CSM - serviciu secret

Prin Hotărârea nr. 623 din 21 septembrie 2006, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus realizarea unei baze de date la nivelul Inspecţiei Judiciare în care să fie evidenţiate lucrările ce în prealabil conţin constatări cu privire la încălcarea conduitei deontologice de către judecători şi procurori, lucrări ce au fost aprobate de secţiile Consiliului.  Prin aceeaşi hotărâre s-a stabilit că această bază de date are  caracter confidenţial putând fi consultată doar de judecătorul sau procurorul faţă de care s-a reţinut încălcarea normelor Codului deontologic, iar informaţiile pe care le conţine să fie folosite la evaluarea activităţii magistraţilor, precum şi în cazul în care aceştia participă la concursurile de promovare, fiind astfel un criteriu de selecţionare.           

Aceasta hotarare incalca legea de functionare a CSM, legea privind statutul magistratilor si Principiile de la Bangalore cu privire la conduita judiciara a judecatorului:

            1. Art 38 din Legea CSM nr 317 din 2004 si pct 22 si 23 din Regulamentul de organizare si funtionare CSM adoptat prin Hotararea nr. 326/2005  prevad atributia CSM doar in ceea ce priveste adoptarea Codului deontologic si asigurarea publicarii Codului. Nimic nu imputerniceste CSM sa stranga date legate de conduita noastra sau sa judece asemenea acte.

2. Principiile de la Bangalore si Comentariile oficiale ale acestuia prevad in mod clar ca organismul care se ocupa de etica nu poate fi acelasi cu organismul care se ocupa de disciplinar. La fel cum CCJE recomanda ca organismul care se ocupa de formare sa fie independent de cel competent in disciplinar (la noi, INM si CSM). Cum `iarna nu-i ca vara`, vorba cuiva, nici evaluarea nu e ca disciplinarul, nici deontologicul nu e ca disciplinarul, nici formarea nu e ca disciplinarul. Separarea acestor functii cu privire la cariera magistratului sunt esentiale pentru independenta justitiei. Independenta pe care, nu-i asa, CSM este chemat sa o apere. Adunand insa atatea puteri (disciplinarul il are, formarea a capatat-o prin puterea de a numi si revoca directorul, deontologicul si l-a luat singur, initiativa legislativa o vrea, bugetul instantelor la fel), CSM devine o super-putere, de necontrolat, neresponsabila in fata nimanui, nici macar a celor ce au ales membrii.

Aceasta baza de date este confidentiala. Cica magistratul are dreptul sa consulte dosarul sau, dar  - atentie! - nu este instiintat cand la acesta se mai adauga inca ceva..           

Evaluarea magistratilor o face comisia constituita la nivelul fiecarei instante. Imi este greu sa cred ca dupa ce sectia CSM constata ca un magistrat a comis o fapta care nu este abatere disciplinara, dar este o incalcare de la codul deontologic, aceasta comisie nu va tine seama de decizia CSM. Ce mai, practic este obligata sa o faca. In felul acesta, CSM ne sanctioneaza indirect, evident. Ceea ce incalca inclusiv o recomandare din mai 2006 a unui expert european platit cu 80.000 euro chiar de CSM sa faca un studiu asupa sistemului de monitorizare a performantei judiciare in Romania, ce subliniaza clar ca evaluarile performantei si procedurile disciplinare sunt doua procese diferite (Wittrup, p.6, 18).         

In concluzie, CSM se transforma in serviciu de informatii al magistraturii. Si se infiltreaza in cariera noastra influentand activitatea comisiei de evaluare.

Si ca sa dovedesc ca nu vorbesc prostii, iata AICI cum CSM recunoaste inca de acum cateva luni ca strange aceste informatii. Si AICI cum CSM reitereaza aceasta intr-un comunicat de azi, justificand adaugarea la lege prin nu stiu ce raport al nu stiu cui personaj (las la o parte impolitetea de a se adresa cu privire la mine ca si cum ar fi vorbt despre cetateanul John Doe si acuzatia cu privire la practica denigrarii ca un pumn in gura la adresa libertatii de exprimare - oricum, eu chiar am laudat CSM de curand, cu privire la votul la revocarea lui Tulus). Problema pe care CSM o face e una simpla: eu spun ca aduna informatii despre noi, iar ei confirma; eu spun ca aceasta atributie nu e in lege, iar ei confirma spunand ca la baza acestei activitati sta un raport al unui expert. Ei, iaca ca am facut rost si de acest raport, iar ce au facut ei e o interpretare trunchiata a propunerilor. Daca mai pun la socoteala ca CSM a solicitat in mod expres arhiva SIPA, se explica apetitul pentru informatii…In rest, probabil ca dosarul meu e full de astfel de abateri. Ca doar nu scrie in lege ca am voie, de ex, sa am parul lung (apropo, m-am tuns) sau sa scriu pe blog.

In fine, ca argument suprem aduc chiar Opinia nr. 3 a CCJE cu privire la acest subiect, traducerea apartinand - nota bene - insusi CSM:

3º) Concluzii privind standardele de conduită

1.                  CCJE este de părere că:

i)                    judecătorii trebuie să se ghideze în activitatea lor de principii de conduită profesională,

ii)                  asemenea principii ar trebui să ofere judecătorilor linii directoare în acţiunile lor, permiţându-le astfel să depăşească dificultăţile pe care le înfruntă în ceea ce priveşte independenţa şi imparţialitatea,

iii)                acele principii trebuie să fie redactate de judecători şi să fie complet separate de sistemul disciplinar al judecătorilor,

iv)                este de dorit să se înfiinţeze în fiecare ţară unul sau mai multe organisme sau persoane în cadrul sistemului juridic care să sfătuiască judecătorii care se confruntă cu probleme legate de etica profesională sau de compatibilitatea unor activităţi non-juridice cu statutul lor.

                                                                                                                                              q.e.d. 

MJ-DNA-CSM

 Suntem in plina lupta CSM-DNA-MJ.  

Episodul 1 a fost saptamana trecuta, cand cu telefoanele Morar-Chiuariu cu privire la care CSM a decis ca nu constituie nici un fel de presiune. Se pare insa ca adevarul despre cum a fost adoptat acest raport ne duce la o alta concluzie: cum ca de fapt CSM nici nu s-a pronuntat asupra lui.

Episodul 2 e legat de Raportul ordonat de CSM cu privire la activitatea DNA: In presa apar franturi din raportul inca confidential al Inspectiei Judiciare. Aceasta institutie reactioneaza, acuzand CSM ca o face pe `sursa`. CSM emite un comunicat prin care se mai apara. Presa banuieste ca din cele 9 persoane care au avut acces la raport, banuielile cele mai puternice sunt cu privire la ministrul justitiei Tudor Chiuariu (celelalte persoane fie nu au deschis plicul, fie nu aveau interes). Intervin si ONG-urile in lupta, atragand atentia asupra modului neloial in care se dau publicitatii informatii confidentiale. In acest context, DNA cere lui Basescu avizarea inceperii urmaririi penale contra lui Chiuariu. Iar acesta da un comunicat de presa de ramai masca.

Aceste doua evenimente le analizez mai jos. 

I. Cred ca ministrul nu realizeaza ce consecinte are iesirea lui:

 a) a afirmat ca Raportul Inspectiei spune ca activitatea DNA este dominata de incompetenta si abuz Prin aceasta formulare, ministrul confirma ca a deschis plicul cu raportul asupra DNA, trimis de CSM, deci merita sa fie banuit ca el l-a dat la presa.

De asemena, ministrul s-a antepronuntat: el nu mai are voie sa participe la sedinta sectiei de procurori a CSM din 3 oct cand se va dezbate Raportul asupra DNA, deci nu mai poate vota cu privire la acesta. Oricum, facand gafa juridica de a cere revocarea lui Tulus mai inainte de a fi gata un astfel de raport, s-ar fi aflat in evident conflict de interese;

 b)  ieri, 17 sept, pe baza concluziilor Inspectiei Judiciare, a cerut excluderea din magistratura a procurorilor Tulus si Popa. Daca e in stare sa spuna asa ceva in scris, ma indoiesc ca Chiuariu stie ce se intampla in tara asta. Pai, nu mai departe decat ieri la amiaza, CSM daduse un comunicat in care insista ca raportul este inca confidential si sectia de procurori inca nu s-a pronuntat asupra lui. Cu alte cuvinte, ca sa inteleaga si ministrul Chiuariu, raportul nu reprezinta opinia membrilor CSM. Asa ca, inca o gafa a ministrului (a cata, oare?!): e tanar si se grabeste – in locul lui taceam chitic si ii tranteam pe DNA-isti exact in momentul doi dupa aprobarea raportului.

Voi ramane cu o nedumerire: daca ministrul da comunicate (chiar si 4 intr-o zi, de ex. in 12 sept) de-a dreptul stupide afland si in ce directie se indreapta ministrul cand respira, oare de ce nu ni s-a adus la cunostinta un act atat de important, cum ca a fost cerut de ministru excluderea din magistratura a doi magistrati (din cate stiu, in ultimii 4 ani nu s-a mai intamplat asa ceva)?! Hmmm, sper ca ministrul a citit legea si isi da seama ca excluderea e o sanctiune, cea mai grava, pe care doar CSM o poate aplica unui magistrat, si asta numai dupa o judecata care trebuie precedata de o actiune disciplinara exercitata de o comisie de disciplina din CSM, care e altceva decat de inspectia desfasurata zilele astea..

Si mai raman cu o nedumerire: ministrul a afirmat in seara asta la TV ca a formulat si plangeri penale contra lui Morar si Tulus. Nici pentru asta nu s-a dat comunicat…

Sa fie clar: abuzurile trebuie sanctionate, incompetenta trebuie demascata, corupta trebuie combatuta, indiferent ca e vorba de demnitari, magistrati, alte persoane. Dar astea trebuie facute cu cap si dupa o anumita procedura.

UPDATE (21.09.2007): Am avut dreptata in ceea ce am spus mai sus - sursa e 99% la MJ: Astfel, pe 19.09.2007 ministrul Chiauriu tine o conferinta de presa in care prezinta date din raport, desi acesta nu este public. Anunta ca a formulat plangere penala contra lui Tulus si Morar. A doua zi CSM dezaproba declaratiile publice ale lui Chiariu care a prezentat parti din raport, nepublic, si confirma ca nu din CSM s-au scurs informatii catre presa. Am putea fi usor dusi cu presul daca nu am realiza ca de fapt, sunt doua surse: una la MJ si una la CSM. Cum de banuiesc? Ei bine, din faptul ca Gandul si Gardianul, in aceasi zi, scot articole cu acelasi subiect crezand ca au exclusivitate - e evident, nu au stiut unul de altul fiindca au utilizat surse diferite.

II. Dar am o problema si cu DNA.

Era in aprilie cand a fost avizata la Ministerul Justitiei Hotararea de Guvern nr.377/2007 pentru scoaterea din proprietatea statului a unui teren. Presa din 10 mai a relatat ca e ceva dubios acolo. Pana in 9 sept 2007 cand Cosmin Gusa a anuntat ca Chiuariu are dosar la DNA pentru avizarea acestei HG, nimeni nu a stiut nimic. A doua zi, DNA a confirmat ca exista dosarul 218/P/2007 pe numele ministrului. De abia azi, dupa 4 luni, DNA a cerut avizul de la presedinte pentru a incepe urmarirea penala.

Modul in care a procedat DNA da pe bune de banuit. Chiar daca ancheta se desfasoara legal, ceea ce si sper, nu exista vreo explicatie (cel putin nu una publica) a duratei mari a actelelor premergatoare. Daca se puteau strange informatiile necesare mult mai repede si ceruta avizarea in urma cu vreo luna, ar fi fost evitate toate speculatiile astea ale presei atotstiutoare. Oricum, de abia acum incolo urmeaza sa fie administrate probele (audiat martori, etc), caci din cursul actelor premergatoare, doar procesul-verbal de constatare incheiat in conditiile art 224 C.pr.pen are valoare probanta si asta numai daca va incepe urmarirea penala.

Ca urmare, tinem aproape. Caci Romania e tara tuturor posibilitatilor si circul e gratis.

Mediafax si Scrisoarea celor 21

Azi a aparut pe agentiile de presa stirea referitoare la comunicatul continand APELUL celor 21 ONG-uri cu privire la cresterea transparentei CSM: HotNews, AmosNews, Juridice.ro. Atentia, ca sa nu spun dezamagirea, mi-a fost atrasa/generata de stirea prezentata de MEDIAFAX, semnata de Lucia Efrim (toto@mediafax.ro), cu privire la acest comunicat. 

In opinia mea stirea (in sens gazetaresc) ce putea fi extrasa din acest comunicat ar fi fost ca pentru prima data in Romania 21 de ONG-uri adopta o pozitie comuna intr-o chestiune deosebit de importanta privin justitia.

Insa, iata ce ne spune stirea de pe Mediafax, in care e prezent un singur paragraf din scrisoarea semnata de ONG-uri si trimisa CSM care umple vreo 7 pagini: 

1. ca acest comunicat ar fi semnat de 11 ONG-uri, alaturi de asociatii ale magistratilor. Nu e tocmai asa: semnatarii sunt 21 de organizatii, dintre care 5 sunt asociatii de judecatori, 1 e asociatie de magistrati, 2 sunt forumuri electronice specializate pe stiri juridice, 1 este federatie a personalului auxiliar din justitie, iar 12 sunt asociatii cu activitate notorie in domeniul reformei justitiei si statului de drept. 

2. ca acest comunicat a fost remis presei de judecatorul Cristi Danilet, fost  consilier al Monicai Macovei, ministru al justitiei pana in 4 aprilie. In primul rand, imi pare ca se da un fel de conotatie negativa functiei pe care temporar am detinut-o. Oricum, ce relevanta are functia administrativa pe care o aveam in urma cu jumatate de an?! O fi vreo anatema pe care trebuie sa o port acum? Daca da, pentru cat timp trebuie sa stau undeva ascuns si fara drept de a comunica?!

In al doilea rand, am semnat masajul de expediare al comunicatului in calitate de `membru SoJust` (unde indeplinesc functia de secretar, deci eu sunt ala de tine evidenta documentelor ce intra si ies, si mai am si o baza de date cu adresele de e-mail al magistratilor si presei). Sa mor eu daca am semnat `fost consilier` J.

Oricum, daca e sa mai fiu mentionat cu alte `ex`-uri, retineti in prilejurile viitoare: ex-pionier, ex-locuitor in Vatra-Dornei, ex-student la Iasi, ex-judecator la Judecatoria Cluj-Napoca, ex-secretar al AMR Cluj, ex-prigonit de ministrul PSD in 2003, ex-purtator de cuvant cu nenumarati jurnalisti de-a lungul timpului.  

3. ca unele dintre organizatiile semnatare ar fi destul de apropiate de Monica Macovei  Aha, acum inteleg: se inoculeaza pe undeva ideea ca acest comunicat ar fi de fapt croit de Macovei. E cam nasol ca membru SoJust sa vad ca unii de prin afara ne cred suficienti de tampiti sa nu putem initia un astfel de demers singuri. In fine, ramane sa dovedim contrariul in timp.

Inca ceva: sa pui Fundatia Soros in mod explicit ca fiind apropiata de Macovei, dupa unele episoade relatate chiar de presa, mi se pare de-a dreptul ilar. Sa fie clar: semnarea acestui comunicat nu are nici o legatura cu simpatia pentru fostul ministru al justitiei. Liantul a fost interesul tuturor ca CSM sa fie nu o institutie neperformanta si de fatada, care se transforma in al doilea MJ, ci o autoritate judecatoreasca puternica, care sa reprezinte magistratii pe care sa ii apere de imixtiuni si sa reprezinte cetatenii carora sa le garanteze un act de justitie de calitate. Poate ati obsevat ca in loc sa devina mai deschis, CSM este tot mai inchistat, obscur, cu note care rasar in sedinta peste noapte. Apropo, ati vazut ca Raportul anual privind CSM si cel pe starea justitiei nici macar nu a fost dezbatute anul asta in Parlament, dupa ce ca au fost trimise acolo cu luni intarziere?

 4. ca niciuna dintre organizatiile notate in comunicatul remis de Danilet nu si-a trimis reprezentanti la sedintele CSM, pentru a trage concluzii privind modul in care se deruleaza dezbaterile, audierile, etc. Mai sa fie, dar ce bine monitorizeaza Mediafaxul sedintele CSM, de stie cum si cine intra! Ei, uita-te ca e omis reprezentantul permanet al Juridice.ro, care ne prezinta stenogramele sedintelor CSM – de ex in 23 aug. Sau poate vreti sa ne referim la sedinta din 5 iulie 2007, cand vedem cum se desteapta unii dupa o luna: tot de la corespondentul Juridice aflam cum d-na N.A.V. este admisa de CSM (pct.4, poz 3) ca judecator in procedura pentru juristii cu 10 ani vechime, in urma unui interviu ce a durat mai putin de 5 min dupa ce d-na picase concursul pentru juristii cu 5 ani vechime cu o luna mai devreme (poz.115). Unde a fost atunci omniprezenta presa, sa semnaleze lipsa totala de profesionalism a interviurilor prin care sunt admisi magistrati fara examinare teoretica?! 

5. ca a doua zi dupa dezbateri, de fiecare data CSM publica rezultatele dezbaterilor, in ciuda sustinerilor semnatarilor care cer respectarea termenului de 3 zile pentru publicarea pe site a proiectului ordinii de zi. Cred ca vorbim de lucruri diferite. Noi vorbeam de ordinea de zi, adica chestia aia pe care CSM trebuie sa o afiseze, potrivit legii, cu 3 zile inainte, sa stie tot romanul ce va face acest organism (remarcati ca legea spune ca se publica `ordinea de zi`, nicidecum `proiectul ordinii de zi`, ceea ce face ca acele puncte aparute suplimentar direct in sedinta, cum ar fi puncul 80 de la sedinta din 23 august vizandu-l pe presedintele Popa al ICCJ, sa nu poate fi dezbatute – sigur, asta daca CSM ar respecta legea, iar presa, le-ar atrage atentia).

Mediafax vorbeste de rezultatele dezbaterilor. Dar daca tot s-a deschis subiectul, vedeti ca aceste rezultate sunt de cele mai multe ori eliptice. Astfel, cine ne poate spune la ce se refera CSM, de ex in sedinta din 23 august 2007, cand afirma: `Plenul  Consiliului Superior al Magistraturii  a luat act de conţinutul adresei nr. 2384/C/2007` (pct.3), sau `Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a  aprobat conţinutul notei Direcţiei resurse umane şi organizare nr.7744/DRUO/2007 privind îndeplinirea măsurii prevăzută la capitolul 2 punctul II.2.3 din Planul de acţiune, pe trimestrul II al anului 2007` (pct.4), sau `Plenul  Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat: Planul de învăţământ pentru anul I, conform solicitării Institutului Naţional al Magistraturii Programul de stagiu pentru anul II, pentru anul universitar 2007-2008, conform solicitării Institutului Naţional al Magistraturii (pct.25), Plenul Consiliului Superior al Magistraturii  a luat act de conţinutul notei Direcţiei legislaţie, documentare şi contencios (pct.47)`, sau `Plenul  Consiliului Superior al Magistraturii  a luat act de conţinutul Raportului întocmit ca urmare a desfăşurării seminarului “Apărarea reputaţiei profesionale a magistraţilor” 27-29 iunie 2007, Curtea de Apel Bucureşti` (pct62), sau `Plenul  Consiliului Superior al Magistraturii  a luat act de conţinutul notei sus-menţionată` (pct 70), sau `Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis amânarea analizării  notei  sus-menţionate, urmând a constitui punct pe ordinea de zi a următoarei şedinţe a Plenului` (pct. 80)?. A, si se mai arata ca aceste rezultate se publica a doua zi dupa fiecare sedinta. (apararea CSM-ului facuta de Mediafax, incontinuu, ma surprinde; traiam cu iluzia ca presa e independenta). Pai, daca citesti in mod constant site-ul CSM gasesti altceva: de ex, sedinta aia de pomina cu interviul pt magistratura s-a tinut pe 5 iulie si a fost postata pe 10 iulie, dupa cum reiese din adresa URL atasata http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/10_07_2007__10817_ro.htm, cea din 14 iunie e publicata pe 18 iunie http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/18_06_2007__10417_ro.htm, cea din 26 iunie e publicata pe 29 iunie http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/29_06_2007__10584_ro.htm etc. 

6. ca jurnalistii interesati de notele CSM pot sa le ceara in baza legii 544 din 2001. Majoritatea semnatarilor nu sunt jurnalisti! Oricum, nu e musai sa ai aceasta calitate sa ceri documentele pe Legea 544. Dar vedeti ca ONG-urile le solicita in comunicat sa fie publice inainte, nu dupa sedinta. Insa ce ciudat mi se pare ca eu, magistrat, sa solicit pe legea 544 documente de la CSM (institutie care potrivit legii da socotela magistratilor) si aceasta desi acel document s-ar putea sa ma priveasca in mod direct!

Apoi, sa ne gandim putin: daca notele (apropo, de unde denumirea asta de `note`, frate, ca ma duce capul la vremuri ce le credeam apuse?!) respective sunt considerate de interes public si sunt remise in mod curent jurnalistilor (asa cum sustine Mediafax), de ce nu ar fi ele postate direct pe site, sa le vada si aia din provincie si cei care nu pot veni la sedintele CSM? Ca doar nu trebuie sa ne mutam acum cu totii la Bucuresti ca sa avem acces la acele documente. 

7. ca Raportul de monitorizare de anul trecut al Comisiei Europene stipula ca Romania va trebui sa asigure transparenta si eficienta sistemului judiciar, mai ales prin marirea capacitatilor si responsabilitatilor CSM. In acest sens, spunea Comisia Europeana, va trebui raportat si monitorizat impactul pe care il vor avea noile coduri de procedura civila si penala. Hmmm, trebuie sa recunosc ca acet paragraf se potriveste ca nuca in perete cu restul stirii. Ce legatura au codurile cu cerinta de transparenta a CSM trimisa azi la presa?! 

8. ca, recent, consilierul european Dieter Schlafen, care asigura asistenta CSM, a afirmat ca aceasta este una dintre cele mai transparente din tara. Pai, daca el (atentie: de la 1 ian suntem si noi `europeni`) a spus asta, inseamna ca a facut treaba buna acolo, ca doar e platit pentru asta. Insa noi spuneam o chestie simpla: vrem sa ni se asigure accesul la documentele, materialele şi notele care intră în dezbaterea plenului sau a secţiilor CSM. 

9. ca apelul ONG-urilor vine intr-un moment in care este asteptat rezultatul controlului de fond al CSM la DNA, institutie sustinuta puternic de fostul ministru Macovei, inclusiv la Comisia Europeana. Majoritatea acestor organizatii si-au exprimat nemultumirea fata de modul “abuziv” in care actualul ministru al Justitiei, Tudor Chiuariu, a cerut revocarea unuia dintre sefii DNA, solicitare ce a condus la controlul activitatii Directiei. Ei, frumos final de stire. Acum ne luminam: de fapt, totul e un complot - obscurele organizatii semnatare, manipulate de fostul ministru, au `tras`  in CSM ca sa…Upsss, aici ma blochez: unde e marsavia comisa?

Finalul apoteotic imi naste o serie de dileme: - inteleg ca Macovei sustine DNA, dar presa nu?! Pai nu e ea cea care tipa ca e plin de corupti in Romania? - majoritatea este pentru mine jumatate plus unul, adica cel putin 10, dar mai putin de 21. Or, de aici aflam ca au semnat protestul contra lui Chiuariu doar 5 organizatii; - nu stiu ce cauta ghilimelele la `abuziv`: din moment ce nu s-a dat curs cererii de revocare a lui Tulus si s-a declansat un control de fond pentru a se verifica sustinerile ministrului Chiuariu, evident ca cererea lui de revocare pe loc a lui Tulus chiar era abuziva; - nu stiu care e momentul cu `asteptarea`, caci m-am uitat pe ordinea de zi din 5 sept. si CSM nu va discuta raportul de control la DNA. Doar daca nu va aparea peste noapte. Oricum, sa fim realisti, acest moment e asteptat chiar de la data declansarii controlului. De toata lumea. Nu?! (UPDATE 13.09.2007: CSM a anuntat ca raportul asupra DNA se va dezbate in octombrie; deci, inca o soparla a Luciei Efrim a fost demontata).

Oricum, logica ar fi trebuit sa conduca la concluzia ca e chiar indicat sa se ceara transparenta CSM cu atat mai mult intr-o perioada asa de delicata si controversata in legatura cu raportul! Ah, m-am prins: pai daca ONG-urile pun mana pe documente inainte de sedinta, cum ar fi si documentul cu raportul DNA, atunci presei nu ar avea ce sa i se mai `scurga` cu 24 ore inainte.  

Ma gandeam ca o agentie de stiti isi pastreaza  obiectivitatea cand preia un comunicat, dar vad ca in mod constant comunicatele SoJust sunt nu preluate, ci interpretate de Mediafax.  Iar daca maine 2-3 ziare le-ar prelua intocmai (caci sunt destui cei care isi fac ziarele stand pe fotoliu si preluand stiri de pe agentiilede presa), cititorii care si-ar face impresia dupa `implanturile` acestei agentii de presa. Insa, ce vorbesc eu de manipulare, cand jurnalista L.Efrim isi permite sa scrie in luna mai 2007 ca SoJust difuzeaza gratis pornografie pe Internet - desene, caricaturi, filme! Apoi, nu stiu ce a vazut dumneaei pe site-ul nostru, dar eu in afara de pozele membrilor, nu am gasit altele si sigur in acele fotografii nici unul nu e dezbracat. Dar trebuie sa ai suficient tupeu si multa ura sa dai in mod nefondat in niste oameni care incearca sa mai schimbe ceva din justitia romana! 

Toate asta ma fac sa nu mai apelez la serviciile Mediafax. Caci, asa cum publicul si presa pretinde judecatorilor sa fie independenti si impartiali, si noi asteptam de la presa obiectivitate si acuratete. Chiar ma gandesc cum va suna comunicatul pe care Mediafax il va prelua de la CSM ca raspuns la comunicatul celor 21 de ONG-uri. Dar, parca cine il va mai citi?

CSM-antimagistrati

Citeam ieri o analiza cu privire la ce pregateste CSM presedintelui ICCJ. Si, sincer, ma bucur sa regasesc Romania in aceeasi gaura in care era inainte sa plec in State. Altfel, cum ar mai putea sa curga atata cerneala? Gandindu-ma ca incepem sa ne adunam cativa baieti destepti si care nu mai rabdam necuratul din jurul nostru, ipocrizia si fatarnicia, mi-am propus sa imi exercit la maxim libertatea de exprimare si sa dau publicitatii cam tot ce e injust in justitia romana. Si, sunt destule. Probabil raportul SoJust de anul acesta va cuprinde cea mai mare parte a lor.

Pana atunci, sunt revoltat si detest actiunile CSM de intimidare. Cei de acolo chiar cred ca mai pot ingenunchia magistratii romani prin metode `comunisto-securitoide` (un termen mult folosit de un coleg judecator din Timisoara)?! 

Starea de fapt Astfel, in iulie 2007, deputatul George Baesu il reclama pe Adrian Neacsu la CSM pentru incalcarea Legii nr. 303/2004 privind Statutul Magistratilor. Deputatul isi exprima nemultumirea fata de faptul ca Societatea pentru Justitie, al carei presedinte este judecatorul Adrian Toni Neacsu, impreuna cu alte organizatii non-guvernamentale, emisese un comunicat de presa in care isi exprima ingrijorarea fata de decizia Curtii Constitutionale prin care s-a admis exceptia de neconstitutionalitate ridicata in cazul Zambaccian, dar si pentru ca aceasta decizie ar putea genera un cadru legislativ hiper-protectiv pentru ministri si fostii ministri, mai ales in conditiile in care acestia sunt sau au fost parlamentari.

George Baesu: “Argumentele fac obiectul unei dezbateri intre juristi sau al unui studiu de caz in materie de jurisprudenta a Curtii Constitutionale. In mod cel putin nefiresc pentru un magistrat, presedinte al unui tribunal judetean Adrian Toni Neacsu pune in discutie publica o decizie a Curtii Constitutionale, incalcand articolul 10 din Statutul Magistratului, care interzice exprimarea unei opinii cu privire la un proces aflat pe rol.” [...] “Pozitia exprimata public de presedintele SoJust, judecatorul Adrian Toni Neacsu, ridica semne de intrebare asupra manierei in care, la instanta vranceana, vor fi judecate cauze din categoria celor ce fac obiectul ingrijorarii sale.”

Cine e petentul Las la o parte stirile nu tocmai placute despre acest deputat si care se gasesc printr-o simpla comanda de cautare pe `google`. Deputatul cu pricina e fost prefect in judetul Vrancea cunoscut pentru actiunile de intimidare la adresa Ziarului de Vrancea din 2002. El s-a aflat pe lista neagra a Coalitiei pentru un Parlament Curat la alegerile parlamentare din 2004. Asadar, antecedente de a limita libertatea de exprimare sunt.

Probe SoJust semnase in calitate de membru al IJC, alaturi de alte 9 organizatii, un comunicat de presa cu privire la decizia Curtii Constitutionale in cazul Zambaccian. Nicaieri nu apare numele lui Adrian Neacsu.

Ce nu stie CSM? CSM nu stie sa citeasca site-ul SoJust. Ca daca ar fi stiut, ar fi gasit acolo toate informatiile de care ar fi avut nevoie: comunicatul a fost dat de SoJust si alte organizatii, nu de persoana fizica `Adrian Neacsu`.

Ce ar fi trebuit sa faca CSM? Ar fi trebuit sa reactioneze a doua zi dupa comunicatul de presa al deputatului. Indiferent daca aveau sau nu petitia acestuia sosita, ca tot prevede legea ca pot reactiona si din oficiu. Si, mai ales ca FJO le oferise intreaga argumentatie: magistratii au voie sa faca parte din orice ONG-uri, libertatea de asociere si de exprimare sunt recunoscute international, nimic nu interzice nimanui critica hotararilor judecatoresti sau ale Curtii Constitutionale.

Ce a facut insa CSM? CSM a declansat o asa numita procedua de verificare. In cursul verii, lucrarea Inspectiei CSM a ajuns la Curtea de Apel Galati,  de unde i s-a cerut judecatorului o declaratie in legatura cu cele sesizate. Apoi, zilele trecute Inspectia CSM s-a interesat oficial la Judecataria Targu Mures despre SoJust, solicitand informatii in legatura cu actele de infiintare (aflate si ele pe site, dar numai pentru cei ce stiu ca navigheze pe internet), statutul si organele de conducere (idem). Si, in fine, de cateva zile, Inspectie ii solicita lui Adi detalii in ce priveste organizarea noastra, modul cum se iau deciziile, puterile de reprezentare s.a

Unde greseste CSM? Nu de putine ori CSM a incalcat Constitutia sau legile justitiei. Acum face la fel. De unde si pana unde CSM are putere sa verifice un ONG care nu este o asociatie de magistrati? Si chiar daca ar fi, modul de organizare si de functionare al unui ONG nu poate fi cenzurat de un organ administrativ al statutului. Singurul  care are competente aici este parchetul, in situatiile prevazute expres de OG nr. 26/2000. Pe langa ca cercetarea CSM e in afara jurisdictiei, ea se vrea a fi si o presiune asupra SoJust, asociatie care critica deschis CSM pentru inconsistenta, neconstitutionalitate si non-reforma promovata. Si va continua sa o faca. CSM a mai atentat odata la libertatea noastra de exprimare (ce a atras reactia imediata), acum fac la fel si cu  libertatea de asociere. Si asta o face organismul care ar trebui sa ne apere, nu sa ne atace!

Care e solutia: plangerea il vizeaza pe Adrian Neacsu, presedinte SoJust, presedinte de tribunal – nu are importanta. Adrian Neacsu nu a semnat nici un comunicat, nu a exprimat nici o pozitie publica referitor la cazul Zambaccian. Cat a durat sa ajung la concluzia asta? 2 min. Cat ii ia CSM-ului sa faca cercetari? Pai, deja sunt 2 luni. Si cata energie consumata, cate cercetari facute, cate adrese! Doamne, cata incompetenta! Si asta, pe banii publici.  

Autodenunt Nu mai stiu daca Adi a votat sau nu comunicatul cu pricina. Dar eu declar sus si tare ca l-am votat sigur, cu `pentru` (si in continuare opinia mea este ca decizia Curtii Constitutionale este gresita, iar opinia separata este intemeiata). Asa ca ma pun `la dispozitia organelor` - fie parlamentare, fie cesemistice.

Nu ne evaluati!

 Justitia romana este in plin proces de reforma: de la amenajarea sediilor de instante si parchete, la infiintarea medierii, deontologia executorilor judecatoresti sau pregatirea magistratilor. Magistratura inca este cea mai importanta ramura a justitiei, de aceea este si mare accentul pus pe magistrati si modul in care ei infaptuiesc justitia litigioasa. 

Dupa ce am citit pozitia Bancii Mondiale in privinta directiei (anti)reforma si reactia CSM si MJ am realizat - daca mai era cazul - ca nici CSM, nici MJ nu stiu ce e aia independenta justitiei si ce inseamna imixtiuni sau evaluare. In fine, ne-am procopsit cu oamenii aia in aceste institutii, ii suportam caci romanul e suporter adevarat de secole. 

Adica, Banca Mondiala da banii (e drept ca ea ni i-a dat cu imprumut, dar contractul spune ca este o conditie, aceea de a supraveghea cheltuirea lor pe parcursul derularii contractului), tine sub observatii proiectul, mai au si un contract incheiat la inceputul sau cu institutiile beneficiare, si CSM si MJ se oftica cand sunt criticati si, mai mult, afirma ca BM nu are drept de evaluare??? Pai, eu dau banu`, eu vad unde se duce! (uite de aia in posturi administrative in justitie trebuie sa fie manageri, nu magistrati sau …avocati). Iar, fiti atenti, critica la adresa MJ sau CSM e considerata critica la adresa justitiei, deci e imixtiune in justitie??? Haide, da! Pai sa ne spuna onor csm-istii unde mama ei de treaba a intervenit in concret BM sa influenteze decizia unui judecator intr-un caz concret sau macar sa existe aparenta unei asemenea presiuni!

In plus, acest aide-memoire este o practica obisnuita si, de altfel, prevazuta de procedurile Bancii (cu care Romania ca stat membru a fost de acord). Aide-memoire-ul se redacteaza de catre echipa de supervizare a Bancii, in urma misiunilor de monitorizare a implementarii proiectelor finantate cu bani de la Banca.

Acest document este transmis beneficiarilor spre comentarii. Acest aide-memoire (despre care s-a facut acum caz) a fost transmis MJ si CSM la sfarsitul lui iulie. N-a comentat nimeni nimic. Nu s-a ofuscat nici una din institutii. Acum ca s-a ajuns la presa, suntem, deodata, inflamati si descoperim imixtiuni in justitie. Dar cand au cerut imprumutul de Banca de ce nu mai era imixtiune in justitie?

Oricum, un lucru bun e ca CSM a anuntat ca va face o investigatie. Ceea ce e bine, desi intai vorbeste, apoi face audit. La fel ca si Chiuariu cu Tulus: intai cere revocarea, apoi setrezeste ca trebuie inspectie. 

CSM, Teoctist si Pittis

Pe site-ul CSM a fost postat pe 3.08.2007 un mesaj al presedintelui CSM privind trecerea in nefiinta a PF Teoctist, Patriarh al BOR. Las la o parte faptul ca acest comunicat este al presedintelui, dar dat in numele CSM (`CSM a luat act cu profunda durere…`), fara ca acest mesaj sa treaca prin Plen - asa cum ne-am obisnuit ca fiecare lucru care priveste sau ar putea privi CSM ca institutie sa fie aprobat de Plen, ca astfel sa nu raspunda nimeni in caz de ceva. Las la o parte limbajul juridic efectiv de lemn, total nepotrivit (`CSM a luat act…de trecerea in nefiinta`) al comunicatului.

Ma leg insa de postarea acestui mesaj in numele unei institutii juridice si pe site-ul acesteia.

Consider ca mesajul este unul personal al domnului Anton Pandrea si nu avea ce cauta pe site. PF Teoctist, cel putin cat a fost in viata, nu a avut nici o treaba cu justitia sau cu CSM (se pare ca dupa trecerea sa in nefiinta, unii vor sa declanseze oareşce anchete). CSM nu are nici o competenta in ce priveste biserica sau religia.

Iar daca a apucat-o pe drumul asta, inteleg ca CSM va monitoriza toate decesele marilor oameni ai bisericii si ne vom astepta la tot felul de comunicate? Pai, atunci, grija mare, ca nu exista numai BOR in Romania. Iar unii credinciosi se pot considera deja discriminati pentru ca CSM nu a dat comunicat cand a decedat Papa Ioan paul al II-lea…

Sau poate vor fi date comunicate despre decesul altor personalitati?! De exemplu, CSM ar putea incepe cu Florian Pittis, care a influentat generatii intregi prin muzica sa, prin piesele in care a jucat, prin emisiunile sale radio sau la televiziune. Pornind de la comunicatul cu PF Teoctist, comunicatul pentru Pittis ar putea suna asa:

`CSM regreta nespus (scoatem chestia cu `a luat act`) trecerea in nefiinta a marelui OM Florian Pittis, cel care a fost exemplu pentru generatii intregi timp de peste 40 de ani.

Opera sa artistica va ramane in inimile tutror celor care l-au indragit, ca un reper de intelepciune in spre a face lumea mai buna.

Florian Pittis  a fost artist in vremuri de restriste, reunsind totusi sa pastreze nealterat spiritul traditional al pop-rock-ului alaturi de formatia`Pasarea Colibri`, sa fie actor in filme de televiziune sau in piese de teatru, ori sa se dedice emisiunilor cu caracter stiintific sau unor activitati mondene (fan Rapid).

Nu in ultimul rand, Florian Pittis a inteleg ca separarea nu inseamna segregare, drept pentru care a dat o nou turnura vietii sale spirituale prin aderarea la miscarea francmasona, detinand gradul 33 si ultimul in Marea Loja Nationala din Romania, dar respectand libertateade credinta si de convingeri a celorlalti.

Odata cu trecerea la Domnul, lumea ramane mai trista si mai saraca.

 Moţule, sfarsitul nu-i aici!`

Iar daca nu vrea CSM, atunci poate s-o gasi vreun presedinte de instanta care sa urmeze exemplul CSM cu BOR si care sa foloseasca site-ul instantei pentru un astfel de mesaj. Un presedinte care sa isi aduca aminte de vremurile in care, mai ales in sesiune, purta tricou sau helanca neagra peste centura cu catarama lata ce îi tinea pantalonii evazati, si bea bere pe terase sub acorduri folk-rock, isi flutura pletele dintr-o parte in alta si se gandea printre sughituri la caracterele juridice ale nu stiu carui contract sau la elementele constitutive ale nu stiu carei infractiuni…

Si nu e deloc de ras: a mai plecat dintre noi un Stefan Banica, un Dem Radulescu, un Vali Sterian, un Dan Spataru, un Gica Petrescu, un Adrian Pintea. Se stinge o generatie de aur. Pe ei îi plangem. Noi ce lasam in urma?! Pe noi, cine ne va plange?!

Te salut, generatie in blugi!   Adrian Paunescu

Daca sufletul tau intelege
De la rock pan-la imnuri si rugi,
Te salut, tineret in adidasi,
Te salut, generatie-n blugi!

Exista niste oameni pe care ii iubesc,
Au varsta constiintei si-apartenentei mele,
Se invartesc in jurul a douazeci de ani,
Se dau crocanti si smecheri si vor sa fie stele,

Sunt, uneori, teribili, si, alteori, vulgari,
Parintii spun adesea ca nu mai stiu sa-i creasca,
Dar tineti bine minte, voi, cei scarbiti de ei,
Ca ei sunt, la nevoie, armata romaneasca.

Exista niste tineri marcati de folk si rock
Ce au nevoie-n tara de spirit si de toate
Si, daca nu am face cultura pentru ei,
Ei si-ar lua-o-n taina de prin strainatate.

Si noi am fost excentrici si noi am fost huliti,
Nici noi n-am mers la baluri si baiguim tangoul,
De ce sa trecem astazi drept niste incuiati
Pe care ii acreste si-i enerveaza noul?

Exista niste tineri care muncesc cumplit,
Mai hahaiesc aiurea, mai rad dintr-o prostie,
Dar daca ai nevoie de ei, sa crezi in ei,
Acestia-ti sunt ostenii de astazi, Romanie.

Exista niste tineri cu tenisi si cu blugi,
Sa nu-i privim cu ura si cu dispretul rece,
Ca torta-ncepe, iata, sa arda-n mana lor
Si ei platesc decontul mileniului ce trece.

Bugetul instantelor

Pe 16 iulie 2007, CSM a publicat o initiativa de proiect pentru modificarea legilor justitiei. In ce priveste bugetul instantelor, pct. 138 din modificarile propuse la Legea nr. 304/2004 prevede ca atributiile de gestionare a bugetului curtilor de apel, tribunalelor si judecatoriilor vor fi preluate de la MJ incepand cu 1 ian 2008 de catre CSM. In forma din 2004 a legii se prevede ca aceste atributii revin MJ. La presiunea AMR,  Macovei a acceptat ca bugetul instantelor sa treaca din 1.o1.2008 la ICCJ (ca reprezentant al puterii judecatoresti), modificare introdusa prin Legea nr. 247 din 2005. Acum, CSM il vrea el, dar nu argumenteaza in vreun fel aceasta propunere.

Pe 26 iulie 2007, la o intalnire cu UNJR, ministrul justitiei a afirmat ca se opune cedarii de catre MJ a bugetului instantelor.

Si eu sunt ferm pentru a nu fi preluat bugetul de catre CSM. Astfel, potrivit Constituţiei, CSM ar trebui să se ocupe doar de două chestiuni: gestionarea carierei magistraţilor (recrutare, promovare, transfer, sancţionare) şi apărarea independenţei justiţiei (pentru care nu au fost create încă mecanisme efective, dupa cum reiese dintr-un studiu SoJust). Toate atribuţiile administrative legate de sistem revin Ministerului Public şi Ministerului Justiţiei. Aceste din urmă instituţii au responsabilitatea bugetului parchetelor, respectiv instanţelor. Excludem de aici gestionarea bugetului apartinand ICCJ si CSM, care apartine celor doua institutii.

În combaterea propunerii CSM, aduc următoarele argumente:

 a) considerente de ordin constituţional:

- bugetul ţine de administrarea justiţiei, ceea ce nu intră în aria de competenţă a CSM; bugetul instanţelor priveşte nu doar salariile judecătorilor (cel mult pentru acestea am putea spune că CSM ar putea avea competenţe), ci şi ale funcţionarilor şi personalului auxiliar al curţilor (cu care CSM nu are nici o legătură constituţională). Deci, sub actuala Constituţie, modificarea care se prefigurează va fi neconstituţională;

- stupefiant, deşi procurorii au şi se pare că îşi vor păstra administrarea propriului buget, judecătorilor li se va crea o poziţie de inferioritate; mai mult, asupra bugetului instanţelor vor decide şi procurorii membri în CSM, ceea ce ar fi inadmisibil cât timp constitutţional ei sunt sub autoritatea ministrului;

- dacă tot se doreşte o administrare independentă a bugetelor din sistemul judiciar, este de neînţeles de ce argumentele care ar exista pentru preluarea bugetului instanţelor de către CSM nu ar fi aplicabile şi pentru preluarea bugetului parchetelor de către această instituţie.

 b) considerente de ordin practic:

- CSM nu are capacitatea administrativă de a gestiona rapid bugetul instanţelor: nu are de unde lua peste noapte vreo 60-100 de funcţionari care să se ocupe de acesta;

- după cum lucrează CSM care până şi la o plecare în străinătate a cuiva din staff-ul său tehnic ia decizia (în mod evident neconstituţional) în Plen, deduc că deciziile cu privire la buget se vor lua tot în Plen. Chiar şi dacă s-ar lua în secţie, tot va fi dificil: decizii administrative bugetare trebuie luate zilnic, de la ordine legate de salariile judecătorilor, până la deplasări ale acestora sau investiţii la instanţe. Astfel de decizii, în orice tip de instituţie administrativă, se iau în mod eficient de o singură persoană - şeful instituţiei sau înlocuitorul acestuia. Cât timp membrii CSM nu au activitate permanentă, iar şedinţele se ţin o dată pe săptămână, blocajele birocratice îşi vor face repede simţită prezenţa;

 - atât timp cât în CSM nu sunt reprezentate toate curţile de apel (un sistem de alegere a membrilor din rândul tuturor instanţelor de pe raza fiecărei curţi de apel ar fi cel mai indicat pentru o reprezentare geografică echitabilă), este evident că membrii săi vor susţine cu precădere interesele financiare ale propriilor instanţe.

 c) considerente de drept comparat:

- dintr-un studiu intocmit de CCJE la inceputul acestui an, rezultă că în Europa, dintre 46 de state, un număr de 16 nu au CSM: acolo se ocupă de buget Ministerul Justiţiei sau Servicii descentralizate de administrare a curţilor. Dintre restul care au CSM, doar în 3 această instituţie are responsabilitatea totală a bugetului (toate sunt nordice, sistem mult diferit de al nostru). În restul statelor, CSM este sau nu consultat la construirea bugetului. Or, legislaţia noastră este avansată în raport cu multe alte state, fiindcă bugetul se construieşte `de jos in sus`, de la curţi, cu avizul conform al CSM.

- este de atenţionat că în Bulgaria şi Portugalia, după ce bugetul a fost dat recent la CSM, s-au înregistrat scăderi ale bugetului acordat de legislativ. Cazul Portugaliei de anul trecut e chiar dureros, căci bugetul e la jumătate decât atunci când responsabilitatea revenea ministerului.

 Teoretic, poate că se intenţionează o eliminare a problemelor administrative bugetare. Dar e greşit să se creadă că, mutând ordonatorul principal dintr-o parte în alta, se rezolvă problemele justiţiei româneşti: cât timp sunt în funcţie şefi ale căror cunoştinţe de management sunt insuficiente, cât timp CSM refuză sistematic să importe practicile occidentale unde administrarea instanţelor a trecut de la preşedinţi la managerii de instanţe, cât timp relaţiile administrative dintre ordonatorii secundari (preşedinţii curţilor de apel), cei terţiari (preşedinţii tribunalelor) şi preşedinţii judecătoriilor sunt nefuncţionale, să nu ne facem speranţe prea mari. Iar CSM, organism colegial prin natura sa, nici măcar nu va putea fi tras la răspundere pentru sincopele ce se vor naşte. In concluzie, propunerea avansata de CSM nu vine nicidecum dupa o analiză adecvată a consecinţelor preluării bugetului, ci este o chestiune politică manifestată doar în dorinţa de a concentra în mâinile sale toate puterile asupra sistemului judiciar. Practic, această instituţie va deveni, dacă nu a şi făcut-o, un al doilea Minister al Justiţiei, ceea ce va fi o greşeală poate chiar iremediabilă.