CRISTI DANILEŢ – judecător

12/09/2007

Legi anti-europene: contencios administrativ

Filed under: organizare instante,politic — Cristi Danilet @ 6:44 PM

dosare birou In aceasta vara au aparut modificari importante la Legea contenciosului administrativ, aduse prin Legea 262/2007, publicata in MO nr.510 din 30 iul 2007. Ele nu satisfac intrutotul asteptarile,  iar cu una nu pot fi de acord sub nicio forma: este vorba de modificarea componentei completului de prima instanta.

Astfel, forma initiala a Legii 554/2004 a contenciosului administrativ  nu continea nici o referire la compunerea completului de judecata, ceea ce insemna ca in prima instanta completul era alcatuit potrivit art.54 alin. 1 din legea 304/2004, adica dintr-un singur judecator. Legea 262/2007 adauga la sfarsitul alin.1 al art 10 inca o teza: `Completul de judecata este format din 2 judecatori`.

Cine a propus acest lucru? In ianuarie 2007, 14 senatori si deputati (Chelaru Ion – senator PSD; Iorgovan Antonie – senator PSD; Eckstein Kovács Péter – senator UDMR; Ivănescu Paula Maria – senator PD; Jurcan Dorel – senator PD; Nicolae Şerban – senator PSD; Tărăcilă Doru Ioan – senator PSD; Vasilescu Gavrilă – senator PC; Vedinaş Verginia – senator PRM; Melescanu Teodor, Nicolai Norica, Oprea Mario-Ovidiu – senatori D.A.; Buda Daniel – deputat PD; Dorneanu Valer – deputat PSD) au initiat o propunere legislativa pentru modificarea si completarea Legii 554 din 2004 a contenciosului administrativ. Propunerea a urmat urmatorul proces legislativ:

a. procedura la Camera Deputatilor In forma sa initiala adresata Camerei Deputatilor (pct. 41), propunerea legislativa nu atingea problema competului de judecata din prima instanta, deci completul de judecata includea un singur judecator, potrivit dreptului comun. Comisia Juridica, de disciplina si imunitati intocmeste la 14.02.2007 un Raport catre Plen de aprobare a acestei propuneri legislative, cu anumite amendamente. Un amendament vizeaza chiar textul art. 10 alin 1 (pct 12): modificarea s-a propus de catre membrii Comisiei juridice si  senatorul Iorgovan (care a participat la aceasta sedinta in calitate de initiator al propunerii), dar nu se atinge problema compunerii completului de judecata. In 27 febr 2007, Plenul Camerei Deputatilor adopta proiectul de lege, care – in mod firesc – la art 10 alin. 1 nu face nici o referire la componenta completului de judecata (pct.16).

b. procedura la Senat In sedinta din 29 mai 2007, Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari a intocmit raport de admitere a proiectului de lege, cu anumite amendamente. Referitor la acestea din urma, din anexa la raport rezulta ca senatorul Antonie Iorgovan, propune ca amendament adaugarea la sfarsitul aliniateului 1 al art 10: `Completul de judecata este format din 2 judecatori`. Amendamentul este insusit si adoptat de Comisia juridica cu unanimitate de voturi (pct. 23). Azi am formulat catre Comisie o cerere de informatii publice pentru a-mi comunica un extras de pe stenograma sedintei respective – care spre deosebire de Camera nu se gaseste pe site-ul Senatului – pentru a afla motivele ce au stat la baza propunerii si adoptarii acestui amendament.

In aceasta forma, Raportul este trimis la 4 iunie 2004 spre dezbatere Plenului Senatului. In 28 iunie 2007, Plenul Senatului adopta proiectul de lege in forma propusa de Comisia, care contine amendamentul de mai sus  (pct. 15). Apoi legea este trimisa la promulgare de presedintii celor doua Camere ale Parlamentului. Presedintele Romaniei promulga actul normativ pe 19 iul. 2007, care este publicata drept Legea 262/19.07.2007 în M.O. 510/30.07.2007.

A dat sau nu aviz CSM? Potrivit art. 38 din Legea nr 317 din 2004 a CSM, Plenul CSM avizeaza proiectele de acte normative ce privesc activitatea autoritatii judecatoresti. Nu ma indoiesc ca propunerea legislativa in cauza a trecut pe la CSM; si nici nu ma intereseaza. Problema e ca modificarea referitoare la complet a aparut in etapa finala a traselui legisilativ, la Comisia juridica a Senatului. De regula, la sedintele acestei comisii participa un reprezentant al MJ si unul al CSM. Am formulat cu vreo saptamana in urma cate o cerere intemeiata pe Legea 544 din 2001 catre cele doua institutii pentru a vedea care a fost opinia lor la amendamentul senatorulu Iorgovan. Nu mi s-a raspuns inca.

Dar fata de consecintele dezastruoase a acestei modificari, e evident ca aceste organisme care ar trebui sa ne protejeze cariera sunt platite din banii publici degeaba, daca au permis sa fie adoptata o astfel de grozavie juridica.

Ce efecte produce modificarea? In conditiile in care pe rolul instantelor numarul cauzelor de solutionat este in crestere, iar nevoia de marire a schemelor de personal nu este satisfacuta, dublarea numarului de judecatori in completul de prima instanta inseamna o dublare a numarului cauzelor de solutionat pentru fiecare dintre acestia, ceea ce ar conduce, inevitabil, la scaderea calitatii actului de justitie. Colegii mai vechi, care au prins sistemul completului colegial de dinainte de 1997, au confirmat faptul ca, datorita comasarii a doua sedinte de judecata corespunzatoare in prezent fiecarui judecator, se ajunge in situatia ca doar unul dintre ei – cel care prezideaza sedinta de judecata – sa cunoasca dosarele din sedinta respectiva, in timp ce colegul sau se va concentra pe studierea dosarelor din urmatoarea sedinta, pe care o va conduce el.

De exemplu, saptamana trecuta eu am intrat in sala de judecata cu 36 dosare de recurs si alte 40 de directe, toate intr-o zi; cred ca am dat hotarari in 40% din cauze. Si pe toate le-am primit spre examinare cu 48 ore inaintea sedintei si a trebuit sa le vedem in acest interval 3, respectiv 2 judecatori. Daca cineva isi imagineaza ca un judecator poate retine 76 stari de fapt si poate identifica legea aplicabila in fiecare dintre aceste dosare, si mai e in stare sa si solutioneze bine aproape jumatate dintre ele, totul intr-o singura zi, iar intre timp sa mai si motivez temeinic dosarele hotararile din saptamana anterioara, ii pot spune ca are o imaginatie bogata.

Care e trendul european in materie? Marirea numarului de dosare nu e specific doar Romaniei. Fenomenul e prezent si in alte state europene, drept pentru care se cauta diverse solutii. La nivelul Consiliului Europei, exista un organism anume creat pentru aceasta: Comisia Europeana pentru Eficienta Justitiei (CEPEJ). Ei bine, in cadrul unui program ce ruleaza deja de doi ani (toate documentele incidente le-am tradus si sunt publicate aici), una dintre solutiile oferite este inglobarea a doua recomandari ale Comitetului Ministrilor din cadrul CoE: Recomandarea nr. (86) 12 in legatura cu anumite masuri vizand prevenirea si reducerea incarcaturii instantelor si Recomandarea nr. (87) 18 privind simplificarea justitiei penale, care solicita statelor membre generalizarea instituirii judecatorului unic in prima instanta. Tendinta europeana este certa in favoarea judecatorului unic, nu a colegiului.

Apoi, vorba unui coleg de al meu, clujean: este ilar ca actuala legislatie permite unui singur judecator din penal sa trimita la inchisoare pe viata un inculpat, iar pentru a decide emiterea unei autorizatii de catre primarie noua lege impune necesitatea a doi judecatori.

Sper ca legislatorii nostri nu s-au gandit ca in felul acesta s-ar asigura mai bine impartialitatea si anti-coruptibilitatea judecatorilor, cum au mai motivat in iunie 2004 cand au votat o prevedere similara in legea 304/2004, ce a fost ulterior abrogata dupa ca in numele AMR i-am sesizat despre prevederile europene in materie, trimitand la Parlament si la CSM traducerile celor doua recomandari (imi amintesc cum un membru de atunci din CSM m-a intrebat, surprins: `Cum, dar colegialitatea nu este o conditie pentru aderare?` – dar ce ma mira, ca ci Curtea Constitutionala confunda CoE cu UE; in orice caz, propunerea era si atunci, ca si acum, neconforma cu trendul european). In realitate, garantarea impartialitatii si asigurarii controlului judecatorilor nu are nici o legatura cu principiul colegialitatii. Simbolul independentei si impartialitatii justitiei este judecatorul unic in prima instanta, acel judecator bine pregatit, care cunoaste dosarul, legea si jurisprudenta, in fata caruia justitiabilul se prezinta cu incredere si care nu are nevoie sa fie controlat de catre colegul de complet, ci doar  de catre instanta superioara, careia prin definitie ii revine acest rol.

Ce e de facut? Pai, cum in Romania unul arunca piatra si alti zece se chinuie sa o scoata, acum ne vom gandi cum putem indrepta greseala facuta. Iar propunere, iar lobby, iar modificari. Ca se poarta. Sa speram insa ca unii dintre noi nu vor da ortu` popii pana se vor face aceste modificari, ca au mai fost cazuri de magistrati decedati la locul de munca din cauza suprasolicitarii. Dar, cui ii pasa? Ministerului nu prea, ca e bucuros acum ca la Patriarhie a ajuns un IPS de la Iasi, nu de la Cluj si astfel echipa e completa. CSM-ului nici atat, ca probabil e ocupat cu intocmirea unui comunicat de presa cum ca `CSM ia act cu bucurie de numirea IPS Daniel in functia de Patriarh al Romaniei etc, ca tot a inceput cu astfel de practici la decesul lui Teoctist. Sa vedem cand va deceda careva dintre noi la datorie, cat ne va jeli CSM.  

UPDATE 1 (13, 17 sept 2007): De la Senat am fost anuntat telefonic pe 13 sept ca nu exista stenograme pentru sedintele comisiilor, aspect confirmat si in scris prin adresa din 2591 din 17 sept 2007

UPDATE  2 (19 sept 2007): Ministerul Justitiei mi-a raspuns, evident, evaziv : `Ministerul Justiţiei a fost reprezentat de doamna Katalin-Barbara Kibedi, secretar de stat pentru Relaţia cu Parlamentul, la toate dezbaterile asupra propunerii legislative menţionate, desfăşurate atât în comisiile de specialitate, cât şi în Plenul celor două Camere ale Parlamentului. Punctul de vedere al Ministerului Justiţiei, pe tot parcursul procesului de elaborare a actului normativ, a fost în mod constant în sensul clarificării normelor propuse şi a respingerii soluţiilor dificil de aplicat în practică ori derogatorii de la normele de drept comun referitoare la procedura de judecată ori la compunerea şi constituirea instanţei. În susţinerea acestor precizări, aveţi posibilitatea de a solicita, în condiţiile legii, stenogramele şedinţelor în care a fost dezbătută această propunere legislativă. Precizăm, totodată, că, potrivit normelor procedurii legislative parlamentare, decizia aparţine deputaţilor şi senatorilor, care au libertatea de a ţine cont sau nu de punctul de vedere exprimat de reprezentanţii Guvernului`.

UPDATE 3 (12 apr 2008): Basescu a promulgat legea de aprobare a OUG 100 (pag 9). Prin care se revine la completul unic de prima instanta.

Anunțuri

1 comentariu »

  1. Ce-a facut Iorgovan cu legea contenciosului e perfect explicabil! Cum este avocat pledant in cauze de contencios si cum crede ca este „tatal” tuturor legilor, a mai gasit un mod de a incurca ceea ce altii incercau sa descurce. Si apoi, daca pica in sedinta un judecator care nu-i acorda”respectul” cuvenit, atunci e mai bine sa „completam” completul cu un alt mai servil, care poate „cedeaza”. Si, sa nu uitam ca Dl Iorgovan face parte dintr-un partid care pe multi i-a promovat in functii sau posturi…….DE ma voi scula pe multi am sa-i…….si ramine la alegere!

    Comentariu de De'al vostru... — 13/09/2007 @ 7:09 AM | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: