrare de probe, pronuntarea unei hotarari in urma votului, procedura de atac - prin urmare CNSAS este o jurisdictie. Exista doua tipuri de jurisdictii: adminsitrative, care sunt facultative - dar CNSAS nu este pentru ca e organism independent iar procedura este obligatorie; si instantele de judecata, insa anumite proceduri la CNSAS nu respecta regulile impartialitatii (cel ce judeca detine si arhiva, face si verificarile) si echitatii (nu se permite avocat, dezbaterile nu sunt publice), care sunt specifice instantelor conform art. 6 CEDO, iar pe de alta parte Constitutia interzice infiintarea instantelor extraordinare.

Curtea nu motiveaza deloc de ce a dispus cu privire la intraga lege si nu doar cu privire la articolele invocate in actul de sesizare, limitandu-se la afirmatia generala - legala, de altfel - ca dispozitiile analizate sunt inseparabile  de intregul sistem normativ al legii.

 

Efectele deciziei CC

De notat mai intai ipocrizia clasei politice: parlamentarii, multi dintre ei neavand habar de drept sau de tehnica legislativa, voteaza in corpore legi ca mai apoi, avocatii parlamentari sa invoce neconstitutionalitatea lor (vezi si episodul cu decizia PNA), practic invocandu-si propria incompetenta; la fel, Consiliul Legislativ nu a observat nimic pana acum.

In logica CC, si alte institutii/autoritati urmeaza a fi desfiintate, caci sunt croite pe acelasi rationament ca si CNSAS: ANI, CNVM, CNCD, CNA, poate chiar si Colegiul Medicilor si orice alt organism care da sanctiuni dar nu este nici jurisdictie adminstrativa, nici instanta de judecata si este gandit ca un organism independent.

Acest dezastru legislativ va afecta inca doua institutii de drept: insasi CC si CSM.

- stabilirea abaterilor disciplinare ale judecătorilor, a sancţiunilor şi a modului de aplicare a acestora este de competenţa exclusivă a plenului Curţii Constituţionale (art 65 Legea CC, art 38 si urm din Regulamentul CC): atat timp cat CC este independenta, si nu este instanta de judecata in materie disciplinara, Plenul CC nu va putea sanctiona vreun judecator sau vreo persoana din aparatul CC;

- sectia CSM sanctioneaza magistratii; judecata se face pe baza unei actiuni disciplinare exercitata de o comisie de disciplina din care fac parte un membru CSM si doi inspectori; aceasta are la baza verificari prealabile efectuate de Inspectia Judiciara (art.44 si urmat din Legea nr. 317/2004): folosindu-se decizia 51/2008 care impune o separare intre cei ce detin actele, fac ancheta si judeca, este evident ca sanctionarea magistratilor dupa mecanismul aratat este neconstitutionala. Asadar, nici un magistrat, membru CSM, sau persoana din aparatul tehnic al CSM nu va mai putea fi sanctionata daca legea nu se schimba.

 

Ce e de facut?

Evident, trebuie modificata Constitutia. Apoi noi legi. Si pregatirea adecvata a legislativului, ca de tras la raspundere pentru legile informe si anticonstitutionale nu poate fi vorba in Romania. Si din cand in cand, niste catarati in functii inalte ar rebui sa isi dea demisia, nu de onoare ca nu prea exista, ci de saturare: oare nu ii doare coloana cat stau agatati de scaunele alea?

Alte opinii: Ziua, Cotidianul, Gardianul

CSM: o zi, doua prostii (1)

Joi, 24 ian.2008, a fost o zi naucitoare pentru mine: organismul care se da garantul justitiei romane, spuma magistraturii etc, a dovedit nu numai ca legea e relativa putand-o interpreta dupa cum dicteaza interesul, ci ca magistratul poate fi lasat fara nici un fel de protectie si ca rezultatele dezastroase cu privire la parerea populatiei despre noi trebuie ascunse cu orice pret.

Pct. 3 pe ordinea de zi a fost cererea de aparare a reputatiei profesionale a procurorului Santion. Acesta s-a plans CSM ca ministrul de interne, audiat la 4 dec 2007 de Comisia de aparare si suguranta publica a Camerei Deputatilor cu privire la filajul sau, a declarat ca la `angajarea` sa in DGIPI s-ar fi asumat `anumite drepturi si obligatii`, ceea ce ar fi afectat statutul sau de magistrat detasat.

Cum cea mai buna solutie adoptata de un magistrat e spalarea pe maini de cauza pe care o are de solutionat, CSM nu s-a dezis de aceasta practica si a hotarat: ca pentru activitatea lui Santion ca procuror este compentent sa se pronunte cu privire la cererea de reputatie profesionala a procurorului,  dar a amanat procedura pana la solutionarea unor plangeri penale (ma intreb ce are una si cu cealalta?!), iar cu privire la activitatea sa de director general al DGA a decis ca nu are competenta de a solutiona cererea de aparare a reputatiei pentru ca omul nu se afla in exercitarea unor functii judiciare.

CSM a decis simplist: daca nu exerciti functii judiciare, nu intri sub incidenta legii cu privire la atributiile CSM asupra ta. Asta, desi nu iti pierzi calitatea de magistrat - Santion, chiar detasat si director fiind, a fost procuror tot timpul, nu a fost suspendat din functia sa de baza. Hotararea CSM e stranie de-a dreptul: adica CSM este cel care dispune detasarea unui magistrat intr-o alta instituie, iar daca se intampla ceva cu acel magistrat CSM isi ia mana de pe el?! Pai, in aceasta situatie, in curand vom avea primii magistrati detasati sanctionati de catre nu stiu ce director de institutie. Interesant este insa ca CSM, la sesizarea SoJust,  se declara competent sa promoveze in functii consilierii asimilati magistratilor din CSM, dar nu este competent sa protejeze la nivel declarativ magistratii detasati. Cu logica asta, stai si te intrebi daca mai este constitutionala detasarea magistratilor in alte institutii unde nu exercita functii judiciare, daca independenta magistratului si garantiile acesteia inceteaza in exercitarea unor functii nonjudiciare, aspect cu privire la care SoJust a atentionat inca din martie 2007.

In logica CSM, oricine poate injura un membru CSM sau un magistrat detasat in CSM sau orice alt magistrat detasat in afara parchetului sau instantei, ca sigur CSM nu va putea reactiona. Mai mult, daca cand esti detasat nu exerciti functii judiciare, rezulta ca nu poti promova si nu poti concura la concursuri pentru ocuparea unor functii de conducere in instante si parchete.

 

CSM-ataca sub centura

Am participat la concursul pentru ocuparea unei functii de conducere. Cel cu scandalul, din oct-nov 2007. Am depasit nota minima impusa de regulament, dar se pare ca am avut un contra-concurent mai bun. Am formulat o contestatie bazandu-ma pe `surse`, motivand ca unul dintre membrii comisiei de examinare era de la tribunal, desi legea impunea sa fie de la curte. Mi s-a respins. Voi ataca in instanta. Ca sa formulez acea contestatie, am cerut oficial numele si locul de munca a membrilor comisiei. Mi s-a raspuns de CSM ca sunt date cu caracter personal si nu pot fi comunicate mai inainte de validare. Validarea a fost pe 13 dec (pct.50). De abia pe 19 dec s-a publicat hotararea privind componenta membrilor comisiei, care atesta ca un membru era de la tribunal insa are grad de curte de apel.

Acesta este contextul in care SoJust a decis sa cerceteze fiecare concurs desfasurat in 2005-2007 si a descoperit: la unele, in loc ca membrii comisiei sa fie de la curte au fost de la Inspectia CSM sau de la tribunal; la altele, membrii erau sefii, subordonatii sau colegii celor examinati, desi au existat de fiecare data supleanti care i-ar fi putut inlocui cand acestia ar fi venit in fata comisiei; hotararile privind componenta s-au publicat uneori in timpul concursului, alteori dupa, alteori deloc. Atunci SoJust a decis sa publice cele descoperite. Cum erau sarbatorile, a stabilit  sa astepte inceputul anului, pentru a avea impactul public scontat.

A trecut Anul Nou si cu prima ocazie, pe 7 ian, am intocmit comunicatul si l-am trimis la presa cu anexa doveditoare, toata bazata pe hotararile CSM, disponibile (cu o singura exceptie) publicului. Presa, primint materialul, a sunat la CSM pentru un punct de vedere, dar li s-a raspuns de purtatorul de cuvant ca nu comenteaza. Si totusi, presedintele Pandrea nu poate refuza un interviu la BBC in care recunoaste ca SoJust are dreptate cu conflictele de interese sesizate si ca aceste situatii s-ar fi putut evita (e drept ca da vina pe Consiliul Stiintific al INM care a facut propunerile pentru membrii comisiei, uitand insa ca CSM este cel care desemneaza membrii dintre cei propusi de INM care intotdeauna sunt mai multi decat locurile disponibile), dar spune si ca SoJust are ceva interese de reactioneaza in preajma alegerilor pentru conducerea CSM - la care, intrebat fiind de reporter in ce constau acestea, raspunde galant ca inca nu a analizat problema.

Mai mult, un alt membru al CSM publica o opinie divergenta in care arata clar ca au fost situatii de conflicte de interese la acest concurs, si ca CSM a validat formal totul!!!

Azi, 8 ian, vine si un comunicat de la CSM. Intitulat `Invitatie la dialog`, in loc ca CSM sa multumeasca SoJust pentru deficientele sesizate, sa recunoasca ca au gresit etc, ataca membrii SoJust la o maniera nedemna. Am sa comentez acest comunicat, cu mentiunea ca ideile imi apartin si ele nu implica SoJust:

- ca SoJust are o practica constanta de a denigra CSM: pai, practica nostra  are la baza art 2 din OG 26/2000 care consacra dreptul asociatiilor la protejarea valorilor civice, ale democratiei si statului de drept, urmarirea realizarii unui intreres general sau de grup; art. 1 alin 2 din Legea 317/2004 care prevede: `Consiliul Superior al Magistraturii este independent şi se supune în activitatea sa numai legii. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii răspund în faţa judecătorilor şi procurorilor pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului`; iar art. 7 din Codul deontologic `Judecătorii şi procurorii au îndatorirea să promoveze supremaţia legii, statul de drept şi să apere drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor`. Asadar, nu ne putem face complici morali cu ceea ce sesizam a fi nelegalitati in  CSM.

- ca SoJust interpreteaza tendentios dispozitii legale: pai, noi macar avem obisnuinta de a le citi inainte de a decide ceva. Cum oare poate sa interpreteze CSM corect dispozitiile legale care spun: `judecator de la curtile de apel` care cica e totuna cu `inspector detasat la CSM care e judecator cu grad de curte de apel` sau  `judecator de la tribunal cu grad de curte de apel`. Pentru stiinta publicului, legislatia din Romania referitoare la magistrati inca nu prevede sintagma `cu grad de…`

- SoJust, compusa din 21 membri, este organizatie nereprezentativa pentru sistemul judiciar romanesc: sincer, nici nu as vrea sa fac parte dintr-o asociatie reprezentativa pentru un asemenea sistem. Oricum, pentru cei care compun astfel de comunicate, am sa spun ca art.11 alin 3 din Legea 303/2004 prevede:  `Judecatorii si procurorii pot fi membri ai societatilor stiintifice sau academice, precum si ai oricaror persoane juridice de drept privat fara scop patrimonial`; iar art. 76 reia: `Judecatorii si procurorii sunt liberi sa organizeze sau sa adere la organizatii profesionale locale, nationale sau internationale, in scopul apararii intereselor lor profesionale, precum si la cele prevazute de art. 11 alin. (3)`. Si, in Romania, poti sa iti faci o asociatie daca ai minim trei membri, conform art. 4 din OG 26/2000. Oricum, SoJust nu reprezinta sistemul judiciar, statutul sau lamureste cu ce se ocupa si nu putem fi confundati cu asociatiile profesionale ale magistratilor, cel putin pentru ca printre membrii nostri sunt si persoane ce nu sunt magistrati. Pe site apare ca suntem 23 membri activi si unul de onoare; in CSM sunt numai 19 membri - ei sunt reprezentativi?; in fine, toate ONG-urile din Romania care activeaza in sfera justitiei au in jur de 10-20 membri, cu exceptia asociatiilor profesionale. Oricum, metoda practicata in CSM cu afirmarea publica a lipsei de reprezentativitate se poarta peste tot unde activeaza magistrati cu vechime, care stiu cum sa loveasca - de ex la CAB.

- Comunicatele sau rapoartele SoJust prezinta data si informatii trunchiate din activitatea CSM: ca sa nu para o frustrare acerba, sfatuiesc ca atunci cand se petrec evenimentele sa existe si reactia CSM. Oricum, la care rapoarte se refera CSM, la care comuncate?

- aceste manifestari apar atunci cand membrii SoJust participa la examene pentru promovare in functie de conducere, la care obtin rezultate mediocre. Hait! In primul rand, din 2005 se numesc examene sau concursuri pentru numire in functie de conducere - promovarile s-au scos fiindca acest drept era bazat deseori pe pile si relatii in mediul politic. In al doilea rand judecatorii din SoJust au si ei dreptul, la fel ca toti ceilalti, sa se inscrie la functii de conducere. In al treilea rand, pana acum s-au inscris 4 membri SoJust la aceste concursuri: ca urmare, avem un presedinte de tribunal, un presedinte de curte de apel, iar un alt membru este presedinte cu delegatie la o judecatorie. Rezultatul mediocru de care vorbeste semnatarul o fi cel referitor la mine, care am obtinut la competitia de anul trecut media 7.40. Pai, art 26 alin 5 din Regulament prevede ca nota minima este 7.00, deci unde e mediocritatea?! In al doilea rand, unul dintre examinatori, Diaconu Constantin, a obtinut la concursul cand a devenit el sef media 7.26. Sa inteleg ca CSM admite membri mediocri in comisiile de examinare?!

Oricum, mi-a afectat reputatia profesionala? Cam da! De catre cine? De CSM! Cine ar trebui sa ma apere? CSM, conform art. 30 din Legea nr. 317/2004. Ei, na! Mai mult, s-a incalcat art 99 lit k din Legea 303/2004 care spune ca e abatere disciplinara `atitudinea nedemna in timpul exercitarii atributiilor de serviciu fata de colegi…`? Cam da. Cine a comis-o? Cel putin purtatorul de cuvant si cel ce a avizat comunicatul din CSM. Cine face cercetarea? Comisia de disciplina din CSM. Cine poate sanctiona? CSM! Hai, sa fim realisti!

- toate hotararile privind desemnarea si componenta comisie de organizare sunt pe site-ul CSM, dreptul de contestatie este prevazut in Regulament: nu stiu de ce ar fi asta un argument la ce afirmam noi, care nu negam acest lucru decat in cazul hotararii nr. 342 din 3 mai 2007. Problema e data publicarii lor. Ca sa arat pana unde poate merge CSM, am sa spun doar atat: la concursul la care am participat, hotararea nr 708 cu membrii comisiei a fost adoptata pe 18 oct si publicata pe 19 dec. Hotararea 907 spune ca prezenta unui judecator de tribunal in comisie nu este nelegala si se invoca ca hotararea de desemnare a membrilor comisiei si-a produs efectele, nefiind anulata (pag5). Pai cum era sa cer anularea ei daca membrii comisiei au fost publicati dupa validarea concursului care a avut loc pe 13 dec (pct.50)?

 

In fine, dupa lecturarea comunicatului CSM si receptarea atacului personal, stau si ma intreb: la comunicatul SoJust, in care se mentioneaza cu date si nume incalcari ale legii, cand se va raspunde punctual de catre CSM?

 

 

 

 

Nereguli concursuri 2005-2007

Va mai aduceti aminte de declaratiile directorului INM in legatura cu `retelele interne` din justitie?

Si ale Procurorului General al PICCJ cum ca procurorii se plang de `aranjarea` acestor concursuri?

Toate in contextual demararii unor cercetari ale DNA pentru fraudarea unui concurs de numire in functie de conducere?

Societatea pentru Justitie a descoperit ceea ce ar putea constitui aceste retele. Se pare ca totul duce la csm-isti, inspectori judiciari si sefi din instante si parchete. Dar, nu-i asa, cum altfel putem dovedi ca suntem un `corp unit`? 

A se citi si savura SoJust. Ah, a nu se uita prezumtia de inocenta, pe care trebuie sa o invocam si sustinem in orice imprejurare: asadar, totul de mai sus e sub incidenta probabilitatii, suspiciunilor, neintemeierii, aparentei si eventual sunt afirmatiile unor frustrati din justitie. Ca de asumat raspunderea, nici nu poate fi vorba. 

Pt `egalitate de arme`: a se citi si Interesul Public.

Sute pentru procurori

 Sunt zeci, sute de doritori sa ajunga procurori. Cum locurile vacante sunt cam 500, si vreo 71 au fost anuntate ca intrand in procedura speciala de ocupare (interviu pentru cei cu 10 ani vechime ca magistrati sa u avocati), o multime de persoane viseza la puterea si salariul unui procuror.

Asa ca in sedinta sectiei de procurori din 27 nov. 2007, 95 de candidati sunt admisi, 8 au fost respinsi ca urmare a neprezentarii (eu nu inteleg de ce nu se amana in astfel de cazuri) si 75 respinsi pentru lipsa conditiilor. Dupa care in sedinta Plenului din 29 nov 2007 sunt propusi Presedintelui pentru numire ca si procurori 35 de candidati si 58 sunt respinsi. Restul sunt rataciti in spatiul virtual…

Doritorii au fost  cei care au optat pentru procedura prevazuta de art. 33 alin 5, 7, 8 din Legea nr. 303/2004, adica  sustin un interviu in fata sectiei de procurori ai CSM pe chestiuni de legalitate (adica intra si ies, caci aici actele vorbesc) si apoi un interviu la Plen si…gata. Carevasazica unii dau examene grele prin care li se verifica competentele profesionale si indura o concurenta de peste 15 oameni pe loc, iar altii sustin interviuri ca si cum ar candida pentru a fi prezentatori la TV.Toti candidatii au fost examinati in aceeasi zi. Motiv pentru care eu spun ca de fapt cei invingatori la puncte sunt csm-istii, care au sustinut cu bine acest maraton.

Care e de fapt shpilul de s-au ingramadit atat de multi candidati dintr-o data? Pai, dispozitiile cu pricina vor disparea in curand. Astfe, art VII din recenta OUG 100/2007 prevede `Prezenta ordonanta de urgenta a Guvernului intra in vigoare la data publicarii in M.Of.cu exceptia punctului 4 al articolului I, care va intra in vigoare la data de 1 iunie 2008, si a punctului 2 al articolului VI, care va intra in vigoare la 1 ianuarie 2008`. Iar pct 4 prevede `La articolul 33, alineatele (5)-(10) se abroga. ` Cum OUG a aparut in 8 oct 2007, rezulta ca peste 8 luni, modalitatea de admitere in magistratura prin interviu va disparea.

Interesant este motivul acestei renuntari, prevazut in Nota de fundamantare la OUG 100: ` 4. …De asemenea, se impune eliminarea acelor norme din lege care reglementează admiterea fără concurs, având în vedere necesitatea dovedirii printr-un concurs a deţinerii aptitudinilor specifice exercitării funcţiei de magistrat. Având în vedere consecinţele practice negative ale acestor aspecte asupra sistemului justiţiei se impune urgent reglementarea acestora... ` Aceasta motivare nu se potriveste deloc insa cu amanarea elimnarii procedurii: adica pe de o parte se constata – si pe buna dreptate – ca se impune ca fiecarui concurent sa ii fie verificat asupra aptitudinilor sale si ca actualul sistem are consecinte practice negative, pe de alta parte se pastreaza actualul sistem inca 8 luni.

Cei care intra sub incidenta acestei forme de intrare in magistratura sunt fostii magistrati sau magistrati-asistenti plecati din motive neimputabile din sistem, sau avocatii. Pentru toti se cere o experienta de 10 ani in sistem. Ma gandesc oare cine ar intra in aceste conditii in magistratura. Pai fostii magistrati ce au parasit din motive neimputabile sistemul se intorc numai daca au dat-o in bara cu avocatura, iar avocatii vin in sistem numai daca nu au avut succes (de ex, un candidat a fost 7 ani judecator, 10 ani avocat si acum vrea sa fie procuror la un parchet de judecatorie din Iasi; un alt candidat are varsta 39 ani din care 11 ani ca avocat si acccepta sa fie procuror la un orice parchet local de pe raza a 4 judete din Moldova; un altul are 53 ani din care 27 a fost avocat). Caci altfel, ma gandesc ca un avocat de succes nu ar vini ca magistrat la o judecatorie/parchet local, in localitati nedorite si neocupate de ani de zile.

De ce e cautata aceasta profesie? Fie pentru un venit fix si sigur, fie pentru pensia de serviciu (80% din salariu) – asta ii face pe unii avocati aflati la final de cariera sa intre in sistemm unde stau un an si apoi se pensioneaza cu pensia de serviciu. Dupa care legea le permite sa iasa la pensie si sa cumuleze pensia cu o alta calitate, inclusiv cu cea de …avocat.Interviul este unul de doi lei, sa recunoastem.

Adica ne confruntam fie cu oameni care au facut Facultatea de Drept cand inca se preda dreptul socialist, care au invatat la acea vreme doar doua coduri si trei legi, fie cu oportunisti care se apropie de o varsta considerabila ce ii face sa se gandeasca mai degraba la pensie (este un candidat care are 55 ani si are 32 ani ca avocat, care se multumeste sa ajunga procuror la un parchet de judecatorie din Galati; sau un alt candidat a fost 22 ani procuror, 10 ani avocat si acum accepta sa fie procuror la Parchetul Jud. Moreni). Au fost unii chiar magistrati pensionati, care acum vor sa isi reia activitatea, cumuland pensia cu salariul. Si ii primim acum in magistratura pe baza unui interviu (pt. o mostra de interviuri, a se vedea cele practicate pentru candidatii judecatori in 5 iul sau 13 nov) constand in 5-10 intrebari, puse la intamplare, care comporta raspunsuri cu `Da` si `Nu` si la care uneori raspund chiar csm-istii. Oricum, dupa un an, fiecare din cei care au ocupat astfel de posturi in localitati nedorite, au dreptul sa se transfere, sa se detaseze, sa se delege la alte parchete si vom reveni iarasi la problema neocuparii locurilor…

INM insusi a criticat practica CSM de a mari numarul candidatilor admisi pe baza interviului. Nu stiu de ce, dar tare am sentimentul ca pana la aborgarea articolului care permite intrarea in magistratura pe baza de interviu, se vor cam ocupa locurile…Ca doar nu intereseaza pe nimeni calitatea oamenilor din justitie. Oricum e un cerc vicios: daca ai putini magistrati si buni, acestia sunt supraincarcati si astfel intocmesc acte de slaba calitate; daca ai magistrati multi dar neverificati, oricum actele sunt de slaba calitate. Optez insa cu tarie pentru prima idee, dublata de metode concrete de eficientizare a muncii lor.  

Concursuri trucate de 3 ani

Acum o luna am indraznit sa vorbesc intr-un cadru stiintific despre coruptia din sistemul juridic, identificand sectoare vulnerabile de la recrutarea in profesie pana la executarea hotararilor judecatoresti. Era a treia oara cand discutam acest subiect in ultimele luni. Ei bine, mi s-a pus pumnul in gura de unele persoane care ocupa functii de conducere ce au initiat o  sesizare la CSM cum ca le-as fi vatamat reputatia profesionala si au cerut luarea masurilor ce se impun. Trei inspectori de la CSM au venit sa ma chestioneze si sa ma ameninte ca mi se poate deschide o actiune disciplinara, cum ca as fi jignit masa de magistrati.

Las la o parte faptul ca am lucrat la legile justitiei inca din 2003 pe care le cunosc suficient de bine sa spun ca inca nu exista o abatere disciplinara pentru declaratii altele decat cele in legatura cu dosare de pe rol. Mai las la o parte si reputatia profesionala, care poate fi in masura in care in care publicul o recepteaza si creste increderea in justitie (se pare insa ca indicii de perceptie care vor fi facuti publici pe 6 dec. nu sunt deloc in favoarea noastra). Sigur, preferam sa stam in defensiva si sa aruncam vina pe populatia nestiutoare sau sondajele neprofesioniste. Nu iesim deloc in intampinarea cetateanului sa ii aratam ca ne indeplinim atributiile si inca de multe ori f.bine.. 

Imi pare rau ca unii au inteles gresit mesajul meu: magistratii nu se pot simti nicidecum jigniti de cei care vorbesc despre practicile neconforme din sistem, ci de cei care promoveaza aceste practici.

Iar CSM e primul care ar trebui sa ia atitudine, in primul rand fata de cei din imediata lor apropiere. Insa aceasta institutie ce reactie are la asemenea fapte?! `Ca nu a fost sesizata oficial fata de informatiile aparute in presa in 29.11.2007 cu privire la posibila fraudare a concursului pt. numirea in functie de conducere a magistratilor din oct-nov 2007`. Pai, in 29.11 aparuse un comunicat (sau asta nu mai e mijloc de comunicare oficiala?!) al DNA cu privire la ancheta demarata. Stupefiant cat de birocratic a devenit CSM. Da, stiu, iar mi se va spune ca spusele mele intra in practica de denigrare a acesei institutii. Asta e: unii denigreaza, altii periaza. Insa nu stiu cum se face ca `denigrarea` mea e cam impartasita de multi. Dar cand am sa ma hotarasc sa multumesc din suflet celor ce au grija de noi, de prosperitatea justitiei romane si propasirea neamului am sa o fac deschis, pe blog.

Si se pare ca cei care sunt dispusi sa vorbeasca se inmultesc pe zi ce trece. Iata declaratia şoc a directorului INM cu privire la aranjamentele la examenele din sistem ce dainuie de cel putin 3 ani:

`In scandalul fraudarii examenului de promovare in functiile de conducere de la Parchete ies la iveala noi informatii potrivit carora “cazul Guli” nu este singular. Directorul general al INM, Mihai Salagean, spune ca este vorba despre “o retea interna”, care viciaza examenele din sistem de vreo trei ani. Procurorii Gabriela Ghita si Eugen Cojocaru, de la Parchetul instantei supreme, au fost si ei pusi sub invinuire, potrivit unor surse judiciare.Seful Institutului National al Magistraturii (INM), Mihai Salagean, a dat ieri o declaratie incendiara pentru Jurnalul National. “«Cazul Guli» nu este singular. Guli nu este un simplu candidat care a incercat sa-si aranjeze propriul examen, la un concurs, aici vorbim despre o retea interna cu ramificatii care ating orice concurs. Sigur ca am dubii mari de tot cu privire la orice concurs. Dubiile au fost destul de mari, incat Consiliul Stiintific de la INM sa ceara sa nu se mai tina nici un concurs”, ne-a declarat ieri Mihai Salagean. Reamintim ca procurorul Sterian Guli, de la Parchetul Judecatoriei Urziceni, candidat si castigator al functiei de prim-procuror la Parchetul Capitalei, a fost saltat joia trecuta si dus cu mandat de aducere la DNA. El a fost pus sub invinuire, fiind cercetat in stare de libertate, deoarece ar fi comis o infractiune de coruptie pentru a-si cumpara sefia de la Bucuresti.RETEA. Seful INM a precizat ca reteaua este formata din oameni din interiorul sistemului judiciar, iar intermediarii sunt tot oameni din justitie, dar nu a putut preciza pana unde ajung ramificatiile retelei. “In ultimii trei ani au tot fost probleme la concursurile organizate si am facut sesizari si la Parchetul General, si la DNA, si la CSM. De fiecare data, pana acum, ni s-a raspuns ca nu se confirma sesizarile noastre. Acum DNA a inceput urmarirea penala, CSM ne-a cerut probe pentru analizarea suspiciunii de fraudare a acestui examen, dar noi nu mai avem ce sa le dam. Probele sunt in alta parte, de la DNA trebuie sa le primeasca”, ne-a precizat sursa citata. “Sunt sigur ca nimeni de la INM nu face parte din retea, nu stiu daca reteaua ajunge pana la CSM, asta numai ancheta o poate stabili”, a mai spus Salagean, dand de inteles ca “reteaua” reuseste de fiecare data sa-si strecoare tentaculele in sanul comisiilor de examinare.

ANCHETÅ EXTINSÅ. Toate documentele privind organizarea si desfasurarea concursului de promovare in functiile de conducere din Parchete au fost predate procurorilor DNA. “DNA ne-a cerut toate documentele nu doar la procurori, ci si pentru concursul judecatorilor pentru functiile de conducere de la instante. Am predat si casetele cu inregistrarile probelor orale. La noi au mai ramas doar proiectele de management predate de fiecare candidat”, ne-a spus Salagean. In acest dosar au fost audiati la DNA membri ai comisiei de examinare, printre care presedinta Comisiei, procuroarea Gabriela Ghita, procurorul Robert Cazanciuc, specialist in comunicare (martor), Eugen Cojocaru de la Parchetul instantei supreme, dar si Dragos Dumitru, director adjunct la INM, cel care a fost vicepresedintele Comisiei de organizare a concursului pentru procurori. Ieri, Sterian Guli a fost din nou chemat la audieri. Pana acum, DNA a pus sub invinuire mai mult de patru magistrati, printre care se afla si procurorii Gabriela Ghita si Eugen Cojocaru. Ei nu au putu fi gasiti pentru opinie.  

Proba orala “cu cantec”

Sterian Guli este cunoscut ca “om de casa” al fostului procuror general adjunct Gabriela Ghita, ne-au precizat surse judiciare, dupa confirmarile semioficiale despre punerea sub invinuire a presedintei Comisiei de examinare. O alta informatie ne dezvaluie ca membrii acestei comisii au discutat intre ei “aprins”, “pe un ton ridicat”, timp de peste 40 de minute dupa ce a iesit de la sustinerea probei orale procurorul Sterian Guli. Alti candidati care-si asteptau randul au apreciat ca discutiile au durat mai bine de o ora. Care au fost criteriile de notare nu se stie. Acesta este de altfel si motivul pentru care un alt concurent a facut memorii la CSM, prin care a sesizat cateva nereguli in desfasurarea probei orale din data de 14 noiembrie. “Am cerut sa mi se comunice care a fost modalitatea de evaluare, care au fost criteriile de notare. Pe de alta parte, cred ca nu este corect ca aceasta proba sa nu poata fi contestata, asa cum s-a stabilit prin Regulament”, ne-a spus procurorul Ovidiu Rosca, perdant la sefia Parchetului Sectorului 4.` 

(preluare integrala din Jurnalul National)

CSM - serviciu secret

Prin Hotărârea nr. 623 din 21 septembrie 2006, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus realizarea unei baze de date la nivelul Inspecţiei Judiciare în care să fie evidenţiate lucrările ce în prealabil conţin constatări cu privire la încălcarea conduitei deontologice de către judecători şi procurori, lucrări ce au fost aprobate de secţiile Consiliului.  Prin aceeaşi hotărâre s-a stabilit că această bază de date are  caracter confidenţial putând fi consultată doar de judecătorul sau procurorul faţă de care s-a reţinut încălcarea normelor Codului deontologic, iar informaţiile pe care le conţine să fie folosite la evaluarea activităţii magistraţilor, precum şi în cazul în care aceştia participă la concursurile de promovare, fiind astfel un criteriu de selecţionare.           

Aceasta hotarare incalca legea de functionare a CSM, legea privind statutul magistratilor si Principiile de la Bangalore cu privire la conduita judiciara a judecatorului:

            1. Art 38 din Legea CSM nr 317 din 2004 si pct 22 si 23 din Regulamentul de organizare si funtionare CSM adoptat prin Hotararea nr. 326/2005  prevad atributia CSM doar in ceea ce priveste adoptarea Codului deontologic si asigurarea publicarii Codului. Nimic nu imputerniceste CSM sa stranga date legate de conduita noastra sau sa judece asemenea acte.

2. Principiile de la Bangalore si Comentariile oficiale ale acestuia prevad in mod clar ca organismul care se ocupa de etica nu poate fi acelasi cu organismul care se ocupa de disciplinar. La fel cum CCJE recomanda ca organismul care se ocupa de formare sa fie independent de cel competent in disciplinar (la noi, INM si CSM). Cum `iarna nu-i ca vara`, vorba cuiva, nici evaluarea nu e ca disciplinarul, nici deontologicul nu e ca disciplinarul, nici formarea nu e ca disciplinarul. Separarea acestor functii cu privire la cariera magistratului sunt esentiale pentru independenta justitiei. Independenta pe care, nu-i asa, CSM este chemat sa o apere. Adunand insa atatea puteri (disciplinarul il are, formarea a capatat-o prin puterea de a numi si revoca directorul, deontologicul si l-a luat singur, initiativa legislativa o vrea, bugetul instantelor la fel), CSM devine o super-putere, de necontrolat, neresponsabila in fata nimanui, nici macar a celor ce au ales membrii.

Aceasta baza de date este confidentiala. Cica magistratul are dreptul sa consulte dosarul sau, dar  - atentie! - nu este instiintat cand la acesta se mai adauga inca ceva..           

Evaluarea magistratilor o face comisia constituita la nivelul fiecarei instante. Imi este greu sa cred ca dupa ce sectia CSM constata ca un magistrat a comis o fapta care nu este abatere disciplinara, dar este o incalcare de la codul deontologic, aceasta comisie nu va tine seama de decizia CSM. Ce mai, practic este obligata sa o faca. In felul acesta, CSM ne sanctioneaza indirect, evident. Ceea ce incalca inclusiv o recomandare din mai 2006 a unui expert european platit cu 80.000 euro chiar de CSM sa faca un studiu asupa sistemului de monitorizare a performantei judiciare in Romania, ce subliniaza clar ca evaluarile performantei si procedurile disciplinare sunt doua procese diferite (Wittrup, p.6, 18).         

In concluzie, CSM se transforma in serviciu de informatii al magistraturii. Si se infiltreaza in cariera noastra influentand activitatea comisiei de evaluare.

Si ca sa dovedesc ca nu vorbesc prostii, iata AICI cum CSM recunoaste inca de acum cateva luni ca strange aceste informatii. Si AICI cum CSM reitereaza aceasta intr-un comunicat de azi, justificand adaugarea la lege prin nu stiu ce raport al nu stiu cui personaj (las la o parte impolitetea de a se adresa cu privire la mine ca si cum ar fi vorbt despre cetateanul John Doe si acuzatia cu privire la practica denigrarii ca un pumn in gura la adresa libertatii de exprimare - oricum, eu chiar am laudat CSM de curand, cu privire la votul la revocarea lui Tulus). Problema pe care CSM o face e una simpla: eu spun ca aduna informatii despre noi, iar ei confirma; eu spun ca aceasta atributie nu e in lege, iar ei confirma spunand ca la baza acestei activitati sta un raport al unui expert. Ei, iaca ca am facut rost si de acest raport, iar ce au facut ei e o interpretare trunchiata a propunerilor. Daca mai pun la socoteala ca CSM a solicitat in mod expres arhiva SIPA, se explica apetitul pentru informatii…In rest, probabil ca dosarul meu e full de astfel de abateri. Ca doar nu scrie in lege ca am voie, de ex, sa am parul lung (apropo, m-am tuns) sau sa scriu pe blog.

In fine, ca argument suprem aduc chiar Opinia nr. 3 a CCJE cu privire la acest subiect, traducerea apartinand - nota bene - insusi CSM:

3º) Concluzii privind standardele de conduită

1.                  CCJE este de părere că:

i)                    judecătorii trebuie să se ghideze în activitatea lor de principii de conduită profesională,

ii)                  asemenea principii ar trebui să ofere judecătorilor linii directoare în acţiunile lor, permiţându-le astfel să depăşească dificultăţile pe care le înfruntă în ceea ce priveşte independenţa şi imparţialitatea,

iii)                acele principii trebuie să fie redactate de judecători şi să fie complet separate de sistemul disciplinar al judecătorilor,

iv)                este de dorit să se înfiinţeze în fiecare ţară unul sau mai multe organisme sau persoane în cadrul sistemului juridic care să sfătuiască judecătorii care se confruntă cu probleme legate de etica profesională sau de compatibilitatea unor activităţi non-juridice cu statutul lor.

                                                                                                                                              q.e.d. 

MJ-DNA-CSM

 Suntem in plina lupta CSM-DNA-MJ.  

Episodul 1 a fost saptamana trecuta, cand cu telefoanele Morar-Chiuariu cu privire la care CSM a decis ca nu constituie nici un fel de presiune. Se pare insa ca adevarul despre cum a fost adoptat acest raport ne duce la o alta concluzie: cum ca de fapt CSM nici nu s-a pronuntat asupra lui.

Episodul 2 e legat de Raportul ordonat de CSM cu privire la activitatea DNA: In presa apar franturi din raportul inca confidential al Inspectiei Judiciare. Aceasta institutie reactioneaza, acuzand CSM ca o face pe `sursa`. CSM emite un comunicat prin care se mai apara. Presa banuieste ca din cele 9 persoane care au avut acces la raport, banuielile cele mai puternice sunt cu privire la ministrul justitiei Tudor Chiuariu (celelalte persoane fie nu au deschis plicul, fie nu aveau interes). Intervin si ONG-urile in lupta, atragand atentia asupra modului neloial in care se dau publicitatii informatii confidentiale. In acest context, DNA cere lui Basescu avizarea inceperii urmaririi penale contra lui Chiuariu. Iar acesta da un comunicat de presa de ramai masca.

Aceste doua evenimente le analizez mai jos. 

I. Cred ca ministrul nu realizeaza ce consecinte are iesirea lui:

 a) a afirmat ca Raportul Inspectiei spune ca activitatea DNA este dominata de incompetenta si abuz Prin aceasta formulare, ministrul confirma ca a deschis plicul cu raportul asupra DNA, trimis de CSM, deci merita sa fie banuit ca el l-a dat la presa.

De asemena, ministrul s-a antepronuntat: el nu mai are voie sa participe la sedinta sectiei de procurori a CSM din 3 oct cand se va dezbate Raportul asupra DNA, deci nu mai poate vota cu privire la acesta. Oricum, facand gafa juridica de a cere revocarea lui Tulus mai inainte de a fi gata un astfel de raport, s-ar fi aflat in evident conflict de interese;

 b)  ieri, 17 sept, pe baza concluziilor Inspectiei Judiciare, a cerut excluderea din magistratura a procurorilor Tulus si Popa. Daca e in stare sa spuna asa ceva in scris, ma indoiesc ca Chiuariu stie ce se intampla in tara asta. Pai, nu mai departe decat ieri la amiaza, CSM daduse un comunicat in care insista ca raportul este inca confidential si sectia de procurori inca nu s-a pronuntat asupra lui. Cu alte cuvinte, ca sa inteleaga si ministrul Chiuariu, raportul nu reprezinta opinia membrilor CSM. Asa ca, inca o gafa a ministrului (a cata, oare?!): e tanar si se grabeste – in locul lui taceam chitic si ii tranteam pe DNA-isti exact in momentul doi dupa aprobarea raportului.

Voi ramane cu o nedumerire: daca ministrul da comunicate (chiar si 4 intr-o zi, de ex. in 12 sept) de-a dreptul stupide afland si in ce directie se indreapta ministrul cand respira, oare de ce nu ni s-a adus la cunostinta un act atat de important, cum ca a fost cerut de ministru excluderea din magistratura a doi magistrati (din cate stiu, in ultimii 4 ani nu s-a mai intamplat asa ceva)?! Hmmm, sper ca ministrul a citit legea si isi da seama ca excluderea e o sanctiune, cea mai grava, pe care doar CSM o poate aplica unui magistrat, si asta numai dupa o judecata care trebuie precedata de o actiune disciplinara exercitata de o comisie de disciplina din CSM, care e altceva decat de inspectia desfasurata zilele astea..

Si mai raman cu o nedumerire: ministrul a afirmat in seara asta la TV ca a formulat si plangeri penale contra lui Morar si Tulus. Nici pentru asta nu s-a dat comunicat…

Sa fie clar: abuzurile trebuie sanctionate, incompetenta trebuie demascata, corupta trebuie combatuta, indiferent ca e vorba de demnitari, magistrati, alte persoane. Dar astea trebuie facute cu cap si dupa o anumita procedura.

UPDATE (21.09.2007): Am avut dreptata in ceea ce am spus mai sus - sursa e 99% la MJ: Astfel, pe 19.09.2007 ministrul Chiauriu tine o conferinta de presa in care prezinta date din raport, desi acesta nu este public. Anunta ca a formulat plangere penala contra lui Tulus si Morar. A doua zi CSM dezaproba declaratiile publice ale lui Chiariu care a prezentat parti din raport, nepublic, si confirma ca nu din CSM s-au scurs informatii catre presa. Am putea fi usor dusi cu presul daca nu am realiza ca de fapt, sunt doua surse: una la MJ si una la CSM. Cum de banuiesc? Ei bine, din faptul ca Gandul si Gardianul, in aceasi zi, scot articole cu acelasi subiect crezand ca au exclusivitate - e evident, nu au stiut unul de altul fiindca au utilizat surse diferite.

II. Dar am o problema si cu DNA.

Era in aprilie cand a fost avizata la Ministerul Justitiei Hotararea de Guvern nr.377/2007 pentru scoaterea din proprietatea statului a unui teren. Presa din 10 mai a relatat ca e ceva dubios acolo. Pana in 9 sept 2007 cand Cosmin Gusa a anuntat ca Chiuariu are dosar la DNA pentru avizarea acestei HG, nimeni nu a stiut nimic. A doua zi, DNA a confirmat ca exista dosarul 218/P/2007 pe numele ministrului. De abia azi, dupa 4 luni, DNA a cerut avizul de la presedinte pentru a incepe urmarirea penala.

Modul in care a procedat DNA da pe bune de banuit. Chiar daca ancheta se desfasoara legal, ceea ce si sper, nu exista vreo explicatie (cel putin nu una publica) a duratei mari a actelelor premergatoare. Daca se puteau strange informatiile necesare mult mai repede si ceruta avizarea in urma cu vreo luna, ar fi fost evitate toate speculatiile astea ale presei atotstiutoare. Oricum, de abia acum incolo urmeaza sa fie administrate probele (audiat martori, etc), caci din cursul actelor premergatoare, doar procesul-verbal de constatare incheiat in conditiile art 224 C.pr.pen are valoare probanta si asta numai daca va incepe urmarirea penala.

Ca urmare, tinem aproape. Caci Romania e tara tuturor posibilitatilor si circul e gratis.