CRISTI DANILEŢ – judecător

04/06/2008

Imunitatea magistratilor?!

Filed under: CSM — Cristi Danilet @ 4:02 PM

I. La pct. 11 din ordinea de zi solutionata din data de 29 mai 2008 se afla o propunerea a CSM de modificare a Legii nr 303/2004 pentru a se prevedea obligativitatea aprobarii CSM pentru punerea in miscare a actiunii penale (inculparea, acuzarea) contra judecatorilor si procurorilor pentru orice tip de infractiune.

 

II. Care e ratiunea pentru care CSM vrea sa fie introdus un astfel de filtru? In absenta unei motivari a propunerii CSM, iata presupunerile sunt patru:

a) cetatenii formuleaza prea des plangeri contra magistratilor: aceasta este o falsa problema, caci de la sesizarea organului judiciar si pana la inculpare se fac o serie de verificari, iar in dreptul nostru nu se cunoaste institutia acuzatorului privat decat in mod exceptional, astfel ca cetateanului nu trebuie sa i se impute faptul ca formuleaza plangere/denunt (despre problema bunei-credinte a cetateanului, vezi mai jos);

b) se comit abuzuri, adica ar fi magistrati care instrumenteaza dosare abuziv contra altor magistrati. Aceasta afirmatie este foarte grava, si daca CSM recunoaste acest lucru trebuie gasite rapid metode de responsabilizate a sistemului, fata de orice posibil justitiabil.

c) CSM vrea sa controleze anchetele penale. Lipsind obligatia de instiintarea a CSM cand se demareaza investigatii contra unui magistrat si existand posibilitatea ca insisi magistratii din CSM sa fie cercetati, CSM vrea sa aiba un control al acestor investigatii;

d) asemanarea cu celelalte puteri: parlamentarii, guvernantii si presedintele tarii nu pot fi cercetati penal decat in urma unor aprobari politice, prin urmare, pentru egalitatea puterilor se impune o aprobare si pentru magistrati. Se uita insa ca aprobarea politica se da pentru inceperea urmaririi penale, pe cand aprobarea pentru cercetarea magistratilor se da pentru punerea in miscare a actiunii penale.

 

III. Iata care sunt argumentele impotriva introducerii unei asemena aprobari, din partea CSM, pentru acuzarea magistratilor de comiterea oricarei infractiuni:

 

1. din punct de vedere al cetateanului care denunta o fapta penala a unui magistrat:

– daca este vorba de o infractiune de drept comun comisa de magistrat (ex. furt) nu exista niciun argument al necesitatii aprobarii CSM, organism care are ca atributie constitutionala doar gestionarea carierei profesionale a magistratului. Potrivit art. 124 alin 2 din Constitutie `Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti`, astfel ca daca un magistrat a comis o infractiune, el trebuie sa raspunda ca orice cetatean;

– daca este vorba de o infractiune in legatura cu atributiile de magistrat (ex. fals, coruptie) atunci existenta unui filtru consfinteste un privilegiu, incalcandu-se art 16 alin 1 `Cetatenii sunt egali în fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari`: un organism tot al magistratilor, CSM, va decide daca incuviinteaza acuzarea unui magistrat infractor, iar decizia va fi discriminatorie si fara posibilitatea de a fi contestata pe motive de oportunitate. Astfel ca, CSM risca sa para chiar o `cooperativa de spalat magistrati` (denumire atribuita de presa);

– si inca ceva: daca se simte nevoia protejarii magistratului impotriva unor abuzuri comise de anchetatori contra sa, pe cetateanul simplu cine il apara de abuzurile acestora?! Oare nu cumva se incurajeaza crearea unor filtre la nivelul diverselor profesiuni: pentru identitate de ratiune, vor putea sa ceara crearea unor astfel de filtre pentru a fi invuviintata inculparea si Clubul Roman de Presa pentru jurnalisti, si Agentia Nationala a Functionarilor Publici pentru functionari, si Asociatia Municipiilor din Romania pentru primari si sindicatul muncitorilor pentru cei din fabrica etc.

 

2. din punct de vedere al celui care instrumenteaza cauza, acest filtru reprezinta:

– o imixtiune in justitie: CSM este un organ administrativ, in ale carei atributii nu intra infaptuirea justitiei; daca vrea, CSM da aprobarea pentru ca eu sa imi indeplinesc atributiile de procuror/judecator, iar daca nu vrea, eu nu pot face nimic desi am motive sa cred ca cel pe care il cercetez este un infractor;

– o ignorare a pregatirii mele: daca mie, magistrat, mi se impune sa  cer aprobare de la un organ administrativ care pretinde ca poate lua decizii judiciare mai bine decat mine, cel care instrumentez dosarul, inseamna ca CSM nu are incredere in pregatirea si in buna-mea credinta. Aceasta inseamna ca insusi CSM este vinovat, el fiind responsabil alaturi de INM de recrutarea, pregatirea si sanctionarea disciplinara a magistratilor, si astfel incearca sa ascunda incompetentii din sistem;

– acest filtru nu va afecta doar procurorii care instrumenteaza cauze cu magistrati.

Pentru ca din 2003 se poate ataca o solutie de netrimitere in judecata data de un procuror neabuziv, direct la judecator (iar solutiile de NUP sau SUP contra magistratilor sunt f.multe). Care judecator poate avea o parere contrara procurorului, sa considere ca la dosar sunt probe suficiente contra magistratului cercetat si astfel sa trimita dosarul inchis de procuror cu IUP sau SUP la instanta pentru a face judecata (art. 278 ind 1 lit. c C.proc. pen). Vrea sa imi spuna cineva, ca eu, judecator va trebui sa cer aprobarea CSM ca sa judec un dosar??? Ce incalcare mai mare a independentei se poate produce?

 

3. din punct de vedere al CSM, acest filtru este:

– o modalitate de prevenire a abuzurilor: dar nu exista nici un fel de statistica si nici un fel de declaratie publica in legatura cu abuzurile judiciare. Chipurile, CSM vrea sa stopeze aceste abuzuri, preluand el atributele acuzarii. Dar cine garanteaza ca la randul sau CSM nu va abuza, favorizand sau nenorocind magistrati fata de care membrii CSM au anumite interese, mai ales ca un exista nici un mecanism care sa previna conflictele de interese la nivelul CSM? De ce sa am incredere in ancheta paralela efectuata de CSM? Mai mult, ce indrituieste CSM sa aprecieze probele administrate de un procuror, putand da o alta turnura anchetei sale? Oricum insa, CSM e cel care aproba suspendarea magistratilor ca urmare a inculparii, si cred ca nu ar trebui sa dea efect suspendarii daca incuparea ar fi abuziva;

– o modalitate de control al anchetelor judiciare: daca ordonanta lui Chiuariu era menita sa ingreuneze demararea cercetarilor unor politicieni, daca avizul Presedintelui sau al Parlamentului au rolul de a incuviinta inceperea urmaririi unor politicieni, aprobarea data de CSM pentru punerea in miscare a actiunii penale impotriva unor magistrati are un efect mai periculos: lipsa aprobarii duce la incetarea urmaririi unor magistrati, deci echivaleaza cu un ordin de incetare a oricaror proceduri, ceea ce este inadmisibil – asta nici macar un organ superior procurorului nu o poate face si, iata, o face un organ din afara sistemului judiciar inceteaza o urmarire legal demarata.

– o prevenire a anchetarii propriilor oameni: in conditiile in care in presa se vehiculeaza din ce in ce mai multe informatii despre implicare unor membri CSM in desfasurarea unor concursuri sau solutionarea de dosare, aceasta propunere a CSM in aceste zile transmite publicului mesajul ca CSM-istii se simt vulnerabili.

– o conditie impusa de documente internationale. Am incercat sa gasesc standarde internationale in legatura cu imunitatea magistratilor. Am gasit doar Opinia nr. 3 din 2002 a CCJE care la pct 52-54 ne da raspunsul: nu poate exista o imunitate penala; este acceptabil un mecanism contra plangerilor vexatorii numai in tarile in care exista acuzator privat (ceea ce nu se poate pune in discutie la noi decat cel mult pentru procedura din art. 278 ind. 1 lit.c C.pr.pen, respectiv daca un procuror a dat o solutie de netrimitere in judecata contra unui magistrat, victima poate contesta masura la procurorul ierarhic superior, iar apoi se poate plange unui judecator; daca judecatorul admite plangerea si retine cauza spre judecare la instanta considerand ca sunt probe suficiente, acuzarea va fi sustinuta in unele cazuri doar de catre victima, ceea ce poate pune in discutie necesitatea unei aprobari, dar eu cred ca insasi incheierea judecatorului de admitere a plangerii poate fi considerata ca avand un astfel de efect).

 

IV. In realitate, problemele din spatele aceastei propuneri sunt altele:

1. daca sunt magistrati care comit abuzuri, trebuie gasite mecanisme administrative de prevenire: trebuie revazuta modalitatea de recrutare (apropo, cu un simplu interviu in fata CSM au intrat in sistem o multime de magistrati cu grave carente de pregatire profesionala, iar efectele se vor vedea in curand), de pregatire (cineva s-ar putea gandi totusi ca un seminar de 2-3 zile o data la 3 ani nu e de ajuns pentru un magistrat), si de evaluare (vad ca presedinta CSM recunoaste ca la evaluarea din acest an magistratii si-au ales singuri 10 hotarari pe care le-au dus la comisie); trebuie revigorata raspunderea disciplinara  (art. 99 lit h din legea 303/2004 cu privire la incalcarea cu rea credinta sau grava neglijenta a legii e neaplicata); trebuie vazut de ce nu functionenaza raspunderea penala  (infractiuni precum represiunea nedreapta ori abuz in serviciu nu se intalnesc in practica judiciara cu privire la magistrati);

2. daca sunt persoane care formuleaza abuziv plangeri/denunturi trebuie gasite cai de sanctionare a acestora, de la amenzi/despagubiri civile (art. 723 din C.pr.civ aplicabil si in materie penala in baza art.721 ar fi un inceput) pana la sanctiuni penale pentru denuntarea calomnioasa (de altfel, in practica, infractiuni precum denuntarea calomnioasa sau marturie mincinoasa sunt foarte des intalnite, insa foarte putin investigate, ceea ce incurajeaza fenomenul plangerilor);

3. daca exista filtre pentru politicieni, nu inseamna ca si pentru magistrati ar trebui sa existe. Scopul trebuie sa fie eliminarea acestor bariere adminstrative de efectuare a cercetarilor penale (vezi argumente pentru urmarirea politicienilor fara aviz), ele nefiind altceva decat imixtiuni legiferate in justitie;

4. trebuie modificata legislatia de sorginte sovietica si unit momentul punerii in miscare a actiunii penale cu trimiterea in judecata: nimeni nu atentioneaza ca in Romania inculparea se poate face nu doar prin trimiterea in judecata, cand urmarirea e finalizata, ci si in timpul acesteia, creind aberatia unei cercetari cu doua categorii de suspecti: invinuitul si apoi inculpatul. Efectul este ca prin inculpare se determina imediat suspendarea din functie a magistratului. Oricum, in tarile occidentale, acuzarea se face numai in momentul in care procesul ajunge in fata judecatorului;

5. magistratii din Romania sunt vulnerabili pentru faptul ca sunt suspendati din functie la inculpare si apoi inlaturati din magistratura la condamnare pentru orice infractiune. Adica, de ex, daca accidentez cu masina pe cineva si sunt vinovat, voi termina cu magistratura. Or, suspendarea nu ar trebui sa opereze decat in legatura cu infractiunile de serviciu si nu ar trebui sa intervina decat odata cu trimiterea in judecata – in acest caz, evident, nu ar mai trebui sa existe niciun filtru. Iar inlaturarea din magistratura pentru o condamnare penala a unui magistrat ar putea sa opereze fie numai pentru infractiunile de serviciu, fie numai pentru infractiunile intentionate si pentru care pedeapsa aplicata este peste un anumit minim.

 

UPDATE: Am facut rost de documentul cu propunerea CSM – asa cum banuiam, e nemotivata. Iar in Cotidianul presedintele CSM aduce ca argument faptul ca sunt multe plangeri din partea cetatenilor contra magistratilor, neobservand insa ca acest filtru nu are nicio legatura cu diminuarea lor.

 

Alte pozitii: UNJR, CRJ, TI

 

 

Anunțuri

9 comentarii »

  1. Imunitatea este tot ce va mai lipsea, in rest, sistemul este perfect…

    Trista tara, halal magistrati…

    Comentariu de Ono — 04/06/2008 @ 7:43 PM | Răspunde

  2. Ar trebui sa aiba imunitate ca acuma sunt vacinuri peste tot nu ca pe vremea bunici.

    Comentariu de dadatroll — 05/06/2008 @ 3:13 PM | Răspunde

  3. Felicitari Domnule Cristi!
    Dar nu impartasesc optimismul dvs deoarece sinteti o floare rara ca o orhidee in justitia romaneasca!. Incepind cu acest Consiliul Superior al Magistraturii( pe drept cuvint asemanator unui consiliul de Mafie) si mergind pe trepte ierarhice in jos ne lovim mereu de aceiasi oameni corupti.Ma intreb cam care ar fii procentul oamenilor cinstiti din Justitia Romana??? Intr-adevar, dinozaurii numiti de Iliescu, adevarate lichele si in sistemul comunist, nu vor face niciodata pasul inapoi. Si trebuie sa asteptam sa piara de moarte biologica !!
    Pacatul cel mare este ca ei isi reproduc mai departe sistemul ticalosit pe care si l-au creat.
    Ma intreb ce drepturi si ce imunitate mai vor dupa ce si-au judecat procesele lor de primire a sporurilor.!! Dupa cite afaceri fac aproape pe fata ,calcind justitia in picioare…
    Oare ce exemplu poate da o Barbuleasca,un Lupascu samd ???
    Poate nu stiti, dar judecatorul arestat la Arad are bune relatii cu mafia judecatorilor si procurorilor din Oltenia(afirmatia o pot dovedi oricind cu sentinte dictate de acest Lazar dupa telefoanele care le primea si nu dupa probele din dosar!
    Nu se mai satura, nu le mai ajunge, dar poate bunul Dumnezeu ii va vedea si ii va satuta…Pentru vecie…. Pentru ca din cite stim acolo inca nu a reusit nimeni sa isi mai aranjeze dreptatea !!

    Comentariu de severin — 05/06/2008 @ 4:53 PM | Răspunde

  4. Felicitari! Nu credeam (si-mi fac mea culpa) ca mai exista magistrati care sa spuna lucrurilor pe nume. Sper sa te mentii la acelasi nivel si sa nu dai nici o clipa inapoi.

    Comentariu de bogdantv — 07/06/2008 @ 5:47 PM | Răspunde

  5. „Răul apare când cedezi şi crezi că ăştia sunt tot, că ei controlează tot şi că nimic nu scapă neştampilat de efigia stagnării.”
    Citat dintr-un articol de Răzvan Exarhu – in evz… http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/807850/SENATUL-EVZ-Zambeste-maine-va-fi-la-fel-ca-tine/
    Si uneori e obositor sa ai sperante…

    Comentariu de Dansu — 13/06/2008 @ 9:47 PM | Răspunde

  6. Domnilor inchinativa magistratului el e dumnezeu pe pamant,da ce decizii vrea nu raspunde pentru ele e deasupra leggii ce nu pricepeti coruptia si incompetenta e in floare

    Comentariu de justitiabilul — 16/06/2008 @ 5:54 PM | Răspunde

  7. # Avaramu Says:
    June 17th, 2008 at 8:00 am

    Lamentari inutile! In orice tara normala,justitia si-ar facut treaba si panaramele astea erau la puscarie de mult,dar in tara asta justitia este plecata tot timpul in vacanta,ca si simtul civic.Stam si injuram ca prostii,in timp ce astia ne rid in nas pe buna dreptate:sintem prea idioti ca sa meritam altceva decit ce avem.Oricum,nu ai ce sa alegi,clasa politica si partidele nu sint decit niste turme de bagabonti,care actioneaza ca si clanul Duduianu sau Pian,numai ca fac asta pe fata si fara nici o fereala.Simplul fapt ca eu scriu acum chestiile astea,arata ca sint un timpit ca toti ceilalti si imi pierd timpul fara rost.Deja e prea tirziu,nu se mai poate schimba nimic.
    # livium Says:
    June 17th, 2008 at 3:48 am

    citeam in NYTimes un articol despre McCain, cum a influentat experienta de prizonier de razboi in Vietnam perspectiva lui de politica externa, ce recomandari facea el in anii ‘70 intr-o dizertatie prezentata doar in mediu academic(militar) si care e pozitia lui astazi. se abordeaza problema prizonierilor care au cedat si au colaborat cu vietnamezi, prizonierii care au rezistat torturii, influenta miscarii pacifiste, necesitatea explicarii obiectivelor de politica externa catre soldatii combatanti etc.
    ziceti-mi un politician roman care se poate lauda cu o asemenea abordare, cu o asemenea biografie. singurul care are elemente corespondente de biografie e Iliescu(evident, de cealalta parte a frontului si nu cu arma in mana ci la mancat rahat propagandistic).
    Romania e o tara ramasa in urma unde se impun tot felul de smecheri, mediocrii intelectual, lipsiti de caracter si generozitate, care ies in avantaj cu micul si marele furt. prin ‘92, eram la mare si Divertis isi incepea spectacolele cu ceva de genul:”va felicitam ca sunteti intre cei 2 milione de romani care ajung pe litoral”. in Romania, paote sunt 2,3,5,6 milione care au suficienta judecata sa nu voteze Piedone,dar restul(65% cat a luat asta intr-un sector al capitalei) nu se califica pentru o discutie serioasa.
    asta e tipic tarilor nedezvoltate. e un cerc vicios in care falsii lideri sunt tolerati/generati de o populatie inapoiata, iar aceasta populatie e mentinuta inapoiata de acesti lideri. Democratia nu rezolva problema asta, ci mentine situatia de fapt. poate prosperitatea raspandita pe canale capitaliste alternative, poate niste lideri generosi sa rupa cercul asta pe termen lung. spre exemplu, faptul ca jumate din populatie nu are acces la apa curenta e o problema grava(daca judecam cu standarde vest-europene) sau faptul ca nivelul cheltuielilor guvernamentale e pe la 35%(mai mic decat in SUA sau UK, fara ca piata sa fie complementara in acoperirea unor servicii de educatie si sanatate ca in tarile amintite) semnalizeaza niste probleme ca inegalitati/fracturi sociale puternice(e grei sa ai un proiect politic coerent in conditiile astea), subfinatarea serviciilor publice(calitatea vietii e afectata, o stim cu totii…).
    problemele astea nu se afla pe agenda lu’ Piedone, nici macar pe agenda lu’ Basescu(poate in secret,dar cred ca e prea smecher si prea vesel amator de fotbal sa-l doara capu’ cu din astea “grele”).

    Comentariu de Severin — 17/06/2008 @ 8:51 AM | Răspunde

  8. Cum poate un biet notar public, stagiar, să devină peste noapte avocat, profesor universitar şi, pe deasupra, preşedinte peste tot felul de comitete din vârful fotbalului românesc? Şi cum poate acelaşi notar, de o condiţie modestă cândva, să agonisească, în doar câţiva ani, o avere impresionantă, cu vile, maşini ultimul răcnet, megacabinete de avocatură ori clinici medicale? Reţeta notarului transformat în avocat nu e grea: găseşti unul “mare“, căruia îi cari zilnic şpăgile, şi te face avocat, apoi profesor. Mai găseşti unul, şi mai “mare“, îi aranjezi odraslei sale examenul de licenţă şi primeşti, drept cadou, o funcţie în fruntea FRF. Apoi, din cele două poziţii, câştigi proces după proces (că doar eşti avocat de succes şi profesorul multora dintre judecătorii craioveni) sau jonglezi, după caz şi greutatea plicului strecurat în buzunar, cu destinele cluburilor de fotbal naţionale.

    ÎN UMBRA FOSTULUI STAGIAR al notarului public Gheorghe Ciovică stau nume grele, care l-au ajutat pe Turculeanu să pătrundă acolo unde nici nu visase vreodată şi să-şi clădească o avere impresionantă, pe care puţini dintre oamenii de afaceri craioveni o au. Onorarii ilegale, folosirea traficului de influenţă printre magistraţi, dar şi aranjarea unor posturi cheie în Federaţia Română de Fotbal sunt doar câteva dintre acuzele pe care i le aduc foşti clienţi (care susţin “că-i lasă baltă“ în procese, ori că “negociază cu partea adversă preţuri mai mari decât onorariul primit“ de la ei), colegi de catedră (ce nu s-au dumirit nici acum în ce mod a devenit titularul specialităţii de Drept Civil) ori conducători de cluburi sportive, disperaţi de gafele pe care craioveanul le face prin fotbalul românesc, în calitate de preşedinte al Comisiei de Arbitraj al Fotbalului şi al Comisiei pentru Statutul Jucătorului.

    PÂNĂ ÎN ANUL 1993, NUMELE DE TURCULEANU nu era cunoscut decât acelora care ajungeau, cu diverse treburi, la notarul public Gheorghe Ciovică, unde personajul îşi făcea ucenicia în ale scriptelor. Un bărbat timid, care bătea toată ziua la maşina de scris contracte de vânzare-cumpărare, autentificări şi alte acte notariale. Îşi câştiga existenţa modest, ca notar, deşi, spune el, absolvise deja cursurile Facultăţii de Drept Economic – Administrativ din Sibiu, încă din anul 1982. Unde îşi desfăşurase activitatea, înainte de ’89, nu mai spune, iar biografia sa, la ora actuală, este – surprinzător – de negăsit. Cu atât mai curios este faptul că, în anii 80, regimul comunist nu prea te lăsa să stai fără un serviciu.

    ÎNTRE 1993 ŞI 1999, TURCULEANU ÎŞI DUCE EXISTENŢA într-un con de umbră şi doar câteva cadre universitare ale Facultăţii de Drept din Craiova îşi mai amintesc că “Turculeanu se pregătea pentru preparator universitar“ şi că intrase în baroul Dolj. Brusc, în acelaşi an, obţine “titlul de Doctor în Drept, pe ramura Drept Civil“. Este momentul în care începe ascensiunea celui mai controversat avocat al Olteniei.

    ACEEAŞI FORMULĂ O FOLOSEŞTE şi în anii următori, când îşi mută sediul cabinetului de avocatură dintr-un bloc de pe Calea Bucureşti în plin centrul Craiovei şi transformă cabinetul în “Societate civilă de avocaţi“. Pentru câştigarea renumelui, el se prezintă ca făcând parte “dintr-o echipă internaţională, ce numără, printre colaboratori, două mari agenţii de avocaţi din India şi Italia“. Contactaţi telefonic de reporterii Expresului de Sud, avocatul italian Pepe Marco, cu sediul în Via Tuscolana 4 din Roma, şi profesorul I. Sammi, reprezentantul indian al Trinitylegal din Valliammal Street, spun, unul, că “nu-l cunoaşte pe Turculeanu“, iar celălalt “că nu ştie ce este Craiova şi că în România colaborează doar cu firme de avocatură din Bucureşti“. Şi goana după publicitate a profesorului Ion Turculeanu nu se opreşte aici, el continuând să-şi alăture numele şi de cel al oamenilor de succes craioveni, ultima oară afirmând că “a scris un tratat de Drept Civil – Succesiunile – împreună cu Bianca Predescu“, fiica magistratului Curţii Constituţionale şi fost senator PSD, Ion Predescu. Bianca Predescu neagă însă că s-ar fi întâmplat acest lucru, spunând că au fost mulţi autori, sub îndrumarea domnului profesor Ion Dogaru, care au scris Drept Civil, dar nu îşi aminteşte să fi scris în colaborare cu Turculeanu.

    TURCULEANU ESTE UN TATĂ GRIJULIU. Tocmai de aceea fiica sa i-a fost studentă “eminentă“ la Facultatea unde el îşi predă, conştiincios, cursurile. Absolventă de drept în vara anului 2005, în luna noiembrie a aceluiaşi an “a susţinut cu succes examenul de admitere în profesia de avocat în cadrul Baroului Dolj“ – după cum spune tăticul ei, desfăşurându-şi din acel moment activitatea în cadrul Societăţii Civile Profesionale de Avocaţi “Turculeanu şi Stănciulescu“. Dar Turculeanu-senior nu o putea lăsa pe junioară un simplu avocat, remunerat tot de el, aşa că, din anul 2006, ea este preparator universitar în cadrul Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Administrative “Nicolae Titulescu“. Unde, nu-i aşa, şeful de catedră este chiar el.

    DOMNUL PROFESOR NU ŞI-A UITAT nici soţia, de profesie medic, căreia i-a făcut cadou (probabil din onorariile primite în procese pe care, surse din cadrul instanţelor, spun că le-ar aranja prin doar câteva fraze adresate judecătorilor, de genul: “vezi că ţi-am fost professor, ştii ce relaţii am!“) un laborator de analize medicale pe Unirii şi, mai nou, o întreagă clinică, pe Amaradiei. Nici poziţia socială, nici imaginea de “corectitudine“ pe care se străduieşte, din răsputeri, să şi-o creeze, nu l-au împiedicat, însă, pe cel care învaţă studenţii să facă justiţie, să pună mâna, într-un mod illegal, pe casa impunătoare în care soţia sa îşi exercită profesia. Clinica numită, culmea, “S.C. Turculeanu Ion“, ascunde drama a doi fraţi gemeni, intelectuali, aruncaţi în stradă de avocat.

    AVERTIZORI DIN CADRUL FEDERAŢIEI ROMÂNE DE FOTBAL, unde Turculeanu şi-a făcut loc într-un mod la fel de surprinzător şi rapid ca şi în “ale Dreptului Civil“, spun că omul care îl susţine, în ciuda deselor scandaluri pe care le provoacă în lumea fotbalului (Porumboiu chiar făcându-i o plângere penală la Parchetul General al României pentru trafic de influenţă) ar fi Mitică Dragomir. Lucrurile nu sunt imposibile, atâta vreme cât fiul lui Dragomir, absolvent al unei facultăţi particulare, şi-a dat licenţa cu o comisie a Facultăţii de Drept de la Craiova, al cărei preşedinte a fost nimeni altul decât Turculeanu. În contrapartidă, spun apropiaţi ai lui Mitică, acesta i-ar fi pus pe tapet funcţia de preşedinte al Comisiei de arbitraj în Fotbal şi, ulterior, al CSJ. Şi aici omul a avut grijă de rudele sale, astfel că, după ce-a plecat din fruntea CSJ, l-a lăsat în locul său pe Gabriel Manu, al cărui naş este şi care şi el i-a fost student la Drept în Craiova, iar subaltern al lui Manu este Ion Moraru, vărul lui Turculeanu.
    Acesta este omul care, ACUM, este ŞEFUL Baroului Dolj.

    Miliarde dintr-un SINGUR proces

    Cel mai mare scandal în care apare numele lui Turculeanu este cel legat de un proces judecat la Curtea de Apel Alba Iulia, în care personajul, apărător al unei societăţi din Târgu-Mureş, a reuşit să convingă judecătorii că n-au nevoie de… dosarul cauzei, aşa că instanţei i-a lipsit tocmai obiectul muncii. A primit, afirmă cealaltă parte implicată în proces, peste 50% din valoarea sumei câştigate de S.C. Euro-Expo SRL Târgu-Mureş, adică vreo trei miliarde de lei.

    Comentariu de Simona Fica, jurnalist — 18/06/2008 @ 4:42 PM | Răspunde

    • in primul rind felicitari domnule judecator,imi pun speranta ca veti reusi sa starpiti coruptia din sistemul de justitie, daca nu la nivel de tara macar la nivelul judetului bihor,doar sunteti cunoscut ca magistratul declarat impotriva magistratilor corupti si din pacate sunt destui la nivelul judecatoriei,tribunalului si curti de apel Oradea.In sustinere va dau exemplu dosarul 3207/271/2005,unde magistratul judecatoriei oradea intr-o actiune de prestatie tabulara obliga mortul sa-si dea consimtamintul pentru instrainarea unui imobil,fara titlu de proprietate,in baza adeverintei eliberate in baza legi 18/1991.astfel antecontractul se supune unei legi speciale, respectiv legea 18/1991,putem vorbi de frauda la lege care se penalizeaza cu nulitate absoluta,si petru magistratii tribunalului este OK solutia de la judecatorie, ba mai mult se pronunta fata de o persoana decedata, cei de la curtea de apel la fel….domnule judecator Danilet daca ati citit acest comentariu va rog sa ma contactati pentru a sustine acest comentariu cu probe scrise,va multumesc

      Comentariu de tarau ana — 17/01/2011 @ 1:18 PM | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: