CRISTI DANILEŢ – judecător

16/02/2009

Interviu Cristi Danilet

Filed under: independenta justitiei — Cristi Danilet @ 11:03 AM

crisblog.jpgJustitia e coloana vertebrala a societatii. Ea are rostul de a regla atat diferendele dintre persoanele fizice si juridice, cat si pe cele dintre acestea si autoritati. Practic, justitia e si putere, si contraputere în acelasi timp. Asteptarile sunt foarte mari de la justitie, ca urmare criticile sunt numeroase. Comisia Europena ne-a impus anumite conditii înaintea aderarii (împartirea aleatorie a dosarelor, strategii de reforma pe termen mediu, strategii anticoruptie) si ne-a monitorizat în urmatorii ani dupa aderare. Sunt convins ca fara aceasta supraveghere, autoritatile decidente ar fi stopat orice îmbunatatiri pentru a obtine o justitie competenta, prietenoasa si responsabila.

Judecatorul din Romania are exact acea independenta de care are nevoie pentru a da hotarari neinteresate, raportandu-se doar la lege si la probele de la dosar. Este adevarat însa ca e o problema cu independenta procurorului, care, constitutional, este sub autoritatea ministrului justitiei, legal este independent, dar tot legea prevede ca este subordonat sefului ierarhic. Or, daca recunoastem ca procurorii sunt magistrati, atunci trebuie sa realizam ca independenta justitiei presupune ca si conditie sine qua non independenta procurorului. Dar aceasta independenta nu înseamna lipsa oricarui control, caci atunci s-ar ajunge la arbitrariu. Prin urmare, trebuie creata o balanta între independenta (al carei scop este asigurarea unui act de justitie impartial) si responsabilitate.

Interviul pe larg in Gazeta de Cluj

Cristi Danileţ: „Sistemul are hibe”

În sistemul juridic au existat şi există oameni a căror integritate este îndoielnică şi al cărui profesionalism este discutabil”. „Odată intrat în sistem, tânarul magistrat se confruntă cu o lume nouă, pe alocuri autistă”. „Avem nevoie de legi bune, dar şi de mai mulţi oameni competenţi şi de bani pentru formare profesională”, a spus, printre altele, într-un interviu acordat Gazetei vicepreşedintele SoJust, judecătorul Cristi Danileţ.

Reporter: Cum apreciaţi starea justiţiei româneşti în acest moment, mai ales în contextul prezentării raportului Comisiei Europene pe justiţie? Consideraţi că România a făcut progrese notabile în ceea ce priveşte acest domeniu extrem de delicat? Ce ar trebui, concret, să facă statul român pentru a evita ca Uniunea Europeană să ne mai critice în astfel de probleme?

Cristi Danileţ: Justiţia e coloana vertebrală a societăţii. Ea are rostul de a regla atât diferendele dintre persoanele fizice şi juridice, cât şi pe cele dintre acestea şi autorităţi. Practic, justiţia e şi putere, şi contraputere în acelaşi timp. Aşteptările sunt foarte mari de la justiţie, ca urmare criticile sunt numeroase. Comisia Europenă ne-a impus anumite condiţii înaintea aderării (împărţirea aleatorie a dosarelor, strategii de reformă pe termen mediu, strategii anticorupţie) şi ne-a monitorizat în următorii ani după aderare. Sunt convins că fără această supraveghere, autorităţile decidente ar fi stopat orice îmbunătăţiri pentru a obţine o justiţie competentă, prietenoasă şi responsabilă.

Reporter: O mare problemă a procurorilor şi a judecătorilor este că nu se bucură de destulă independenţă în exercitarea actului de justiţie. Consideraţi că şi în România ar trebui instituit principiul american, acolo unde judecătorul este „rege” în sala de judecată?

Cristi Danileţ:  Judecătorul din România are exact acea independenţă de care are nevoie pentru a da hotărâri neinteresate, raportându-se doar la lege şi la probele de la dosar. Este adevărat însă că e o problemă cu independenţa procurorului, care, constituţional, este sub autoritatea ministrului justiţiei, legal este independent, dar tot legea prevede că este subordonat şefului ierarhic. Or, dacă recunoaştem că procurorii sunt magistraţi, atunci trebuie să realizăm că independenţa justiţiei presupune ca şi condiţie sine qua non independenţa procurorului. Dar această independenţă nu înseamnă lipsa oricărui control, căci atunci s-ar ajunge la arbitrariu. Prin urmare, trebuie creată o balanţă între independenţă (al cărei scop este asigurarea unui act de justiţie imparţial) şi responsabilitate.

Reporter: Cât de tare influenţează politicul actul justiţiei? Mai mult, cât de mult ar trebui să influenţeze politica actul de justiţie?

Cristi Danileţ:  Politicul trebuie să se implice în redactarea strategiilor pentru consolidarea justiţiei, pentru promovarea legilor de organizare a acesteia şi pentru aprobarea bugetului necesar. În rest, singurele implicaţii pot fi la nivel discursiv al justiţiei, în niciun caz implicaţii în anchete sau dosare concrete. De aceea, blocarea unor anchete în cazurile de mare corupţie de către Parlament, pe motiv că urmărirea penală a unor parlamentari nu se impune sau că nu sunt probe reprezintă o gravă imixtiune în justiţie: în orice stat democratic, numai procurorul poate aprecia probele de la dosar şi numai judecătorul se poate pronunţa asupra vinovăţiei unei persoane.

Reporter: Unde trebuie să căutăm vinovaţii pentru starea actuală a justiţiei româneşti? În lipsa banilor, proasta pregătire a unor magistraţi, intervenţia excesivă a politicului, legislaţia deficitară, „sistemul ticăloşit”, „reţelele profesionale care parazitează sistemul judiciar”?

Cristi Danileţ:  Justiţia reflectă fidel starea societăţii: la 20 ani după Revoluţie încă nu există cultură organizaţională, încă sunt probleme mari de management şi încă nu se realizează că justiţia nu este un loc de făcut bani, ci un serviciu pentru public, care trebuie asigurat la un nivel înalt. Din fericire, noile generaţii de magistraţi aduc un alt suflu justiţiei şi, realist vorbind, în ei trebuie investit cel mai mult pentru că ei vor redirecţiona reforma în următorii ani. Dar este adevărat: eşecurile sistemului şi hotărârile pronunţate contra României la CEDO au cauze multiple, de la legi interpretabile şi necolaborarea unor instituţii la actul de justiţie, la insuficienta pregătire a unor magistraţi.

Reporter: Putem considera că există, după cum afirma ministrul Predoiu la şedinţa de bilanţ şi de alegere a noii conduceri CSM din 8 ianuarie 2009, aşa- numitele „reţele profesionale care parazitează sistemul judiciar”?

Cristi Danileţ:  Instanţele şi parchetele funcţionează în cadrul unui sistem, este vorba de sistemul juridic, în componenţa căruia intră şi poliţia, avocaţii, grefierii, mediatorii, experţii, lucrătorii din penitenciar, executorii judecătoreşti, notarii publici. În acest sistem au existat şi există oameni a căror integritate este îndoielnică şi al cărui profesionalism este discutabil. Aceasta poate fi însă combătută prin şefi competenţi, care să asigure atât controlul intern în cadrul instituţiilor, cât şi cooperarea între instituţii. În acest fel, un eşec precum cazul “Gorbunov” ar putea fi evitat. Oricum, eşecul oricărui sector din acest sistem va genera o imagine negativă asupra întregii justiţii.

Reporter: Mai mult decât atât, putem afirma că CSM refuză să creadă că în România există şi magistraţi corupţi? De ce credeţi că se practică această atitudine de „băgare a mizeriei sub preş” în loc să se ia atitudine împotriva magistraţilor care se fac vinovaţi de mici derapaje?

Cristi Danileţ:  Din nefericire, la facultate nimeni nu ne învaţă ce înseamnă independenţa, imparţialitatea, integritatea, deontologia. Odată intrat în sistem, tânărul magistrat se confruntă cu o lume nouă, pe alocuri autistă, şi atunci are de ales: rămâne vertical sau face compromisuri – căci are exemple şi de o parte, şi de alta. În acest context, corupţia din justiţie trebuie abordată cu toată responsabilitatea: există în orice sistem oameni slab pregătiţi sau corupţi, dar ei trebuie rapid izolaţi şi înlăturaţi din sistem. Anticultura integrităţii a impus de-a lungul timpului o extindere a demagogiei: e  mai vinovat cel ce vorbeşte de neregulile din sistem, decât cel care comite aceste nereguli. Or, abuzurile în sistemul juridic sunt de neacceptat, tocmai pentru că justiţia e chemată să combată corupţia şi abuzurile din toate celelalte sisteme (politic, administrativ, privat etc). Abuzurile de orice fel trebuie descoperite şi combătute: există suficiente norme de tragere la răspundere penală (sunt oameni din sistem condamnaţi pentru fals sau corupţie) ori disciplinară a celor vinovaţi (CSM a sancţionat numai în ultimii 3 ani un număr de 45 de magistraţi).

Reporter: Cum apreciaţi cazul Gorbunov şi, implicit, toate celelalte cazuri similare care au apărut după ce acesta a fost dezvăluit? Mai mult, consideraţi că eliberarea acestuia s-a făcut cu complicitatea unor magistraţi?

Cristi Danileţ:  Cazurile penale sunt deseori în atenţia publicului, dar trebuie amintit că, în general, justiţia este una civilă: judecătorii soluţionează zilnic  situaţii implicând averea sau familia cetăţenilor, dar acestea sunt mai puţin vizibile în media. Cazul Gorbunov nu face decât să atenţioneze autorităţile că sistemul are hibe: comunicarea între instituţii este deficitară, legea se interpretează uneori în exces, managementul nu este unul de calitate. Acest caz arată însă că judecătorii nu dau soluţii doar în dosarul pe care îl au în faţă, ci hotărârile lor au mari implicaţii sociale: de punerea în libertate a unui om depinde, poate, viaţa altora, de modul de soluţionare a unei contestaţii la deciza de concediere depinde soarta unei familii întregi, de hotărârea dată într-un caz de restituire a unei clădiri depinde soarta mai multor familii care trăiesc acolo de ani buni, de soluţia într-un caz în care se contestă o autorizaţie de construire depinde confortul celor care locuiesc într-o anumită zonă etc. De aceea, prefer să spun că judecătorul este, în realitate, un arbitru social, iar deciziile lui nu sunt simple hârtii ce poartă un număr.

Reporter: Legea 298/2008 privind reţinerea datelor generate a stârnit o mulţime de controverse. Cât de “periculoasă” este această lege pentru libertatea românului? Este o lege bună, este o lege rea? Îngrădeşte această lege vreun drept fundamental al omului?

Cristi Danileţ:  Discuţia se pune pe tărâmul respectării dreptului omului la viaţa privată, dar acesta deja cunoaşte noi valenţe de când suntem filmaţi în locuri publice sau în hoteluri, de când a apărut baza de date cu probe biologice pentru suspecţi sau de când se va implementa hotărârea cu paşapoartele biometrice. Legea 298 a fost impusă de  necesitatea protejării societăţii împotriva activităţilor de crimă organizată, terorism şi afectare a siguranţei naţionale, astfel că cetăţenii corecţi nu au motive de îngrijorare. Scopul ei este de a realiza o bază de date referitoare la comunicaţiile telefonice şi pe e-mail ale persoanelor, urmând ca dacă acestea vor fi urmărite penal, să se ceară furnizorilor de telecomunicţii date despre acestea: când a vorbit, cu cine, din ce locaţie, cât timp. Accesul neautorizat la aceste date este sancţionat penal, aşa că furnizorii trebuie să îndeplinească anumite condiţii de securizare a informaţiilor astfel obţinute.
Precizez că nu sunt înregistrate decât date despre convorbiri, nu şi conţinutul convorbirilor. Interceptarea şi înregistrarea acestora se face numai în condiţiile Codului de procedură penală, respectiv cu autorizarea unui judecător pentru anumite infracţiuni, când probarea lor nu se poate face prin alte mijloace de probă.

Reporter: Există corupţie în justiţie? Şi dacă da, cum se „manifestă” aceasta?

Cristi Danileţ:  Există hotărâri judecătoreşti de condamnare pentru corupţie a unor magistraţi, grefieri, poliţişti, avocaţi. Aceştia au încasat sume de bani sau au beneficiat de servicii în scopul obţinerii unor decizii favorabile ori pentru grăbirea redactării lor. Este clar că sistemul, funcţionând ca un întreg, prezintă vulnerabilităţi care sunt accentuate de cei care cunosc acest sistem de mulţi ani şi au stabilit legături neprincipiale.
Sunt însă soluţii, atât la nivel legislativ, cât şi la nivel administrativ ori chiar etic, de întărire a integrităţii personalului. Din păcate, până acum acest aspect nu a constituit o prioritate, deşi sunt instrumente internaţionale care nu trebuie decât implementate.

Augustin Stanciu

Anunțuri

6 comentarii »

  1. „Este o nebunie absolută să fim obligaţi în continuare să acceptăm deciziile judiciare luate în aceste ţări (Romania si Bulgaria) în condiţiile în care s-a decis că în domeniul statului de drept ele nu îndeplinesc nici măcar criteriile minimale ale Uniunii Europene” declara un deputat olandez si cred ca asta spune multe. De acord cu ideea ta privitoare la procurori: daca si ei sunt asimilati magistratilor, atunci ne nevoie de independenta. Toate problemele raman insa nesolutionate de atatia ani iar justitia s-a innecat de mult fara ca sa-i pese cuiva de aceasta. O tara care nu are justitie, nu este un stat de drept!

    Comentariu de shanti — 16/02/2009 @ 12:33 PM | Răspunde

  2. „Cristi Danilet: Cazurile penale sunt deseori in atentia publicului, dar trebuie amintit ca, in general, justitia este una civila: judecatorii solutioneaza zilnic situatii implicand averea sau familia cetatenilor, dar acestea sunt mai putin vizibile in media. Cazul Gorbunov nu face decat sa atentioneze autoritatile ca sistemul are hibe: comunicarea intre institutii este deficitara, legea se interpreteaza uneori in exces, managementul nu este unul de calitate. Acest caz arata insa ca judecatorii nu dau solutii doar in dosarul pe care il au in fata, ci hotararile lor au mari implicatii sociale: de punerea in libertate a unui om depinde, poate, viata altora, de modul de solutionare a unei contestatii la deciza de concediere depinde soarta unei familii intregi, de hotararea data intr-un caz de restituire a unei cladiri depinde soarta mai multor familii care traiesc acolo de ani buni, de solutia intr-un caz in care se contesta o autorizatie de construire depinde confortul celor care locuiesc intr-o anumita zona etc. De aceea, prefer sa spun ca judecatorul este, in realitate, un arbitru social, iar deciziile lui nu sunt simple hartii ce poarta un numar.” (Cristi Danilet in dialog cu Augustin Stanciu, despre starea si solutiile Justitiei)

    Pentru acest raspuns te felicit sincer! Ai o viziune de magistrat – cred eu – unica in romania!

    Comentariu de shanti — 17/02/2009 @ 8:31 PM | Răspunde

  3. ,,Noi vrem egalitate….dar nu pentru catei!!!” Cam asta e deviza la care actualul CSM se chinuie sa ne arate ca se lucreaza. E foarte clar ca majoritatea domnilor procurori, sub obladuirea dublei ,,subordonari” a MJ si a CSM si-au facut si isi fac de cap, deaorece nici unul din acesti domni stapini nu ia nici o masura. Oare Codul civil nu e valabil si pt infractiuni comise de domnii procurori si domnii judecatori. Cei doi stapini ai ,,democratiei originale nu arata ca ar putea fii si corecti. Procurorul S,Gh. a fost seful unei mafii extinse pe citeva judete si nimeni nu a luat nici o masura la zecile de sesizsri sau de articole aparute in ziare. Infractiunile de drept comun si de drept penal comise de acesta si de clanul patronat de el au ramas nepedepsite.,,Saracul” s-a ales doar cu o revocare din functie !!
    Cam cita ,,independenta” vreti sa mai acordati la asemenea infractori protejati chiar de sistem (MJ+CSM)??
    Aplicati pct 8 al Proclamatiei de la Timisoara, dati afara dinozaurii din Justitie si puteti introduce abia atunci un sistem independent ca in Vest sau ca in SUA. La modul actual nu veti reusi decit jalnice frectii la un picior de lemn iar indivizi de teapa lui Barbulescu vor da mai departe comunicate in celebra limba de lemn.
    Sa dea Dumnezeu sa se reformeze………………..dar personal nu cred !!!

    Comentariu de Severin — 20/02/2009 @ 8:43 AM | Răspunde

  4. Cristi, ce zici de faptul ca UNBR-ul traditional pe linie de ADN, spaga, rudenii, compromisuri politice isi trage propria Curte de Arbitraj Profesional conf.unui regulament si a unor prevederi din statutul profesiei de avocat? Ce rost mai are art.126 al.(5)din COnstitutie?

    Iata ce a ajuns justitia in romanica! un bluff, un fiasco! orice casta, haita, mafie poate face orice si oricum iar constitutia saraca, pare a fi metamorfozata intr-o banala babuta prafuita, fricoasa, anxioasa, izolata…in final va fi instigata la suicid de cei ce o terorizeaza de atatia ani! Nici o institutie, nici un functionar public nu mai respecta acea cartulie subtire in care s-a reglementat „democratic” statul de drept numit ROMANIA! Exceptiile sunt rara avis, aproape ca nici nu mai razbesc prin intunericul nelegiurilor.

    Am ajuns sa constat ca vorbele lui Patriciu referitoare la necesitatea imperioasa a aparatiei tribunalelor private se pune azi in practica de UNBR-ul neinfiintat, nelegal dar ocrotit cu atata sarg de Predoiu & co., MJ, MP si CSM! Bravos, Justitie! Bravo Parlament! Bravo guvernanti! Intr-o zi – poate nu prea departe de cea de azi – avocatii din respectiva entitate neinfiintata vor devenii ubicuu si vor elimina instantele, parchetele, brokerii, notarii etc. Pana in prezent nimeni nu le-a stat in calea neconstitutionalitatii lor!

    Comentariu de shanti — 20/02/2009 @ 2:46 PM | Răspunde

  5. Justiţia nu e coloana vertebrală, ci osul hioid al societăţii.

    Comentariu de Mişcarea Nictitropă — 26/02/2009 @ 8:53 PM | Răspunde

  6. Dupa umila mea parere, persoana ce nu fac parte din sistem, ministerul de justitie ar trebui sa se numeasca ministerul de INjustitie. Din nenorocire am ajuns sa cunosc salile tribunalului si m-am convins ca judecatorii, la toate nivelele, judecatorie, curte de apel si ce-o mai fi, NU CITESC DOSARELE, NU DESCHID DOSARELE, ca altfel nu pot sa-mi explic cum de ajung atat de penibili. Dau sntinte pe care le motiveaza dupa 2 luni total aiurea. In cazul meu, am avut ca martor un politai si un expert judiciar in constructii. Unul dintre martori, adica expertul, apare in sentinta ca martor a celui cu care am avut procesul si mi se cere sa platesc (inca o data) expertiza, desi era chitanta la dosar; iar celalat martor, politaiul, nu este amintit nici macar din grasala, desi la apel, am intrebat de ce nu se ia in considerare marturia acestuia- fara raspuns. In schimb, se considera martor valid, un alcoolic, care declara ca a vazut inundatia in iunie desi cei care mi-au intentat proces vorbesc de octombrie. Deci martorul credibil este cel care a (pre)vazut „inundatia” cu cateva luni inainte. Cred ca este inutil sa spun ca nu exista nici macar o chitanta sau alt document justificativ. Mi-e sila! Mai trist este ca cei care au fost la apel erau toti tineri!

    Comentariu de Lucia Flonta — 14/04/2009 @ 5:52 PM | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: