CRISTI DANILEŢ – judecător

02/03/2008

CSM si coruptia

Filed under: coruptia — Cristi Danilet @ 10:28 PM

va.jpg1. Declaratiile din ultimele zile ale domnului judecator Virgil Andreies, presedinte al CA Cluj si membru al CSM,  merita o atentie deosebita. Nu pentru ca sunt printre putinile declaratii ale domniei sale de cand a fost ales membru CSM, ci pentru ca ating subiectul coruptiei in justitie, considerat tabu. Da, stiu ca pare curios, intrucat el a fost unul dintre judecatorii care in octombrie 2007 au semnat un protest contra mea pentru ca la un seminar pentru jurnalisti as fi facut afirmatii chiar despre coruptia judiciara. Dar, iata, oamenii se mai schimba. Si inca ce repede! Desigur, nimeni dintre semnatarii contra mea nu s-au gandit macar sa actioneze in aceeasi maniera contra `sefului` (insist pe acest cuvant) lor. Ramane sa vad daca nu cumva va trebui sa o fac chiar eu.

2. Care e povestea? In oct.2007 am fost invitat la un seminar despre drepturile omului in care am tinut o prelegere participantilor, toti jurnalisti si toti semnatari ai unui contract de confidentialitate cu privire la informatiile obtinute in timpul trainingului, despre coruptia din sistemul juridic – am prezentat un studiu sociologic pe acest subiect vizand mecanisme de corupere si politici anticoruptie cu privire la politie, grefieri, magistrati, avocati etc. Toata lumea intelege ca e vorba de un studiu despre coruptie, in afara de un singur participant, intarziat la ore, care probabil crede ca prezint cazuri concrete din instantele clujene. Scrie un articol in care imi atribuie trei afirmatii, colegii se simt lezati, o parte din cei de la Curtea de Apel Cluj semneaza o petitie catre CSM sa le apere reputatia, cei de la Tribunalul Cluj imi accepta explicatiile si nu adera la semnare, CSM trimite 3 inspectori pe capul meu care se comporta ca un veritabil Gestapo punandu-ma sa demonstrez ca nu am spus eu ceea ce a scris ziaristul, ei fac rost pe neveu de inregistrarea intregii mele prelegeri, transcriu prelegerea, constata ca nu am spus eu ceea ce a scris ziaristul dar gasesc alte afirmatii mai…serioase, extrag numai ce le convine din prelegere intr-o nota pe care o prezinta Plenului, Plen care fara a audia inregistrarea ori a citi memoriul meu depus la sediul CSm prin registratura care – intamplator – se ratacise undeva prin CSM de nu l-au gasit nici pana azi, decide sa le apere reputatia.

Drept pentru care se da o hotarare in 24 ian 2008 prin care mi se imputa nu afirmatiile aparute in ziar de care se plansesera semnatarii, ci afirmatiile pe care le-am facut in cadrul seminarului si care nu ajunsesera niciodata publice. Mai mult, pana la publicarea ei pe 12 feb 2008, vine d-na Barbulescu si prezinta opiniei publice o declaratie scrisa si audio in care se afirma ca as fi incalcat codul deontologic, desi acest aspect nu se discutase in Plen si, in niciun caz, nu in contradictoriu cu mine (pentru `analisti`: am citit codul deontologic de nu stiu cate ori, l-am criticat si sunt si formator pe etica si deontologie judiciara atestat de INM, studii pe care majoritatea csm-istilor nu le au) si nici nu apare in hotarare.

De mentionat ca intre timp nici eu nu m-am lasat, ci am dat un interviu la Academia Catavencu, doua la Realitatea, am scris pe blog si am finalizat studiul, iar cu o parte din acesta ma si prezint la un concurs organizat de INM pe tema – culmea! – `Coruptia vazuta din interior`. Lucruri mai grave decat afirmatiile de la seminar pentru care nu am fost in niciunfel apostrofat. Pana acum.

3. In acest context, vine judecatorul Andreies nu o data, ci de doua ori si face public urmatoarele afirmatii:

a. La Cluj: Virgil Andreieş a recunoscut la bilanţul instanţei pe care o conduce ca in sistemul judiciar sunt şi oameni uşor de mituit. „Corupţia in sistemul judiciar exista, ea nu este un fenomen, dar este la fel de periculoasa chiar daca este un singur caz, repet, pot fi mai multe”, au fost mai exact cuvintele preşedintelui Curţii. (Curentul)

b. Tot la Cluj: „Coruptia in sistemul judiciar exista, dar ea nu este un fenomen si este la fel de periculoasa, recunosc, chiar daca este un singur caz. Daca un singur caz de coruptie aduce un prejudiciu de imagine asupra sistemului judiciar, nu acesta este motivul pentru care procesele sunt mai lungi. Nu acesta este motivul pentru care se dau si solutii gresite. Daca nu stabilim exact diagnosticul sistemului judiciar si tratamentul va fi intodeauna gresit. Nu as vrea sa abatem atentie de la problemele reale din sistem” (Ziare.com)

c. La Alba-Iulia: Virgil Andries  a declarat, vineri, la Alba Iulia, ca „este un nonsens sa spuna cineva ca doreste sa lupte impotriva coruptiei si, in acelasi timp, sa atace sistemul judiciar in ansamblul lui”. In cadrul unei conferinte de presa desfasurata la finalul sedintei de bilant a activitatii Curtii de Apel Alba Iulia in 2007, reprezentantul CSM-ului a spus ca „nu poti sa lupti impotriva coruptiei fara un sistem judiciar puternic”. In opinia lui Virgil Andries, coruptia in justitie nu este un fenomen. (Rompres)

Asadar, judecatorul Andreies afirma ca exista coruptia in sistemul judiciar, ca nu este un fenomen, dar ca e la fel de periculoasa chiar daca exista un singur caz si ca nu aceasta este principala problema a justitiei.

4. Probabil domnul judecator nu a luat inca la cunostinta de concluziile deazstruoase ale Sondajului Gallup pe care de cateva saptamani CSM il tine ascuns, motiv pentru care presa l-a publicat `pe surse`:

– in opinia a 7% dintre grefieri multi judecatori sunt implicati in acte de coruptie, 8% opineaza pentru coruptie in randul procurorilor, 19 % pentru avocati, 13% pentru notari, 20% pentru politisti, 3% pentru functionari din justitie, 15% pentru executori judecatoresti. 12% dintre grefieri considera ca pentru imbunatatirea starii justitiei romane o prioritate este reducerea coruptiei din sistemul juridic;

– in opinia avocatilor, 47% cred ca toti sau aproape toti judecatorii sunt implicati in acte de coruptie (alti 45% cred ca putini sunt implicati), 60% cred ca toti sau aproape toti procurorii sunt implicati (31% cred ca putini sunt implicati), 51% opineaza pentru functionarii din justitie, 30% pentru avocati, 28% pentru notari, 78% pentru politisti, 35% pentru executorii judecatoresti. Principala problema cu care se confrunta justitia din Romania este coruptia pentru 34% dintre avocati, urmata de incompetenta, pentru 19% dintre ei. Rezolvarea problemei coruptiei este vazut de avocati ca prioritara pentru imbunatatirea situatiei din justitia romana, alaturi de simplificarea procedurilor judiciare;

– in opinia populatiei, 63% crede ca toti sau aproape toti judecatorii sunt implicati in acte de coruptie, 60% politistii, procurorii si avocatii, 46% functionarii din justitie, 43% executorii judecatoresti, 35% notarii. Din cei care au raspuns la sondaj, 14% au fost implicati in ultimii doi ani, personal sau o persoana din gospodarie, intr-un proces; pentru 39% dintre acestia, principala problema cu care se confrunta justitia romana este, de departe, coruptia, urmata de legislatia neclara si durata prea mare a procesului pentru 10%. Pentru cei neimplicati intr-un proces, principala problema cu care se confrunta justitia romana este, de asemenea, coruptia, pentru 38% din cei intervievati, urmata de legislatia neclara si incorectitudinea personalului pentru 5%. Și unii, si ceilalti, considera coruptia si apoi simplificarea procedurilor in sensul scurtarii duratei procedului, drept aspecte prioritare pentru imbunatatirea situatiei justitiei din Romania.

5. Si, in caz ca se vor ataca concluziile acestui sondaj care va fi dezbatut miercuri, pe 5 martie 2008 de Plenul CSM, pe motiv ca el ar releva doar perceptia celor intervievati (desi cel putin la grefieri eu zic ca vorbim si de altceva decat perceptie si oricum, increderea se bazeaza pe perceptie, aspetc pe care sociologii il stiu f.bine), reamintesc concluziile unui Sondaj TI-Ro, de anul trecut, care vizeaza de data asta experienta, nu perceptia: potrivit caruia unui procent de 11% din cei care au avut contact cu justitia in ultimele 12 luni li s-a cerut mita, iar 10% au dat mita. Ah, la asta mai trebuie sa adaug si cercetarile ori condamnarile pentru comiterea unor fapte de coruptie de catre magistrati – de ex, doar anul trecut 3 magistrati au fost judecati chiar la – coincidenta?! – Curtea de Apel Cluj.

6. Asadar, raman intrebarile: de la ce procent in sus vorbim de un fenomen? E nevoie sa fie un fenomen ca sa ne ingrijoram de coruptia din justitie (asta apropo de `si un singur caz daca avem este grav` – declaratie a d-lui Andries preluata intocmai de pe transcrierea prelegerii mele) ? De ce mai cheltuim bani pe sondajele de opinie daca nu dam nici doi bani pe rezultatele lor? Pe cine incercam sa mintim (este evident ca populatia reclama coruptia din justitie ca principala problema, urmata de lungimea proceselor, ceea ce inseamna ca noi, magistratii, nu convingem, si de aici lipsa de incredere a justitiei si, deci, de legitimare)? Si, desigur, nu pot incheia decat cu o intrebare amara: De ce domnul Andreies are liber sa vorbeasca public de coruptia din justitie prin prisma parerii sale personale, aruncand anatema asupra intregului corp al magistratilor din moment ce nu vorbeste de cazuri concrete, in timp ce eu, care am vorbit si documentat, si intr-un cadru privat, am fost admonestat?

7. Desigur, intrebarile raman retorice. Asta pentru ca niciodata magistratii romani nu vor recunoaste ca se pot insela, ca justitia are doua masuri, sau ca increderea populatiei e vitala.  Intotdeauna vor da vina pe guvern, pe parlament, pe presa, pe populatie, pe corupatori, pe sondaje, pe frustratii din interior. Nimeni nu isi va asuma insa nimic cu responsabilitate. Pentru simplu motiv ca sistemul judiciar din Romania nu este responsabil. Pentru ca nu este constient de sine insusi.

Anunțuri

10 comentarii »

  1. Felicitari. foarte interesant articol. Consider ca acum daca ai fost impins in arena sau pe scena nu ai alta cale decat sa continui ce ai inceput. Succes.

    Comentariu de ion adrian — 03/03/2008 @ 10:35 AM | Răspunde

  2. Cazul dvs a fost solutionat in mod indubitabil de catre CSM prin incalcarea flagranta a dreptului la libera exprimare – lucru pe care nu ma indoiesc ca nu-l stiti- fiind adusa atingere dreptului dvs la libertatea de expresie garantat de articolul 10 din Convenţia EDO.

    Mai jos voi face cateva referiri la principii ce reies din jurisprudenţa Curţii, in special cu privire la cauza Cauza Boldea împotriva României din 15 februarie 2007:

    „Curtea doreşte în primul rând să amintească principiile fundamentale care reies din jurisprudenţa sa (a se vedea, printre multe altele, Hertel împotriva Elveţiei, Hotărârea din 25 august 1998, Culegere de hotărâri şi decizii 1998-VI, paragraful 46).

    Libertatea de expresie constituie unul din temeiurile esenţiale ale unei societăţi democratice, una din condiţiile primordiale ale progresului său şi dezvoltării fiecăruia. Sub rezerva paragrafului 2 al articolului 10 este valabilă nu numai pentru « informaţiile » sau « ideile » strânse cu bunăvoinţă sau considerate drept inofensive sau indiferente, ci şi pentru cele care rănesc, şochează sau preocupă: în conformitate cu noţiunile de pluralism, toleranţă şi spirit de deschidere fără de care nu există « societatea democratică ».

    Aşa cum o consacră articolul 10, ea este însoţită de excepţii care cer totuşi o interpretare strânsă şi nevoia de a o restrânge se stabileşte în mod convingător.

    Adjectivul « necesar », în sensul articolului 10 paragraful 2, implică o « nevoie socială imperioasă ». Statele contractante beneficiază de o anumită marjă de apreciere pentru a aprecia existenţa unei asemenea nevoi, dar este dublată de un control european privind în acelaşi timp legea şi deciziile care o aplică, chiar şi atunci când sunt emise de o instanţă independentă. Curtea are deci competenţă să statueze în ultimul rând asupra faptului de a şti dacă o « restricţie » este în concordanţă cu libertatea de expresie pe care o protejează articolul 10.

    Curtea nu are deloc drept sarcină, atunci când îşi exercită controlul, să se substituie instanţelor interne competente, ci să verifice din punctul de vedere al art. 10 hotărârile pe care le-au pronunţat pe baza puterii lor de apreciere. Nu reiese că trebuie să se limiteze să descopere dacă statul pârât a folosit această putere cu bună credinţă, cu grijă şi în mod rezonabil: trebuie considerată ingerinţa litigioasă în lumina ansamblului cauzei pentru a stabili dacă era « proporţională cu scopul legitim urmărit » şi dacă motivele invocate de autorităţile naţionale pentru a o justifica sunt « pertinente şi suficiente ».

    Astfel, Curtea trebuie să se convingă de faptul că autorităţile naţionale au aplicat reguli conforme cu principiile prevăzute de art. 10 şi bazându-se în plus pe o apreciere acceptabilă a faptelor pertinente (Zana împotriva Turciei, hotărârea din 25 noiembrie 1997, Culegerea de hotărâri şi decizii 1997-VII, pag. 2547-2548, paragraful 51, şi Kyprianou împotriva Ciprului [GC], nr. 73797/01, paragraful 171, 15 decembrie 2005).

    În plus, echitatea procedurii şi garanţiile pe care le oferă (a se vedea, mutatis mutandis, Kyprianou, citat anterior, paragraful 171), şi natura şi greutatea pedepselor aplicate (Ceylan împotriva Turciei [GC], nr. 23556/94, paragraful 37, CEDO 1999-IV, Tammer împotriva Estoniei, nr. 41205/98, paragraful 69, CEDO 2002-I, şi Lešnik împotriva Slovaciei, nr. 35640/97, paragrafele 63-64, CEDO 2003-IV) sunt de asemenea elemente de luat în considerare atunci când este vorba despre măsurarea proporţionalităţii atingerii aduse libertăţii de expresie garantată de articolul 10 din Convenţie.”

    Cele de mai sus sunt sigur ca nu sunt cunoscute de catre cei care v-au judecat cazul dvs, caci acestia sunt inca la stadiul in care fac confuzie intre dreptul comunitar si dreptul rezultat din jurisprudenta Curtii EDO.

    Comentariu de Lucian-Cosmin — 03/03/2008 @ 5:59 PM | Răspunde

  3. O actiune interesanta si care ar trebui multiplicata in tara adica sa devenim si noi un fel de CNSAS.
    Iata despre ce este vorba:
    In Botosani s-a intocmit o lista de catre Sindicatul Politistilor si Personalului Contractual din IPJ Botosani (SPPCI) si publicata pe blogul:

    http://justitiarul.weblog.ro/

    Este o initiativa interesanta, caci ce nu s-a inteles cu mentalitatea comunista inca existenta in subconstient in 1990, a fost ca intr-un stat liber si de drept justitia se face nu in mod colectiv , colectiv se dau despagubiri se dezincrimineaza ceva adica cam ce s-a facut cu fostii detinuti politici, desi culpa politica trebuia dezincriminata(nu amnistiata sau gratiata) pentru intreaga perioada, inclusiv procesele unde erai condamnat pentru cativa dolari pusi in casa de cei care faceau perchezitia, caci nu se osteneau sa puna zeci de mii de dolari .
    Unii de pe atunci au explicat ca fiecare, individual, poate cere justitiei sa faca dreptate si sa-i pedepseasca pe faptuitori. Raspunsul era: unde sa-i gasim?
    Iata, prin initiative ca cele de mai sus la care poate participa oricine se pot creea premize ptr actiuni judiciare punitive daca faptele nu sunt prescrise, si atrag atentia ca termenul de prescriptie curge cu siguranta cel putin din 22 dec 1989.

    Ce suneti despre asemenea initiative si cum stam cu prescriptia pentru ce se putea face inainte de 89, ca dupa prosti noi sau nu , aceasta a curs si curge.

    Comentariu de ion adrian — 04/03/2008 @ 6:26 AM | Răspunde

  4. In legatura cu pct.2…
    In oct.2007 ati avut (se pare) unele convingeri sau…o opinie; drept urmare,apar 3 functionari publici care,”necunoscand” art.247 CP,il incalca.Probabil ca,nu se stie de cine,cei 3 au fost instigati sau…santajati sa comita aceste fapte,deoarece cunoasterea Codului Penal-in detaliu, tine de esenta meseriei si a locului lor de munca. Daca,in urma „investigatiilor” celor 3,s-a dat o hotarare care se referea la alte fapte,inseamna ca nici cuprinsul art.289 CP,nu este cunoscut,fiind- asadar- incalcat…
    Acestea,sunt doar niste ganduri si nu au legatura cu „justitia”…; in alta ordine de idei,la un moment dat, S-AR PUTEA SA AIBA !

    Comentariu de Marius — 04/03/2008 @ 5:39 PM | Răspunde

  5. in legatura cu pct. 4
    cam multe puncte si ghilimele, cam vag, cam incoerent. gandurile lui marius nu au de fapt legatura cu nimic…

    Comentariu de detaşatul — 06/03/2008 @ 2:17 PM | Răspunde

  6. bine. Cred ca normele deontologice ale profesiei de magistrat nu pot fi decat legate direct de Conventia EDO. De ce ? Pentru ca Romania a ratificat aceasta Conventie si Curtea (CEDO,prin L 30/1994 si textul, modificat prin protocolul 11,cu L 79/1995 ). Ce inseamna aceasta ratificare? Inseamna ca ai dat deja o lege(vorbesc de Stat) prin care ti-ai manifestat acordul de a face parte din Conventie si de a te supune judecatii Curtii,amandoua EDO . De aici rezulta faptul faptul ca semnatara ratificarilor ar avea obligatia sa-si modeleze toata legislatia,in asa fel incat sa nu incalce Conventia EDO . Romania nu se poate prevala de faptul ca nu a stiut ce semneaza (odata cu ratificarea) sau ca nu a stiut ca a intrat in UE. Statul Roman este obligat deseori sa suporte cheltuieli mari cu prilejul pierderii proceselor ce ajung sa fie judecate la Curtea EDO, din cauza necunoasterii legii in ceea ce priveste Drepturile Omului(in Europa);in acest sens,judecatorul Cristi Danilet trebuie privit-in primul rand,ca fiind un OM,cu drepturi.Acest Stat nu se poate astepta sa-i fie respectate legile,de catre oameni ale caror drepturi nu sunt respectate;poate,in schimb,sa impuna respectarea legilor dar -din acel moment- notiunea de democratie isi pierde substanta ! In sprijinul afirmatiilor pe care le-am facut,aduc art.13 si art.17 din Conventia EDO.
    Daca stau sa ma gandesc bine,aduc intreaga Conventie EDO – in sprijinul a ceea ce afirm… Ratificata !

    p.s. tacere deplina…

    Comentariu de Marius — 07/03/2008 @ 2:08 PM | Răspunde

  7. Coruptia din justitie a ajuns la cota alarmante.
    Un presedinte de Tribunal recent a refuzat un probatoriu pentru a nu putea justifica adevarul. Mai mult sunt incalcate conventiile internationale la care Romaia a aderat. Conventia de la Haga cu taote ca art 20 din Constitutie prevede ca acordurile internationale la care Romania a aderat au prioritate fata de legile nationale.
    Daca iti angajezi avocat pe fiul unui senator sau deputat atunci instanta iti daca cistig de cauza indiferent daca ai dreptate sau nu. Va pun la dispozitie astfel de sentinte in care judecatorul nici macar nu a citit dosarul .

    Comentariu de Maria Cabuta — 27/03/2008 @ 4:16 PM | Răspunde

  8. Felicitări pentru ,,coloana vertebrală,,!!Ca avocat cu state vechi,v-am admirat(cînd eraţi judecător stagiar la Judecătoria Vatra Dornei) modul cum a-ţi ştiut să vă formaţi ca judecător integru,imparţial şi cu mult bun simţ.V-am urmărit evoluţia în funcţii dar din păcate şi involuţia…dar aceasta nu vă diminuează cu nimic probitatea profesională ci din contră vă ridică cu mult deasupra pluiadei de judecători neaveniţi în această nobilă profesie.Acum la V.Dornei este…jale,vai de ea biata justiţie!!Ce poţi pretinde de la judecători care se ceartă pentru probleme şi orgolii personale…ba se judecă în instanţă,de la avocaţi formaţi,,după ureche,,care habar nu au cu se mănîncă legea???!Cînd văd atîtea nedreptăţi,atîtea nereguli şi,,reguli noi inventate,,pentru a se atinge scopuri bine ţintite,cînd nu mai pot garanta justiţiabilului că se va aplica corect legea care îl apără…îmi vine să mă las de neserieDAR îmi este prea dragă şi nu mă lasă ea pe mine.Am deviat(scuze)de la subiect,dar am considerat că mă înscriu pe aceeaşi linie a nemulţumirilor şi neîmplinirilor (d-voastră)în acest sistem al,,înfăptuirii actului de justiţie ADEVĂRAT,CURATşi profesionist.Doresc ca în,,lupta,,d-voatră pentru o adevărată justiţie,să vi se alăture cît mai mulţi…atunci poate sistemul se va însănătoşi.

    Comentariu de ARDELEANU HORTENZIA — 13/04/2008 @ 10:07 PM | Răspunde

  9. DLE: CRISTI DÄNILET;

    noi ce-i de f. departe ne bucuräm pt. intintinerirea justitiei si verticalitatea ei, cum este cazul dvs.VÄ SUNTEM ALÄTURI:

    dar in acela timp observäm cu stupoare ; cä adevärul si corectitudinea supärä.

    CSM, are o släbiciune pt. judecätoarea betivä si agresivä.

    desigur ; cred cä nu pot ierta cä ati lucrat cu D-NA MONICA MACOVEI, femeia europei ; care s-a sträduit sä inläture putregaiul ;nu numai in justie. de altfel sant atacati pe rand morar, tulus si dVS.

    CUI NU-I CONVINE????? CINE VREA JUSTITIE PRIVATÄ???????????????????????

    Comentariu de theo — 27/11/2008 @ 12:06 PM | Răspunde

  10. […] deontologiei; acţiunea a fost respinsă. În 2008 însuşi preşedintele CSM de la acea vreme recunoştea că există corupţie în sistemul nostru. În 2009 publicam o carte despre corupţia şi […]

    Pingback de 25 magistrati condamnati pt coruptie in 6 ani | CRISTI DANILEŢ - judecător — 22/05/2013 @ 10:59 AM | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: