CRISTI DANILEŢ – judecător

25/08/2007

Roman in SUA (10)

Filed under: Jurnal SUA — Cristi Danilet @ 11:58 PM

Ziua a 10-a: Imigrantii romani   

casa sarbatorit Un roman din zona da o petrecere pentru fiul sau, care implineste 1 an de zile. Ne adunam cam 30 de romani la el acasa. Prilejul e excelent sa aflu cat mai mutle despre comunitatea de romani din statul Michigan. 

dornenii din SUA In statul Michigan sunt cam 100.000 romani. Numai 40 de familii stau in zona Madison Heights. Cam o treime sunt din acelasi oras, Vatra-Dornei (orasul meu natal). Majoritatea au venit cu Loteria Vizelor (care iti da drept de sedere si de munca – green card). Ceilalti, prin casatorie. Aflu ca o casatorie de convenienta costa 10.000 $ – gasesti un cetatean american, te casatoresti, pleci in SUA, apoi aplici pentru cetatenie dupa 3 ani si divortezi (daca divortezi inainte, termenul e de 5 ani); in maxim un an esti chemat la interviu, ce consta in 100 intrebari despre viata si cultura americana, dintre care trebuie sa raspunzi la minim 70; jurmantul de fidelitate fata de SUA este etapa finala. 

Cei mai multi romani au studii superioare. Aici insa multora nu le-au fost de folos studiile din tara si fac de toate: soferi de camioane, cercetare de piata, industria producatoare de panouri solare, companii de investitii, doctori, asistenti medicali (profesiunea cea mai cautata in SUA, dupa un curs de 6 luni), constructii (multi castiga foarte bine din pusul gresiei), laborator pentru experiente pe animale. Noii veniti sau cei care sunt batrani si nu pot invata limba, lucreaza intr-un abator. Pentru a practica unele profesii (de ex, instalator) trebuie licenta; pentru altele, e de ajuns diploma pe care o detii din tara (economist, inginer). Sunt satisfacuti majoritatea de ce fac acolo, dar sunt constienti ca o educatie buna pentru copiii poate presupune mutarea intr-o alta localitate/zona. Putini sunt cei care regreta ca au plecat din Romania, renuntand la posturi bune.  La unii resimt un adevarat patriotism si sunt pusi la curent cu tot ce se intampla in tara. Pe altii nu prea ii mai intereseaza stirile. Toti pot urmari Romania International, ca unul din cele 70 canale oferite in pachetul minim de serviciile de cablu; unii se plang ca transmisia e foarte proasta, mai bine se vede un post arabesc; barbatii nu pot intelege de ce pe postul national de televiziune nu se transmit meciurile echipei nationale de fotbal. Pentru alte posturi (TVR1, Antena 1, ProTV, Prima, Acasa, Etno) trebuie platit in plus. Sunt posturi de radio care transmite cate 30 min pe zi stiri din toate tarile, inclusiv din Romania, in limba engleza. Pentru toti insa Romania e `acasa` sau `la noi`. Vorbesc relaxati despre viata lor, isi aduc aminte cu nostalgie de vremurile in care erau in Romania. Isi asteapta cu placere rudele sau pe orice cunoscut sau concitadin din tara. Se intalnesc deseori la petreceri. Povestesc amuzati de intamplari traite aici, in contact cu civilizatia americana. 

Potrivit lor, cel care se stabileste in America vede mai intai totul frumos – e o perioada de entuziasm. Urmeaza insa la scurt timp perioada de critica – atunci incepe sa dea de greutati si sa regrete plecarea din Romania. Dupa care urmeaza perioada de adaptare. In total cam 2, 5 ani.  Romanii trebuie sa accepte ca lucrurile pot fi vazute mai bine din afara: e ca un vas pe care traiesc oameni dar care nu stiu cum arata acest vas din afara, at de mare e oceanul, cat de scufundat in apa e vasul, ce culoare are. In Romania e inca multa mitocanie, multa lipsa de politete.Tinerii romani sunt nemultumiti. Ei vor modificari rapide in societate. Ele se petrec, totusi, dar mai incet, si din afara se vede acest lucru. In anii `90-`94 au plecat multi romani, frustrati de ce era tara dupa Revolutie si mineriade. E dezamagitor sa vezi cum tinerii de azi vor si ei sa plece, semn ca schimbarile inca nu se petrec indeajuns de bine. Romania e inca `tara tuturor posibilitatilor`: dezordinea si ne-reglementarea faca ca oricine sa poate specula si inflori rapid.

Unul dintre invitati este medic. A venit aici in urma cu 12 ani. E casatorit cu o americanca, plecata din Romania in`77. Diploma de lincenta nu i-a fost suficienta: a trebuit sa dea o multime de teste, ceea ce a insemnat sa invete cartile de aici, sa ia totul de la zero. Dupa 6 ani, e unul din cei mai buni medici din zona. Are cabinet particular si pacienti in doua spitale – aici ai voie sa iti ingrijesti pacientii chiar daca sunt internati in spitale in care tu nu lucrezi. Din 3 in 3 ani se supune evaluarilor – ceea ce inseamna sa aiba 150 de credite rezultate din participarea la conferinte (formare continua) si teste. Sistemul medical functioneaza destul de prost (spre deosebire de tara vecina, Canada): de exemplu, o asigurare obisnuita pentru trei persoane costa minim 350 $ pe luna; o operatie pe cord costa 67.000 $, iar o cezariana 25.000 $ (din care 2.000 sunt platiti din buzunar, restul suporta sistemul de asigurari).  

O romanca, absolventa de psihologie, a plecat in urma cu 4 ani in State. S-a casatorit cu un american, dupa care a urmat un curs de master acolo in domeniul psihologiei reclamei. A lucrat pana acum intr-o companie de cercetare a pietei de consumatori. Cel mai mare client al sau (producator de vopsele – primul din SUA si al doilea din lume) a sunat-o intr-o zi sa ii spuna ca este multumit de colaborarea de pana acum si ca vrea sa o angajeze; tocmai a acceptat pachetul. Povesteste cum in urma cu 2 luni a fost in Romania. A plecat cu avionul de pe aeroportul JFK din New York. La toate casele de check-in lumea statea la coada, numai la cea pentru Romania era imbulzeala. Asa a auzit un comentariu de la un american catre un alt calator: `Conceptul de rand este interpretat diferit in Romania!`.  Ca sa se scuze, un roman care statea la coada a inceput sa se laude ca el a luptat in Revolutia de la 1989. De parca nesimtirea ar putea avea scuze… 

Un altul a vrut sa isi cumpere casa in Romania. I s-au cerut 40.000 $. A ramas uimit: in Jamaica, o casa de aceeasi marime este 20.000 $. 

Altul povesteste cum se uita impreuna cu niste americani la o emisiune romaneasca. Uimit de imbracamintea prezentatoarei, unul dintr ei a exclamat: `Si americancele au sani, dar nu si-i arata in public`. Decenta e mare aici (numai faza cu slipul de baie pentru barbati cate spune!). 

Fosta mea invatatoare, mutata la fiul ei si pe care o revad dupa 10 ani, povesteste cum a fost la New York, cu ocazia aderarii Romaniei la NATO – 2 aprilie 2004: romani din toata America au fost transportati pentru o suma modica la Washington DC unde au manifestat in fata Casei Albe cu steaguri tricolore si pancarde in cele doua limbi; multi au fost imbracati in costume nationale romanesti. 

Cei mai multi sunt multumiti cu viata linistita de aici, din suburbie. Unii ar vrea sa se mute la New York. Asa aflu ca acolo este un ziar romanesc puternic – `Lumea libera romaneasca` si ca in prima sambata  a lunii mai se sarbatoreste la NY ziua romanilor. 

copiiMa uit la copiii care au venit la petrecere: de la 2 la 13 ani, se joaca impreuna. Vorbesc intre ei in engleza. Cu parintii de asemenea vorbesc in engleza, desi acestia din urma li se adreseaza in romaneste (cu satisfactie constat ca multi parinti inca nu si-au pierdut accentul de acasa). De aceea, parintii se bucura cand mai vine cate un roman in vizita, ca forteaza copiii sa mai vorbeasca in limba noastra. Realizez ca acesti copii, ai romanilor din SUA, sunt americani: sunt asimilati perfect de societatea americana – de la vorbit si imbracat, pana la modul de a se juca. Toti accepta si practica sleep-over: un copil ramane si doarme peste noapte la alti copii, din alta familie. Eu tot nu pot intelege cum la 16 ani poti avea carnet de conducere a masinii, la 18 ani te poti casatori, dar de abia la 21 ani ai voie sa consumi bautiru alcoolice.

E ora tortului: lumea canta `La multi ani!` si `Happy Birthday tot you!`, apoi micutului i se taie motul, iar firele de par sunt prinse cu ceara de o moneda. Urmeaza PINATA – un obicei mexican: se agata o cutie colorata, dupa care cel sarbatorit ar trebui legat la ochi si pus sa loveasca cu o bata in cutie; acum insa sarbatoritul e prea mic, asa ca el trage ne niste sfori: cutia se desface si pe jos se imprastie o multime de bomboane, acadele si gume, pe care copiii le culeg repede. 

Petrecerile romanilor sunt diferite de cele ale americanilor: acestia din urma se intalnesc la masa, asculta muzica in surdina si povestesc. Ai nostri stiu insa se se distreze: muzica, dans, prieteni multi, mancare pe alese. Se intalnesc fie la ziua vreunuia, fie de Halloween cand se costumeaza hazliu. Uneori, cate unul mai organizeaza `Petrecerea romanilor`cand vin la intalnire inclusiv romani din Canada. 

Iesim afara la un gratar. Suntem paziti contra tantarilor de un mecanism doatat cu neon albastru si sarme, in care sunt atrasi si `prajiti` tantarii sau fluturii de noapte. Mancam hamburgeri facuti la gratarul electric, dar si carnati facuti in tepusa la foc.Se povesteste despre petreceri anterioare, care erau mult mai dese. Unii romani s-au mutat in alte zone sau state. S-au gasit solutii moderne si pentru ei: se bea prin…web-cam. Altul povesteste cum a plecat ametit de la un party, l-a oprit politia si l-a urcat in masina lor dupa care l-a dus acasa. Cineva poveste despre un roman care mergea prea tare cu motocicleta si l-a urmarit politia vreo trei ore; cand l-a prins si a fost intrebat de ce a fugit, a dat un raspuns amuzant, dar care l-a salvat: `La noi, daca te prinde politia, te bate de numa`-numa`!`.

Aflu ca politia americana e dotata cu antiradere care pot masura viteza chiar daca masina respectiva vine din sens opus; in Canada, nu se mai folosesc radarele cu unde radio, ci cele cu laser; sunt permise antiradarele numai in SUA, nu si in Canada. Posturile radio cele mai ascultate sunt BBC (Anglia) sau CBS (Canada). Posturile TV cele mai puternice sunt impartite in functie de politica: CNN a liberalilor si FOX a republicanilor. Cu privire la vreme, esti anuntat tot timpul de Weather Chanel TV (sunt multe furtuni in perioada asta a anului). 

 O veche cunostinta mutata in SUAde multi ani, ma ia de o parte si, fata de o posibila imigrare a mea in SUA, imi spune o pilda: Era un ins care vrea sa stie cum e Iadul si cum e Raiul. Ajunge in Rai si vede ca toata lumea e linistita, oamenii povesteau, se plimbau. Merge in Iad si vede ca toti chefuiau, se distrau. Mirat, il intreaba pe Tartor: `Cum se face ca aici e asa de bine?`, la care i se raspunde: `Asta e doar reclama pentru turisti`.

verii Dupa cateva ore de dans si hore, ne asezam la masa la povestit. Tarziu in noapte plecam spre casa.

Anunțuri

1 comentariu »

  1. 2 comentarii scurte :
    1. Si eu am fost uimit de diferenta intre pudibonderia americana (dusa la extrem – cind am fost eu tocmai isi aratase Madonna un sin in pauza de la SuperBowl si se vorbea la stiri numai de asta) si faptul ca sunt cei mai mari producatori de pornografie. Una din explicatii e ca in public nu ai voie sa arati nimic, intre cei patru pereti ai tai poti face ce vrei.
    BTW – la chestia cu slipul, aia mulati, clasici la noi sunt doar pentru homosexuali la ei..Restul – shorts
    2. Chestia cu bauturile alcoolice este, zic eu, o greseala – am vazut multi mai multi americani tineri 24-25, care din citeva beri (d-alea de 330ml) se faceau pulbere, cu consecintele de rigoare, la fel si prin baruri… Mi s-a explicat ca pentru ca pina la 21 au interzis, dupa le incearca pe toate LOL :-D

    Comentariu de Bogdan — 29/08/2007 @ 3:46 PM | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: