Sute pentru procurori

 Sunt zeci, sute de doritori sa ajunga procurori. Cum locurile vacante sunt cam 500, si vreo 71 au fost anuntate ca intrand in procedura speciala de ocupare (interviu pentru cei cu 10 ani vechime ca magistrati sa u avocati), o multime de persoane viseza la puterea si salariul unui procuror.

Asa ca in sedinta sectiei de procurori din 27 nov. 2007, 95 de candidati sunt admisi, 8 au fost respinsi ca urmare a neprezentarii (eu nu inteleg de ce nu se amana in astfel de cazuri) si 75 respinsi pentru lipsa conditiilor. Dupa care in sedinta Plenului din 29 nov 2007 sunt propusi Presedintelui pentru numire ca si procurori 35 de candidati si 58 sunt respinsi. Restul sunt rataciti in spatiul virtual…

Doritorii au fost  cei care au optat pentru procedura prevazuta de art. 33 alin 5, 7, 8 din Legea nr. 303/2004, adica  sustin un interviu in fata sectiei de procurori ai CSM pe chestiuni de legalitate (adica intra si ies, caci aici actele vorbesc) si apoi un interviu la Plen si…gata. Carevasazica unii dau examene grele prin care li se verifica competentele profesionale si indura o concurenta de peste 15 oameni pe loc, iar altii sustin interviuri ca si cum ar candida pentru a fi prezentatori la TV.Toti candidatii au fost examinati in aceeasi zi. Motiv pentru care eu spun ca de fapt cei invingatori la puncte sunt csm-istii, care au sustinut cu bine acest maraton.

Care e de fapt shpilul de s-au ingramadit atat de multi candidati dintr-o data? Pai, dispozitiile cu pricina vor disparea in curand. Astfe, art VII din recenta OUG 100/2007 prevede `Prezenta ordonanta de urgenta a Guvernului intra in vigoare la data publicarii in M.Of.cu exceptia punctului 4 al articolului I, care va intra in vigoare la data de 1 iunie 2008, si a punctului 2 al articolului VI, care va intra in vigoare la 1 ianuarie 2008`. Iar pct 4 prevede `La articolul 33, alineatele (5)-(10) se abroga. ` Cum OUG a aparut in 8 oct 2007, rezulta ca peste 8 luni, modalitatea de admitere in magistratura prin interviu va disparea.

Interesant este motivul acestei renuntari, prevazut in Nota de fundamantare la OUG 100: ` 4. …De asemenea, se impune eliminarea acelor norme din lege care reglementează admiterea fără concurs, având în vedere necesitatea dovedirii printr-un concurs a deţinerii aptitudinilor specifice exercitării funcţiei de magistrat. Având în vedere consecinţele practice negative ale acestor aspecte asupra sistemului justiţiei se impune urgent reglementarea acestora... ` Aceasta motivare nu se potriveste deloc insa cu amanarea elimnarii procedurii: adica pe de o parte se constata – si pe buna dreptate – ca se impune ca fiecarui concurent sa ii fie verificat asupra aptitudinilor sale si ca actualul sistem are consecinte practice negative, pe de alta parte se pastreaza actualul sistem inca 8 luni.

Cei care intra sub incidenta acestei forme de intrare in magistratura sunt fostii magistrati sau magistrati-asistenti plecati din motive neimputabile din sistem, sau avocatii. Pentru toti se cere o experienta de 10 ani in sistem. Ma gandesc oare cine ar intra in aceste conditii in magistratura. Pai fostii magistrati ce au parasit din motive neimputabile sistemul se intorc numai daca au dat-o in bara cu avocatura, iar avocatii vin in sistem numai daca nu au avut succes (de ex, un candidat a fost 7 ani judecator, 10 ani avocat si acum vrea sa fie procuror la un parchet de judecatorie din Iasi; un alt candidat are varsta 39 ani din care 11 ani ca avocat si acccepta sa fie procuror la un orice parchet local de pe raza a 4 judete din Moldova; un altul are 53 ani din care 27 a fost avocat). Caci altfel, ma gandesc ca un avocat de succes nu ar vini ca magistrat la o judecatorie/parchet local, in localitati nedorite si neocupate de ani de zile.

De ce e cautata aceasta profesie? Fie pentru un venit fix si sigur, fie pentru pensia de serviciu (80% din salariu) – asta ii face pe unii avocati aflati la final de cariera sa intre in sistemm unde stau un an si apoi se pensioneaza cu pensia de serviciu. Dupa care legea le permite sa iasa la pensie si sa cumuleze pensia cu o alta calitate, inclusiv cu cea de …avocat.Interviul este unul de doi lei, sa recunoastem.

Adica ne confruntam fie cu oameni care au facut Facultatea de Drept cand inca se preda dreptul socialist, care au invatat la acea vreme doar doua coduri si trei legi, fie cu oportunisti care se apropie de o varsta considerabila ce ii face sa se gandeasca mai degraba la pensie (este un candidat care are 55 ani si are 32 ani ca avocat, care se multumeste sa ajunga procuror la un parchet de judecatorie din Galati; sau un alt candidat a fost 22 ani procuror, 10 ani avocat si acum accepta sa fie procuror la Parchetul Jud. Moreni). Au fost unii chiar magistrati pensionati, care acum vor sa isi reia activitatea, cumuland pensia cu salariul. Si ii primim acum in magistratura pe baza unui interviu (pt. o mostra de interviuri, a se vedea cele practicate pentru candidatii judecatori in 5 iul sau 13 nov) constand in 5-10 intrebari, puse la intamplare, care comporta raspunsuri cu `Da` si `Nu` si la care uneori raspund chiar csm-istii. Oricum, dupa un an, fiecare din cei care au ocupat astfel de posturi in localitati nedorite, au dreptul sa se transfere, sa se detaseze, sa se delege la alte parchete si vom reveni iarasi la problema neocuparii locurilor…

INM insusi a criticat practica CSM de a mari numarul candidatilor admisi pe baza interviului. Nu stiu de ce, dar tare am sentimentul ca pana la aborgarea articolului care permite intrarea in magistratura pe baza de interviu, se vor cam ocupa locurile…Ca doar nu intereseaza pe nimeni calitatea oamenilor din justitie. Oricum e un cerc vicios: daca ai putini magistrati si buni, acestia sunt supraincarcati si astfel intocmesc acte de slaba calitate; daca ai magistrati multi dar neverificati, oricum actele sunt de slaba calitate. Optez insa cu tarie pentru prima idee, dublata de metode concrete de eficientizare a muncii lor.  

Presedintele-judecatorul guvernantilor

In  Monitorul Oficial  678 din 4 oct 2007 a fost publicata  OUG 95/2007 pentru modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială. Sunt cateva aspecte care m-au lamurit astfel fata de postarea precedenta:

1. Actul normativ este initiat si contrasemnat de ministrul justitiei. De asemenea, se pare ca toti membrii Guvernului au votat pozitiv aceasta OUG, desi unii sunt direct interesati de efectul acestuia intrucat cu privire la ei s-a cerut avizul de la Presedintele Romaniei pentru inceperea urmaririi penale.

2. Art 115 alin 4 din Constitutie prevede ca ` Guvernul poate adopta ordonante de urgenta numai în situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amânata, având obligatia de a motiva urgenta în cuprinsul acestora`. O asemenea cerinta nu este respectata de OUG:

- in preambulul sau, nu este motivata `urgenta` decat prin necesitatea asigurarii unei proceduri echitabile si transparente, realizabila prin asigurarea independentei si impartialitatii membrilor comisiei;

- situatia `extraordinara` este motivata prin inmultirea cazurilor ce vor merge la comisie dupa decizia CC care ii priveste si pe fostii guvernanti, urgenta-deja aratata, posibilitatea aparitiei unor situatii de incompatibilitate daca ministrul justitiei sau cel de interne ar fi trimisi la comisie intrucat acolo ar fi oamenii numiti de ei (Guvernul confunda aici `incompatibilitatea` cu `conflictul de interese`), protectia membrilor Guvernului in cazul unor sesizari abuzive si inlaturarea suspiciunilor de influenta politica asupra unei decizii care trebuie sa fie juridica.

3. O astfel de motivare ma duce la doua conluzii:

- Presedintele a fost de data asta facut prin lege `judecator`, din moment ce s-a spus in mod expres ca ca decizia trebuie sa fie nu politica, ci juridica;

- art. 126 alin 5 din Constitutie prevede: `Este interzisa înfiintarea de instante extraordinare`. Or, punand judecatori in comisia de la Cotroceni care nu putea fi decat o comisie administrativa, si creind procedura de audierea a celui vizat si de administrare de probe (se intelege ca aceste probe vor putea viza decat fondul) si spunand in mod expres ca decizia care se leaga de propunerea lor trebuie sa fie una juridica (!!!), este clar ca judecatoii fac acolo un act de judecata. Deci, ei constituie o instanta extraordinara, ceea ce este neconstitutional (recunosc ca ideea mi-a fost sugerata de colegul judecator SL Rus de la CA Cluj).

4. In plus, ma indoiesc ca CSM va face greseala sa propuna pe cei 5 judecatori mentionati de OUG. Aceasta pentru ca daca judecatorii raman cu activitate la instante ar inseamna ca exercita in acelasi timp si o alta functie ceea ce ar fi neconstitutional (art 125 alin 3 Constitutie). Iar daca vor fi detasati la Administratia Prezidentiala, vor avea activitate doar cand vin dosare de la parchet si vor trebui platiti de Administratie, caz in care numai independenti nu poti spune ca vor fi. Deci, suntem in situatie de blocaj.

5. Eu sustin ca Presedintele nici nu are nevoie de propunerea comisiei pentru a cere inceperea urmaririi penale. Astfel, art.109 alin 2 din Constitutie zice ca   `Numai Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele României au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savârsite în exercitiul functiei lor`. Deci, cererea Presedintelui nu este conditionata constitutional de vreo propunere prealabila. Iar nerespectarea procedurii acesteia, prealabile, impuse de legea speciala nu este sanctionata in nici un fel: mai mult, din reglementarea data prin Legea 115/1999 cu sau fara modificarile aduse prin OUG 95/2007, rezulta in mod clar dreptul discretionar al presedintelui de a formula cererea catre procurori.

Prin urmare, procurorul trebuie sa aiba la dosar doar cererea Presedintelui de incepere a urmaririi penale contra guvernantului (actual sau fost), fara a-l interesa ce sta in spatele acestei cereri, respectiv daca a fost sau nu consultata comisia, daca s-au administrat probe in aceasta faza sau care a fost propunerea acestei comisii.

Judecatorii vor procurori independenti

Vineri si sambata a avut loc la Bucuresti o conferinta organizata cu participarea unor magistrati din Franta, Germania, Italia, Spania, Portugalia. Initiativa a apartinut MEDEL si UNJR (drumul fiind deschis, desigur, de SoJust) si au co-participat TI, KAS si FES.

Este fantastic sa vezi cum judecatorii au sarit sa ceara independenta procurorilor, argumentand ca de independenta procurorilor - atat structurala (numirea sefilor din parchete, subordonarea fata de superiori), cat si personala (pentru a ascapa de mijloacele administrative prin care unui procuror i se poate impune o anumita solutie) - depinde in cele din urma independenta judecatorilor si, deci, corectitudinea actului de justitie. La sfarsitul conferintei am realizat ca, practic, noi vorbeam in realitate de respectarea drepturilor omului. De respectarea justitiabilului care vine la magistrat si trebuie sa isi gaseasca dreptatea si care ar trebui sa fie primul interesat ca magistratul sa nu fie supus nici unor forme de presiune. La urma-urmei, independenta magistratului nu e nicidecum un privilegiu pentru acesta, ci e o forma de protectie a justitiabilului!

Este jenant, jignitor si rusinos sa vezi ca nu a venit nimeni de la nivelul conducerii PICCJ si a CSM.  Nu pentru ca au confirmat cu mult timp in urma si nu au transmis scuze oficiale sau nici nu au trimis pe cineva in loc. Ci pentru simplu fapt ca statutul procurorilor ar trebui mai intai cerut/lamurit de insisi procurorii. Dar cum subordonarea le-a intrat in sange si atitudinea adoptata de ei e neimplicarea, cum nu sunt organizati civic in nici un fel, cum intre ei e mancatorime (APR contra PG, PG contra DNA etc), cum le e frica de ministru sau de politic in genere, am decis noi, judecatorii, sa ne batem pentru ei, sa cerem puterilor indrituite sa ii lase pe procurori INDEPENDENTI.

Repet: remarcati ca nici MJ (unde ministrul se crede tatal procurorilor - el a fost insa la conferinta si ministerul a a participat financiar la masa de dupa prima zi), nici MP (unde procurorul general ii are in subordine pe toti procurorii), nici Parlamentul (cel interesat primul de necesitatile legislative al unui statut adevarat), nici CSM (care se dau reprezentantii magistratilor dar care nu pot gandi decat in grup, nimeni neputandu-si asuma vreo pozitie individuala fara sa se ascunda in spatele votului comun si secret), nici Curtea Constitutionala (a carei jurisprudenta a evoluat din a considera procurorul ca agent executiv pana la a-l considera magistrat independent, desi chiar pe 27 sept a.c. CEDO a decis altceva), nici AMR (care e organizatie a judecatorilor si procurorilor, dar mai degraba in privinta actiunilor salariale si al grevelor), nici Asociatia Procurorilor din Romania (organizatie a unor procurori ramasi fara functii de conducere si a unora care au primit ordin sa adere la ea), nici mass-media (invadata de de asa-zisii `analisti` care se dau mai destepti ca magistratii in privinta justitiei) nu au organizat o asemenea dezbatere si nu si-au asumat o politica publica in ceea ce priveste. Oamenii prefera sa fie mai degraba critici, guralivi si secventiali, decat sintetici, vizionari si sistemici.

Materialele acestei conferinte sunt disponibile la

http://www.unjr.ro/evenimente/procuror-democratie-si-stat-de-drept.html

http://www.transparency.org.ro/stiri/evenimente/2007/29septembrie/index.html

Se lamureste statutul procurorului

Atacurile la adresa justitiei sunt fara precedent. Basescu si Macovei, prin declaratiile lor din 2005 si 2006, sunt de-a dreptul inocenti pe langa ce fac acum reprezentantii partidelor sau mass-media.

Unu: ca acestia nu stiu ce vorbesc intrucat habar nu au cum functioneaza sistemul juridic si, practic, nu au viziunea sistemica necesara unor analize.

Doi: ca sunt interesati, majoritatea celor care vorbesc fiind pusi sub cercetari sau fiind sub pericolul de a fi cercetati, sau reprezinta trusturi de presa ai caror patroni au direct interesul de a influenta mersul unor anchete.

Trei: antipatia fata de presedintele tarii a degenerat in stupide propuneri de modificare a legilor justitiei sau a raspunderii ministeriale, care nu fac decat sa ciunteasca din nou din autoritatea organelor judiciare. 

Cel mai vinovat de toate astea e, fara indoiala CSM. Acest organism pentru care imi pare acum rau nu ca l-am creat, ci fata de care aveam atata speranta si pe care l-am inzestrat cu atatea atributii, s-a dovedit total ineficient in aceste zile. Dar ce ma mira, ca doar acum  CSM e organul care ii trage de urechi pe judecatorii care indraznesc sa le infirme solutiile, transformandu-se el insusi, daca mai era cazul, in factor de presiune si comitand imxtiune nepermise in justitie! Tin minte cum s-au strans semnaturi la o acuzatie de coruptie in justitie in 2006 contra lui Basescu care a fost parat la Curtea Constitutionala; dar acum, cand colegii procurori sunt injurati ca la usa cortului, cand care mai de care comentatori (nu de fotbal, desi cam tot pe acolo e; ci, vezi Doamne, `analisti politici`) spun public ca acestia sunt incompetenti, corupti, mafioti sau cand ditamai ministrul justitiei apare ranjind la TV si dezvaluie date din anchete penale in curs de desfasurare sau acuza ca in Romania se fac dosare politice si politie politica de catre magistrati, nu avem nici o reactie din partea sistemului judiciar si nici o reactie din partea CSM-ului. 

Si totusi, o structura care nu este nici institutie publica direct interesata de mersul justitiei (cum este CSM, MJ sau chiar Parlamentul Romaniei), si nici organizatie a procurorilor (care lipsesc cu totul din peisajul civico-juridic) – e vorba de Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania - s-a gandit sa organizeze un eveniment fara precedent in Romania: o dezbatere publica, cu experti internationali si cu specialisti din Romania pe marginea rolului si statutului procurorilor. Iata ca schimbarea vine din interior si de jos in sus, potrivit principiilor de reforma promovate de SoJust

Nu e fantastic? Judecatorii sunt preocupati de statutul procurorilor! E al doilea mare semnal, dupa reactia asociatiilor de judecatori la cererea abuziva a ministrului justitiei de revocare a procurorului Tulus, cand judecatorii isi manifesta dorinta de lamurire a statutului procurorilor si de aparare adecvata a colegilor lor.

Asadar, vineri si sambata, sa urmarim dezbaterile acestei conferinte. Acum se va contura directia pe care vrem sa mergem: procurorul – independent sau procurorul – agent al executivului.

Amanunte la http://www.unjr.ro/evenimente/procuror-democratie-si-stat-de-drept.html

Codruta si Codul Penal

Codruta Kovesi, Procurorul General al Romaniei, vrea marirea pedepselor pentru cei care fura bunuri din dotarea autostrazilor.

Eu stau si ma gandesc: daca sustragi vreun semn de circulatie, sau niste dale, sau mai stiu eu ce semne de pe autostrada, se cheama ca e furt din loc public. Or, art. 209-209 C.pen. sanctioneaza cu inchisoare de la 3 la 15 ani o asemenea fapta. Sa dai cuiva 10 sau chiar 15 ani de stat la mititica, il linisteste si pe el si inca doua generatii dupa..

Prin urmare, lege avem.Trebuie aplicata. E la fel ca si campania anticoruptie: degeaba vorbim de combaterea ei daca pedepsele sunt 6 luni-2 ani inchisoare, adica cam cat se da pentru conducere cu alcoolemie in sange…

In fine, marirea pedepselor nu e o garantei a disparitiei faptelor antisociale. Codruta ar trebui sa se gandeasca cum face sa activeze ceva organe de prevenire, de paza a autostrazilor. Cu alte cuvinte, trebuie stabilita o politica a drumurilor. Ca am dreptate, o dovedeste recentul raport SAR in materie.