Stramutarea dosarelor

In Romania e posibil orice. Inclusiv sa muti dosare de la o instanta la alta in afara vreunui mecanism prestabilit. Pare incredibil, dar e adevarat.

Cercetarea a facut-o un jurnalist de la Curentul. Acesta mi-a furnizat si raspunsul ICCJ.

Urmare cererii dumneavoastra transmisa prin e-mail Inaltei Curti de Casatie si Justitie la data de 7 aprilie 2008, intemeiata pe dispozitiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, va comunicam urmatoarele:

Legiuitorul prin dispozitiile Codului de procedura civila si, respectiv, cele ale Codului de procedura penala nu a stabilit un criteriu obiectiv in raport de care completul de judecata sa dispuna stramutarea judecarii unei cauze la o anumita instanta de judecata, singura conditie impusa de lege fiind ca instanta la care se stramutã pricina sa fie egala în grad cu aceea pe rolul careia se afla cauza a carei stramutare se solicita.

Completul de judecata este singurul in masura sa aprecieze conform prevederilor legale si constiintei sale, instanta la care se poate stramuta judecarea unei cauze.

  

Cu stima,

                      Magistrat asistent,

                            C. Enache

 

INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
Biroul de Informare si Relatii Publice

 

Ca magistrat, in cei aproape 10 ani vechime in sistem, am auzit multe zvonuri despre dosare care sa stramuta dupa cum vor partile, la anumite instante, cu speranta ca acolo si-ar putea `aranja` cauzele. M-am indoit intotdeauna ca asa ceva ar fi posibil. Dar apoi am inceput sa aud tot mai des de avocati care, in cererile de stramutare, indica 2-3 variante pe care le prefera si, minune, ICCJ dispune stramutarea exact la una dintre ele. Ca hotararile de stramutare nu se motiveaza, stiam. Nici macar dupa ultimele modificari ale C.pr.pen. se pare ca nu se intampla acest lucru.

Adica noi, ca practicieni, habar nu avem de ce ne trezim dintr-o data cu dosarul luat si dat la alta instanta. Sunt parti care invoca tot felul de bazaconii si minciuni ca sa scoata un dosar dintr-o instanta. Dar macar sa stim si noi, ca de multe ori sunt puse in joc demnitatea noastra, profesionalismul sau chiar viata intima. Alteori suntem acuzati de comiterea unor fapte ilicite, chiar penale. Niciodata nu aflam ce scriu partile in cererile de stramutare, si nici ce anume a retinut ICCJ cand stramuta cauza.

Si tot noi, ca practicieni, habar nu avem de ce o anumita cauza se duce la o anumita instanta si nu la o alta. Acum am aflat: pentru ca asa vrea judecatorul de la suprema. Care nu trage la sorti, nu se uita pe harta ca sa evite o incalcare a accesului la justitie, nu tine cont de incarcatura de dosare la instanta la care trimite. Nu are niciun mecanism obiectiv pentru a alege o anumita instanta la care sa stramute un dosar. Ce impartire aleatorie?! Ce competenta teritoriala?! Vrerea cuiva pare ca e suficienta!

Banii si hotararile

Acum doua zile, in RoL s-a scris despre veniturile magistratilor, care ar depasi 5.ooo euro lunar la instanta suprema. Unii magistrati din tara au sarit ca arsi: cum indrazneste ziaristul sa spuna despre toti ca au salarii mari, sa insufle ideea ca sunt nemeritate, sa spuna ca isi dau singur hotarari pe drepturi salariale etc. S-au apucat de strans semnaturi, au sesizat CRP cum ca jurnalistul ar fi incalcat codul deontologic si au sesizat si CSM sa dea un drept la replica (eu zic sa il sanctioneze si CSM-ul pe ziarist - ce daca nu e magistrat, CSM poate orice in tara asta!).

Bun, acum mie mi-a venit o idee. Recent am redactat o hotarare intr-un proces cu de acum celebra taxa auto speciala si am constatat ca legislatia din Romania contravine Tratatului CEE, astfel incat cei care aduc autoturisme din import si le inmatriculeaza in Romania nu trebuie sa plateasca taxa. In mod normal, o astfel de hotarare ar trebui sa fie accesibila tuturor pe portalul instantelor, insa mai marii justitiei romane au decis ca in acest fel s-ar incalca legislatia cu privire la protectia datelor personale. Bine, cineva ar putea spune ca problema s-ar rezolva f. simplu, cum am facut eu in hotararea de mai sus: am inlocuit numele partilor cu initialele acestora.

Insa daca s-ar face asa ceva, s-ar da peste cap o afacere care aduce bani frumosi magistratilor si despre care jurnalistul de mai sus nu a scris: in mod regulat, sectiile instantei supreme si curtile de apel scot asa numitele `Culegeri de jurispudenta`. E o modalitate de a face bani atat pentru magistratii care incaseaza drepturi de autor pentru hotararile vandute (as intelege asemenea drepturi numai pentru hotararile comentate, nu pentru cele preluate direct din calculator si facut copy-paste in culegere), cat si pentru editurile preferate, care le vand cetatenilor sub forma de carte, CD etc.. fie ca sunt ale ICCJ, fie ale CApel. Trebuie insa sa arat ca unele din deciziile cuprinse in aceste culegeri sunt irelevante, altele discutabile, iar altele cu adevarat revolutionare nu apar in culegeri de teama de a nu schimba anumite…practici (a se citi `mentalitati`).

Din pacate, ce nu se intelege este ca cetateanul care apeleaza la justitie trebuie sa stie practica unei instante intr-o anumita materie. Si atunci trebuie sa aiba posibilitatea de a vedea cum solutioneaza judecatorul tipul de cauze similare cu cea promovata de el. Ori, aceasta numai electronic se poate rezolva.  Intr-un singur judet am intalnit o astfel de posibilitate, la Judecatoria Pitesti si Tribunalul Arges, si asta in urma cu 2 ani.

Revin la problema mea cu taxa auto. Acum am pus hotararea pe site: free. Ca sunt finut si ma gandesc ca statul doar ma plateste sa dau astfel de hotarari (sa le gandesc, pronunt, redactez). Dar daca mai scriu multi in presa ca avem salarii peste 5000 euro, ma apuc si eu sa vand hotarari, bucata cu bucata. Astfel, daca trimit astfel de hotarari pe mail la 50 de avocati pentru a le putea folosi in procese similare, si macar 10 dintre ei imi platesc drepturile de `autor`, inseamna ca dintr-un onorariu de minim 300 Euro luati pe o cauza mi -ar cuveni si mie, sa zicem, 10%, astfel ca la o hotarare as obtine de la 300 euro incolo, iar daca dau cel putin 10 hotarari ca asta pe luna, il oblig pe jurnalistul de la RoL sa modifice in sus cifrele de care vorbea.

Si, desigur, asta inseamna ca voi modifica continutul studiului meu mai vechi pe tema `Cui apartine solutia jurisdictiei`, iar in cartea de vizita si la titlul blogului am sa modific `Cristi Danilet-judecator`, in `Cristi Danilet - autor de hotarari judecatoresti`.

 

UE nu e CoE. Si invers.

Scriam in sept 2007 despre o confuzie impardonabila facuta de Curtea Constitutionala intre Consiliul Europei (CoE) si Uniunea Europeana (UE). Credeam atunci ca a fost o scapare a staff-ului care pregateste lucrarile judecatorilor constitutionali. Din nefericire, astfel de confuzii se intalnesc frecvent, si chiar in acte oficiale.

De exemplu, intr-un bilant al activitatii pe anul 2007 a unei Curti de Apel din Romania, scrie urmatoarele:

`Aplicarea directa a dreptului comunitar in activitatea judecãtorilor instantei. 

Aplicarea directa a dreptului comunitar constituie, dupa 1 ianuarie 2007,  o necesitate a integrarii sistemului judiciar romanesc in cel comunitar. Prin urmare, judecatorii de la toate instantele din circumscriptie au fost preocupati de aplicarea directa la spetele pe care le soltþioneazã a dispozitiilor Conventiei Europene a Drepturilor Omului.

Sub acest aspect, primordiala a fost preocuparea asigurarii dreptului la un proces echitabil (art.6 din Conventie) prin efectuarea procedurilor judiciare intr-un termen rezonabil, dar si prin asigurarea tuturor garantiilor procesuale, inclusiv a dreptului la aparare gratuita, atunci cand mijloacele materiale nu-i permit angajarea unui aparator (art.6 pct.3 lit.c din Conventie).

De fapt, dispozitiile Conventiei au fost aplicate nu numai in domeniul penal dar si in cel civil si comercial si intotdeauna cand norma procedurala interna a fost in distonanta cu cea comunitara s-a aplicat aceasta din urma exemplificand, astfel, folosirea interpretilor atunci cand una din parti nu cunostea limba romana.`

Norocul justitiei romane, pentru a-si pastra imaginea nestirbita, este ca asfel de bilanturi nu sunt publice (cu exceptia celor de la Tr.VN si Tr.MH). Dar urmeaza Marele Raport intocmit de CSM. Si va fi material de criticat….garla.

                  

Vizite de lucru la Cluj

Joi, 07.02.2008, cand am intrat in Palatul de Justitie din Cluj, am ramas uimit: o multime de persoane forfoteau pe hol, erau catarate pe ferestre, stergeau praful, faceau curatenie. M-a cuprins un sentiment de placere: se apropie primavara, sefii nostri au grija de noi, de sanatatea noastra etc.

Dar nu. Totul avea sa mi se lamureasca dupa cateva ore cand, pe surse, am aflat ca a doua zi in Cluj urma sa vina d-na Barbulescu, presedintele CSM. Mai mult, nu trece mult timp si aflu ca va veni si d-na Kovesi, procurorul general. Mai, sa fie!

Daca eram sef in aceasta institutie, as fi dat macar un e-mail la colegi sa ii informez despre aceasta. Sau sa ii intreb ce probleme cred ei ca ar trebui discutate cu cei doi. Evident, multi dintre colegi mei nici nu au stiut de cele doua vizite importante. Si unii nici nu vor afla de ele, ingropati in dosare cum sunt. Cat despre ce s-a discutat la cele doua sedinte, stiu cateva aspecte doar de la Bilantul Curtii de Apel - prea nesimnificative pentru a fi mentionate, insa: ceva despre Basescu, ceva despre familia doamnei Barbulescu atacata pe nedrept si, desigur, ceva despre dusmanul MJ care a facut presiuni asupra CSM. Nimic despre planuri si solutii concrete cu privire la imbunatatirea comunicarii in sistem, a imaginii justitiei, scaderea numarului de dosare, imbunatatirea profesionalismului judecatorilor sau a integritatii lor, a sutelor la condamnari la CEDO, ori rezolvarea problemelor tot mai acute de sanatate a personalului.

Cel putin nu am fost scosi cu gramada pe hol sa aplaudam oaspetii, cum se intampla prin 2003-2004. Si nici nu s-a curatat trotuarul cu detergenti, ca atunci. Poate pentru ca joi a plouat…

Relatari: ZiuaCj, Clujeanu1, Clujeanul2, RoL, Mediafax, HotNews. A se citi si comentariile cititorilor- adorabile!

Proiect de management instanta

Oricine candideaza pentru ocuparea unei functii de conducere, trebuie sa prezinte un proiect de imbunatatire a activitatii instiantei/parchetului din perspectiva functiei pentru care candideaza.  Desi pana acum s-au desfasurat 7 concursuri, nu exista nici un proiect publicat, cu exceptia celor pentru o judecatorie si un parchet al curtii de apel gasite in manualul `Elemente de management judiciar`. Mai mult, multi dintre presedintii numiti in urma acestor concursuri nu au gasit necesar sa aduca la cunostinta personalului si pe site-ul instantei planul conceput de ei pentru mandatul de 3 ani pentru care au fost numiti.

Eu am curajul sa public proiectul pentru care am candidat la functia de presedinte al Tribunalului Cluj. Speranta mea este ca idei din el vor fi preluate de actuali si viitori presedinti/sefi departamente. Avertizez insa ca nota atribuita acestui proiect a fost 7. Prin urmare, multe chestiuni cuprinse in el pot sa nu fie reale, interesante sau de actualitate; sau unele sunt prea `provocatoare`, cum mi-au spus fara nici un ascunzis membrii comisiei de examinare.

Cristi Danilet, Proiect management Trib.Cluj, oct 2007.

Grefieri vs. Judecatori

Politica salariala dezastruoasa pe care o practica ordonatorii de credite din sistemul judiciar fata de drepturile grefierilor, a dus la puternice tensiuni in randul colectivelor.

Astfel, si grefierii, ca si magistratii, au fost prejudiciati ani la randul in acordarea drepturilor salariale. Si la fel ca si magistratii, au actionat in judecata ordonatorii de credite (MJ si sefii de instante) pentru recuperarea pe cale judiciara a lor. Dincolo de enormitatea acestei cai de solutionare a pretentiilor, ce semnifica impotenta a insusi sistemului judiciar de a-si regla amiabil problemele interne, vreau sa evidentiez modul dezastruos de gestionare a acestora:

- desi unele drepturi pretinse au fost identice cu cele ale magistratilor, totusi in multe instante s-au admis actiunile magistratilor, insa s-au respins actiunile grefierilor;

- in unele instante s-au acordat anumite drepturi pentru grefieri, in alte instante s-au respins cereri identice;

- grefierii care au intrat pana la urma in posesia unor hotarari judecatoresti definitive, nu au putut sa si le execute, intrucat sefii de instante nu au aprobat plata acestora;

- tensiunile au sporit datorita faptului ca aceeasi sefi au aprobat plata hotararilor judecatorilor, nu insa si a grefierilor; am intalnit unele instante in care anumiti grefieri, preferati ai sefilor, au primit totusi aceste drepturi;

- in alte instante, grefierii au fost lasati la urma, desi salariul inferior al acestora in comparatie cu al judecatorilor si numarul mai mare al grefierilor reclama prioritizarea platii lor; daca nu se tine seama de cele doua criterii, trebuia sa se procedeze la plata drepturilor in ordinea ramanerii definitive a hotararilor.

Cunoscand direct aceste probleme de la grefieri - desigur, a le cere sefilor de instante sa asculte problemele grefierilor ar insemna coborarea mult prea umilitoare de pe soclul pe care acestia sunt cocotati - am mentionat aceste chestiuni in proiectul de management intocmit pentru Tribunalul Cluj cu care m-am prezentat la concursul din oct.2007. Iata exact extrasul cu pricina:

Situaţia existentă: Drepturile salariale ale magistraţilor, personalului auxiliar şi funcţionarilor publici au fost încălcate pe parcursul anilor 2001-2005. Ele au fost recâştigate prin acţiuni judecătoreşti, ceea ce a făcut să se mărească mult rolul Secţiei mixte. O parte din sumele acordate prin hotărâri irevocabile au fost achitate de Ministerul Justiţiei. Datorită executării în etape sau pe căi diferite ale hotărârilor, unii judecători au încasat sume de mai multe ori pe baza aceluiaşi titlu. Personalul auxiliar e vitregit la prioritatea efectuării plăţilor.

Soluţii: a) demersuri de calculare şi plată imediată a sumelor consfinţite nu doar prin hotărâri irevocabile, cum susţine Ministerul, ci şi a celor definitive. Aceasta întrucât ele sunt executorii, iar neîndeplinirea lor constituie infracţiune, singurul culpabil fiind ordonatorul de credite; b) prognozare a sumelor încă necuprinse în hotărâri pentru a se solicita rectificarea ulterioară a bugetului; c) alierea cu alti preşedinţi de tribunale pentru a convinge Ministerul Justiţiei să plătească voluntar aceste sume, aşa cum în aceste zile a decis Consiliul Superior al Magistraturii pentru angajaţii săi, ceea ce ar stopa disensiunile judecători-minister şi ar duce la oprirea valului de acţiuni ale propriului personal; d) identificarea cazurilor de executare multiplă a aceluiaşi titlu în vederea restituirii sumelor de bani încasate ilegal; e) indiferent de funcţia ocupată de creditori, hotărârile se vor executa în ordinea definitivării.

Cand am fost examinat oral, unul dintr membrii comisiei mi-a spus ca asa ceva nu ar trebui sa figureze intr-un proiect de management. Doamne! - mi-am zis - omul asta chiar nu stie ce probleme sunt in instante, ce tensiuni si revolte se genereaza din cauza drepturilor salariale neplatite, ca sa nu mai spun ca neexecutarea unei hotarari e infractiune de care se face vinovat seful instantei ca ordonator de credite.

Ca am avut dreptate, s-a adeverit azi: presa relateaza despre nemultumirile de la Bucuresti si despre greva de la Arges. Infatuarea asta si lipsa de comunicare aduce numai deservicii. Se anunta sarbatori tensionate si un nou an cu evenimente serioase.

Motive de amanare

Multi vorbesc despre durata de solutionare a dosarelor si incarcatura din instante, despre motivele de amanare. Dar discutiile de rezuma doar la atat. Unii dau vina pe procedura greoaie, altii pe avocatii iscusiti. Putini isi asuma rolul de a deslusi caile administrative prin care se poate grabi solutionare unui dosar.

Azi voi arata care sunt metodele folosite pentru amanarea solutionarii unui dosar, urmand ca pe viitor sa indic si solutii concrete, legislative si administrative de impiedicare/reducere a amanarilor:

 a. care tin de personalul auxiliar

- citatia nu este intocmita corect de biroul citatii/grefier

 b. care tin de judecatori- judecatorul nu a dispus citarea unei parti cand sunt mai multe- judecatorul nu a citit dosarul si atunci inventeaza motive legale de amanare: comunica intampinarea care a fost depusa totusi in termen la dosar, solicita raspuns la intampinare, solicita ca extinderea actiunii sa fie formulata in scris si nu oral- daca procedura de citare e completa, se utilizeaza metoda `dispare o dovada a indeplinirii procedurii de citatie`

- obiectiunile la expertiza se trimit direct la expert fara a fi cenzurate

 c. care tin de parti- la primul termen de judecata solicita amanare pentru angajarea de aparator- la al doilea termen vine aparatorul, dar vrea amanare ca de abia a fost angajat- la al treilea termen vrea  aparator si parte adversa- la al patrulea se imbolnaveste avocatul

- la al cincilea avocatul are in aceeasi zi proces intr-o alta localitate

- la al saselea partea isi schimba avocatul si cel nou inca nu a vazut dosarul etc- se invoca o exceptie de neconstitutionalitate si instanta trimite dosarul la CC pentru cateva luni- se recuza completul de judecata- se cere stramutarea si se cere completului sa amane pana se solutioneaza cererea de stramutare- se face o extindere de actiune impotriva unor noi parti, care trebuie si ele citate

- in calea de atac, desi citata cu vreo 2 luni inainte si a avut aparator la fond, partea vrea termen pentru pregatirea apararii si angajare de aparator

 d. care tin de agentul procedural/postas- nu completeaza corect dovada de indeplinirii a procedurii

- pierde citatia/o face `pierduta`, la cerere

 e. care tin de alti participanti- expertul nu intomeste raportul de expertiza- dosarul ajunge din eroare la alta sectie din instanta- dosarul este distribuit unui alt complet decat cel specializat in materia respectiva- partea nu achita onorariul expertului- martorul citat nu se prezinta- politia nu executa mandatul de aducere al partilor/martorului- institutia publica careia i s-au solicitat documente/relatii nu raspunde 

Legi anti-europene: contencios administrativ

 In aceasta vara au aparut modificari importante la Legea contenciosului administrativ, aduse prin Legea 262/2007, publicata in MO nr.510 din 30 iul 2007. Ele nu satisfac intrutotul asteptarile,  iar cu una nu pot fi de acord sub nicio forma: este vorba de modificarea componentei completului de prima instanta.

Astfel, forma initiala a Legii 554/2004 a contenciosului administrativ  nu continea nici o referire la compunerea completului de judecata, ceea ce insemna ca in prima instanta completul era alcatuit potrivit art.54 alin. 1 din legea 304/2004, adica dintr-un singur judecator. Legea 262/2007 adauga la sfarsitul alin.1 al art 10 inca o teza: `Completul de judecata este format din 2 judecatori`.

Cine a propus acest lucru? In ianuarie 2007, 14 senatori si deputati (Chelaru Ion - senator PSD; Iorgovan Antonie – senator PSD; Eckstein Kovács Péter - senator UDMR; Ivănescu Paula Maria - senator PD; Jurcan Dorel - senator PD; Nicolae Şerban - senator PSD; Tărăcilă Doru Ioan - senator PSD; Vasilescu Gavrilă - senator PC; Vedinaş Verginia - senator PRM; Melescanu Teodor, Nicolai Norica, Oprea Mario-Ovidiu – senatori D.A.; Buda Daniel - deputat PD; Dorneanu Valer - deputat PSD) au initiat o propunere legislativa pentru modificarea si completarea Legii 554 din 2004 a contenciosului administrativ. Propunerea a urmat urmatorul proces legislativ:

a. procedura la Camera Deputatilor In forma sa initiala adresata Camerei Deputatilor (pct. 41), propunerea legislativa nu atingea problema competului de judecata din prima instanta, deci completul de judecata includea un singur judecator, potrivit dreptului comun. Comisia Juridica, de disciplina si imunitati intocmeste la 14.02.2007 un Raport catre Plen de aprobare a acestei propuneri legislative, cu anumite amendamente. Un amendament vizeaza chiar textul art. 10 alin 1 (pct 12): modificarea s-a propus de catre membrii Comisiei juridice si  senatorul Iorgovan (care a participat la aceasta sedinta in calitate de initiator al propunerii), dar nu se atinge problema compunerii completului de judecata. In 27 febr 2007, Plenul Camerei Deputatilor adopta proiectul de lege, care – in mod firesc - la art 10 alin. 1 nu face nici o referire la componenta completului de judecata (pct.16).

b. procedura la Senat In sedinta din 29 mai 2007, Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari a intocmit raport de admitere a proiectului de lege, cu anumite amendamente. Referitor la acestea din urma, din anexa la raport rezulta ca senatorul Antonie Iorgovan, propune ca amendament adaugarea la sfarsitul aliniateului 1 al art 10: `Completul de judecata este format din 2 judecatori`. Amendamentul este insusit si adoptat de Comisia juridica cu unanimitate de voturi (pct. 23). Azi am formulat catre Comisie o cerere de informatii publice pentru a-mi comunica un extras de pe stenograma sedintei respective - care spre deosebire de Camera nu se gaseste pe site-ul Senatului - pentru a afla motivele ce au stat la baza propunerii si adoptarii acestui amendament.

In aceasta forma, Raportul este trimis la 4 iunie 2004 spre dezbatere Plenului Senatului. In 28 iunie 2007, Plenul Senatului adopta proiectul de lege in forma propusa de Comisia, care contine amendamentul de mai sus  (pct. 15). Apoi legea este trimisa la promulgare de presedintii celor doua Camere ale Parlamentului. Presedintele Romaniei promulga actul normativ pe 19 iul. 2007, care este publicata drept Legea 262/19.07.2007 în M.O. 510/30.07.2007.

A dat sau nu aviz CSM? Potrivit art. 38 din Legea nr 317 din 2004 a CSM, Plenul CSM avizeaza proiectele de acte normative ce privesc activitatea autoritatii judecatoresti. Nu ma indoiesc ca propunerea legislativa in cauza a trecut pe la CSM; si nici nu ma intereseaza. Problema e ca modificarea referitoare la complet a aparut in etapa finala a traselui legisilativ, la Comisia juridica a Senatului. De regula, la sedintele acestei comisii participa un reprezentant al MJ si unul al CSM. Am formulat cu vreo saptamana in urma cate o cerere intemeiata pe Legea 544 din 2001 catre cele doua institutii pentru a vedea care a fost opinia lor la amendamentul senatorulu Iorgovan. Nu mi s-a raspuns inca.

Dar fata de consecintele dezastruoase a acestei modificari, e evident ca aceste organisme care ar trebui sa ne protejeze cariera sunt platite din banii publici degeaba, daca au permis sa fie adoptata o astfel de grozavie juridica.

Ce efecte produce modificarea? In conditiile in care pe rolul instantelor numarul cauzelor de solutionat este in crestere, iar nevoia de marire a schemelor de personal nu este satisfacuta, dublarea numarului de judecatori in completul de prima instanta inseamna o dublare a numarului cauzelor de solutionat pentru fiecare dintre acestia, ceea ce ar conduce, inevitabil, la scaderea calitatii actului de justitie. Colegii mai vechi, care au prins sistemul completului colegial de dinainte de 1997, au confirmat faptul ca, datorita comasarii a doua sedinte de judecata corespunzatoare in prezent fiecarui judecator, se ajunge in situatia ca doar unul dintre ei – cel care prezideaza sedinta de judecata - sa cunoasca dosarele din sedinta respectiva, in timp ce colegul sau se va concentra pe studierea dosarelor din urmatoarea sedinta, pe care o va conduce el.

De exemplu, saptamana trecuta eu am intrat in sala de judecata cu 36 dosare de recurs si alte 40 de directe, toate intr-o zi; cred ca am dat hotarari in 40% din cauze. Si pe toate le-am primit spre examinare cu 48 ore inaintea sedintei si a trebuit sa le vedem in acest interval 3, respectiv 2 judecatori. Daca cineva isi imagineaza ca un judecator poate retine 76 stari de fapt si poate identifica legea aplicabila in fiecare dintre aceste dosare, si mai e in stare sa si solutioneze bine aproape jumatate dintre ele, totul intr-o singura zi, iar intre timp sa mai si motivez temeinic dosarele hotararile din saptamana anterioara, ii pot spune ca are o imaginatie bogata.

Care e trendul european in materie? Marirea numarului de dosare nu e specific doar Romaniei. Fenomenul e prezent si in alte state europene, drept pentru care se cauta diverse solutii. La nivelul Consiliului Europei, exista un organism anume creat pentru aceasta: Comisia Europeana pentru Eficienta Justitiei (CEPEJ). Ei bine, in cadrul unui program ce ruleaza deja de doi ani (toate documentele incidente le-am tradus si sunt publicate aici), una dintre solutiile oferite este inglobarea a doua recomandari ale Comitetului Ministrilor din cadrul CoE: Recomandarea nr. (86) 12 in legatura cu anumite masuri vizand prevenirea si reducerea incarcaturii instantelor si Recomandarea nr. (87) 18 privind simplificarea justitiei penale, care solicita statelor membre generalizarea instituirii judecatorului unic in prima instanta. Tendinta europeana este certa in favoarea judecatorului unic, nu a colegiului.

Apoi, vorba unui coleg de al meu, clujean: este ilar ca actuala legislatie permite unui singur judecator din penal sa trimita la inchisoare pe viata un inculpat, iar pentru a decide emiterea unei autorizatii de catre primarie noua lege impune necesitatea a doi judecatori.

Sper ca legislatorii nostri nu s-au gandit ca in felul acesta s-ar asigura mai bine impartialitatea si anti-coruptibilitatea judecatorilor, cum au mai motivat in iunie 2004 cand au votat o prevedere similara in legea 304/2004, ce a fost ulterior abrogata dupa ca in numele AMR i-am sesizat despre prevederile europene in materie, trimitand la Parlament si la CSM traducerile celor doua recomandari (imi amintesc cum un membru de atunci din CSM m-a intrebat, surprins: `Cum, dar colegialitatea nu este o conditie pentru aderare?` - dar ce ma mira, ca ci Curtea Constitutionala confunda CoE cu UE; in orice caz, propunerea era si atunci, ca si acum, neconforma cu trendul european). In realitate, garantarea impartialitatii si asigurarii controlului judecatorilor nu are nici o legatura cu principiul colegialitatii. Simbolul independentei si impartialitatii justitiei este judecatorul unic in prima instanta, acel judecator bine pregatit, care cunoaste dosarul, legea si jurisprudenta, in fata caruia justitiabilul se prezinta cu incredere si care nu are nevoie sa fie controlat de catre colegul de complet, ci doar  de catre instanta superioara, careia prin definitie ii revine acest rol.

Ce e de facut? Pai, cum in Romania unul arunca piatra si alti zece se chinuie sa o scoata, acum ne vom gandi cum putem indrepta greseala facuta. Iar propunere, iar lobby, iar modificari. Ca se poarta. Sa speram insa ca unii dintre noi nu vor da ortu` popii pana se vor face aceste modificari, ca au mai fost cazuri de magistrati decedati la locul de munca din cauza suprasolicitarii. Dar, cui ii pasa? Ministerului nu prea, ca e bucuros acum ca la Patriarhie a ajuns un IPS de la Iasi, nu de la Cluj si astfel echipa e completa. CSM-ului nici atat, ca probabil e ocupat cu intocmirea unui comunicat de presa cum ca `CSM ia act cu bucurie de numirea IPS Daniel in functia de Patriarh al Romaniei etc, ca tot a inceput cu astfel de practici la decesul lui Teoctist. Sa vedem cand va deceda careva dintre noi la datorie, cat ne va jeli CSM.  

UPDATE 1 (13, 17 sept 2007): De la Senat am fost anuntat telefonic pe 13 sept ca nu exista stenograme pentru sedintele comisiilor, aspect confirmat si in scris prin adresa din 2591 din 17 sept 2007

UPDATE  2 (19 sept 2007): Ministerul Justitiei mi-a raspuns, evident, evaziv : `Ministerul Justiţiei a fost reprezentat de doamna Katalin-Barbara Kibedi, secretar de stat pentru Relaţia cu Parlamentul, la toate dezbaterile asupra propunerii legislative menţionate, desfăşurate atât în comisiile de specialitate, cât şi în Plenul celor două Camere ale Parlamentului. Punctul de vedere al Ministerului Justiţiei, pe tot parcursul procesului de elaborare a actului normativ, a fost în mod constant în sensul clarificării normelor propuse şi a respingerii soluţiilor dificil de aplicat în practică ori derogatorii de la normele de drept comun referitoare la procedura de judecată ori la compunerea şi constituirea instanţei. În susţinerea acestor precizări, aveţi posibilitatea de a solicita, în condiţiile legii, stenogramele şedinţelor în care a fost dezbătută această propunere legislativă. Precizăm, totodată, că, potrivit normelor procedurii legislative parlamentare, decizia aparţine deputaţilor şi senatorilor, care au libertatea de a ţine cont sau nu de punctul de vedere exprimat de reprezentanţii Guvernului`.

UPDATE 3 (12 apr 2008): Basescu a promulgat legea de aprobare a OUG 100 (pag 9). Prin care se revine la completul unic de prima instanta.