CRISTI DANILEŢ – judecător

18/01/2010

Pensiile magistratilor-afectare neconstitutionala

Filed under: independenta justitiei,salarizare — Cristi Danilet @ 11:23 PM

 Un nou proiect de lege va fi promovat in perioada urmatoare. Dupa ce in luna septembrie 2009 protestul magistratilor a conturat ideea ca in timpul exercitarii mandatului de catre magistrati nu poate fi redus venitul acestuia, acum discutia este reluata cu privire la pensii.

In principiu, se doreste disparitia pensiilor speciale ale unor categorii de  bugetari, printre care si magistratii. Nu critic aceasta optiune, care apartine exclusiv clasei politice, fondata pe necesitati sociale.

Pun insa in discutie un alt aspect, pe care l-am mai ridicat odata dar atunci in legatura cu salariile: pot fi afectate negativ conditiile de pensionare a magistratilor? Mai exact, poate fi marita varsta de pensionare si/sau perioada contributiva sau micsorata pensia unui judecator? Raspunsul este NU, pe motive ce tin de independenta judecatorului, principiu de ordin constitutional.

Explicatia este simpla: daca un magistrat care urmeaza sa dea o hotarare in cazul unui politician sau grup de interese cu influenta la politicieni stie ca acesti politicieni pot decide oricand afectarea negativa a pensiei sale, va da o hotarare care il va proteja pe el insusi. Asta se va intampla cel putin in aparenta, daca nu in fapt. De aceea, oriunde in lume, venturile magistratilor sunt in afara controlului politic, ele fiind fixate prin lege.

Ca urmare, o noua lege, mai defavorabila, cu privire la pensiile magistratilor nu poate viza decat persoanele care intra in magistratura ulterior aparitiei legii.  Caci atunci cand intra in magistratura, persoana respectiva accepta conditiile de exercitare a functiei, inclusiv cu privire la pensia care il asteapta.

Asadar, noua lege a pensiilor nu poate viza magistratii in functie si, cu atat mai mult, magistratii deja pensionati.

PS: Se pare ca aceeasi parere o are si Consiliul Legislativ, chemat in aceste zile sa dea avizul pe proiectul de lege promovat de Guvern pe noua lege unitara a pensiilor. Oricum, Curtea Constitutionala a atins aceasta chestiune si in acelasi sens in dec.20/2000dec.173/2001dec. 46/2002 , dec. 375/2005 ,dec. 57/2006 dec. 120/2007, dec. 223/2007, dec. 82/2009.

PPS: potrivit Raportului pe 2006 a CEPEJ, pensii speciale pt magistrati exista in urmatoarele state: Anglia, Azerbaijan, Belgia, Danemarca, Elvetia, Estonia, Federatia Rusa, Islanda, Lituania, Rep. Moldova, Slovacia, Ucraina.

PPPS: Exista si un Raport al Parlamentului din 2000 cu privire la aceste pensii.

Anunțuri

35 comentarii »

  1. Ar fi criminal sa fie atribuita stabilirea cuantumului pensiei exclusiv de catre clasa politica. Ca de obicei se pune „carul” inaintea „boilor.” pentru a se castiga, in mod fals si fara fundament, simpatia maselor. Cu totul altele sunt prioritatile acum.Si multi din sistem le intuiesc. Plus ca uzura psihica, contrar tendintei vremilor- de minimalizare fara a se cunoaste, nu cred ca poate fi contestata.

    Comentariu de calin marius cheregi — 18/01/2010 @ 11:36 PM | Răspunde

  2. De acord cu dvs., dar sa nu uitati ca mai sunt si alte categorii profesionale care la momentul alegerii profesiei au avut in vedere nu doar salarizarea ci si conditiile de pensionare. Ma refer la grefieri, care la fel ca magistratii, au aceleasi conditii „bune” de munca , programul prelungit de munca pe tot parcursul anilor lucrati in instante, familii neglijate (asta in cazul in care au apucat sa/si intemeieze familii, sanatate distrusa)etc. Eu sincer, nu ma vad iesind la pensie la 60 de ani din acest sistem, nu de alta , dar nu cred ca mai apuc pensia!
    cu deosebit respect, Nico

    Comentariu de Nico — 19/01/2010 @ 5:47 AM | Răspunde

    • Da, Nico, ai dreptate. De fapt, afectarea negativa a pensiei oricarui salariat este de neadmis, atata timp cat atunci cand ai intrat in profesie ti se promitea o pensie, apoi ai fost tinut in profesie in baza anumitor reglementari si brusc te trezesti la sfarsitul carierei ca politicienii iti schimba in rau conditiile de pensionare. Pentru toti legea ar trebui sa fie previzibila.
      Ei bine, tocmai datorita inconsecventei politicienilor si a planurilor pe termen lung, au luat nastere companiile care ofera pensii private…

      Comentariu de Cristi — 19/01/2010 @ 8:47 AM | Răspunde

  3. Toate pensiile sunt stabilite de lege. Daca Guvernul şi Parlamentul micsorează pensiile atunci e treaba lor…nu a magistraţilor. Dacă la judecători nu le convin salariile şi pensiile….să plece din Magistratură.
    I-am citit eu pe magistraţi şi poliţişti….În viziunea lor Justiţia este clădirile, I.T., supărarile judecătorilor, procurorilor, salariile,etc. Reforma Justiţiei trebuie să nu depăşească aceste tipare deoarece se face atantate la siguranţa naţională şi independenţa Justiţiei..
    …………
    Cu toţii cunoaştem: Justiţia este ceea ce face magistratul şi poliţistul…..
    Reforma Justiţiei înseamnă schimbarea modului de lucru în relaţii cu cetăţenii…Acest mod de lucru nu trebuie să afecteze drepturile cetăţenilor-fie ei suspecţi că au luat de păr un magistrat… :)).
    Reforma nu v-a avea loc deoarece nu mai există reformişti adevăraţi …, ci falşi reformişti:P…
    În România zilelor noastre sunt reduşi la tăcere cei ce nu sunt în Sistem şi cunosc ceea ce fac magistraţii şi poliţiştii.

    Comentariu de Cosmin Cristea — 19/01/2010 @ 8:06 AM | Răspunde

    • Ganditi exact ca politicienii. Inchipuiti-va ca atunci cand am intrat in magistratura legea imi prevedea un salariu si o pensie, iar acum cand solutionez un dosar cu importanta pt clasa politica brusc politicienii imi modifica salariul si pensia cu argumentul dvs: `Daca nu va convine, sa plecati din magistratura`. Pai, un magistrat nu este la mana politicianului, si asta tr sa se inteleaga bine. Este de esenta statului de drept.
      Cat priveste reforma si falsii reformisti, aveti dreptate. 20 de ani ne-a cam ajuns atata reforma pe paine. Poate avem nevoie de altceva: de consolidarea justitiei.

      Comentariu de Cristi — 19/01/2010 @ 8:51 AM | Răspunde

  4. În principiu, sunt de acord cu d-voastră. Există însă, opinii contrare, care vor fi exprimate în perioada următoare într-un mod vehement şi cred, exagerat. După apariţia aberaţiilor legislative instituite prin L 329/2009 şi 330/2009 (care deşi pleacă de la un principiu corect-acum îmi dau seama cât de contemporan este Dante, dau posibilitatea ordonatorilor principali de credite să felieze caşcavalul şoriceilor cuminţi, şi culmea…atât de legal!), după bugetele acordate unor instituţii, după aplicarea hotărârilor judecătoreşti ref. la drepturi salariale doar pt. bugetarii speciali(!), după recentele numiri, tot mai puţine voci se vor ridica a explica în ce ar trebui să însemne statutul magistratului într-o Românie a anului 2010…
    Fără legătură, poate, aţi văzut că am rămas cu jumătate din piloţii ăia plătiţi nesimţit, restul fiind primiţi cu braţele deschise de companiile străine?! Am înţeles că Tarom se va reorienta spre piloţi tineri din Africa, mai puţin pretenţioşi… într-un asemenea climat politic uite o soluţie pentru magistratură!

    Comentariu de alexandru m — 19/01/2010 @ 9:18 AM | Răspunde

  5. Cristi, spune-mi tu mie care magistrat, cand a intrat in profesie s-a gandit la pensia pe care o va primi peste nu stiu cate zeci de ani? Majoritatea nu stiau nici macar ce salariu urmeaza sa primeasca. Tind sa cred ca nu salariul sau pensia a fost argumentele principale pentru cei care au ales profesia de judecator. Ca la noi, modul cum se schimba salariile de la o luna la asta este o bataie de joc, nu numai pentru magistrati, sunt de acord. Dar astia ne sunt politicienii, asta este Romanica.

    Comentariu de vasile — 19/01/2010 @ 11:47 AM | Răspunde

  6. Nu ar fi mai bine ca magistratii sa-si stabileasca singuri salariile ? Fiecare pentru sine . Ca doar ei sunt crema si bomboana acestei tari .

    Comentariu de misu luta — 19/01/2010 @ 12:20 PM | Răspunde

    • Nu, salariile nu trebuie stabilite de magistrati. Asta e atributia politicului. Magistratii insa au dreptul la stabilitatea statutului si drepturilor lor salariale, asta pentru a nu le fi afectata independenta. Ca noi inca nu suntem pregatiti sa acceptam independenta justitiei si autoritatea judecatorilor, e o problema de cultura sociala si maturitate a poporului roman. In alte state nimeni nu isi permite sa critice vreun judecator sau sa nu respecte o hotarare judecatoreasca, pe cand in Romania toata lumea se pricepe la drept si isi permite sa critice oameni cu ani de scoala si zeci de examene. Eu zic sa trebuie sa incepem sa ne construim si sa ne promovam valorile, si nu sa improscam cu noroi orice realizare sau conceptie cu care nu suntem de acord doar asa, din orgoliu.

      Comentariu de Cristi — 19/01/2010 @ 12:30 PM | Răspunde

      • Domnule Cristi Danilet ….acest comentariu mă înverşunează rău de tot…**…..pe cand in Romania toata lumea se pricepe la drept si isi permite sa critice oameni cu ani de scoala si zeci de examene…..**.
        Magistratul şi poliţistul actual încalcă dreptul la justiţie şi dreptul de viaţă al cetăţeanului….
        EX.1..Eu nu mă pot plânge justiţiei pentru infracţiunile de violare de domiciliu, vătămare şi distrugere deoarece…….. sunt făptuitor, învinuit şi condamnat deoarece am **imobilizat** violatorul de domiciliu–**parte vătămată**…În unele cazuri sunt şi privat de libertate–prin hotărâri definitive şi irevocabile…
        EX.2..Eu nu pot să proestex la adresa Justiţiei deoarece săvârşesc infracţiunile ce decurg din această calitate–Şi negreşit mă voi duce la Puşcărie–de unde nu voi mai ieşi niciodată (doar asta face Justiţia)………..

        Comentariu de Cosmin Cristea — 19/01/2010 @ 12:55 PM | Răspunde

  7. Justitia actuala hărtuieste politicul prin insusi faptul ca refuza sa se reformeze…..Politicul actual vrea a intra in propriul lui rol…., dar justitia cu inversunare încearca să-i strice planurile….Politicul actual refuza de a mai fi unealta celor din Justitie….
    Saracia poporului e direct proportionala cu coruptia…..coruptia este abuzul de putere al magistratului si politistului

    Comentariu de Cosmin Cristea — 19/01/2010 @ 12:23 PM | Răspunde

  8. In Romania magistratii nu sunt singurii cu „ani de scoala si zeci de examene ” . Cum ar fi daca toti „independentii” si-ar stabili singuri pensiile si salariile ?

    Comentariu de misu luta — 19/01/2010 @ 12:44 PM | Răspunde

  9. Domnule Cristi Danilet–dumneavoastră sunteţi glasul unui grup de magistraţi care pretind că doresc Reforma în Justitie…..
    Eu vă cunosc gândirea **idealistă** a celor ca dumneavoastră–-o gândire care are la bază ideea: …..magistraţii şi poliţiştii pot săvârşi toate infracţiunile funcţiei ce decurg din calitatea pe care o deţin–Nu pot fi traşi la răspundere deoarece există căi de atac.
    ………………….
    Acestă ideea acceptată de Cabinetul Procurorului General…este fundamentată pe existenţa şi protejarea mafiilor instituţionale…
    ………..
    În acest context apare motivul Sistemului de Justiţie de a continua ofensiva de lungă durată nu numai a adresa electoratului lui Traian Basescu-altul decât PD-l, ci şi la adresa politicului.
    ………..
    Eu consider….o Justitie ar trebui inainte de toate să condamnă propriile ei activităţi în relaţii cu cetăţenii, mai apoi să condamne pe cei ce au folosit astfel de activităţi…şi doar în final să condamne alţi cetăţeni……
    ……..

    Comentariu de Cosmin Cristea — 19/01/2010 @ 12:45 PM | Răspunde

  10. Vedeti domnule Danilet ce inseamna statul social (sintagma folosita chiar de Constitutie)?

    Dvs. spuneti: „De fapt, afectarea negativa a pensiei oricarui salariat este de neadmis, atata timp cat atunci cand ai intrat in profesie ti se promitea o pensie…”

    In statul social, unii au grija sa va promita o pensie, cu privire la care ulterior constatati ca aceasta are caracter incert.

    Domnule Danilet, acest stat social are o problema de concept; el fixeaza cu titlu de principiu fundamental ideea ca asemenea stat se fondeaza pe ajutor si solidaritate. Conceptul insa nu este dus pana la capat.
    Chiar daca in formularile constitutionale privitoare la drepturile fundamentale se folosesc cuvinte precum „garantat” sau „ocrotit”, nimeni nu stie care este garantia concreta, efectiva sau care este forma in care se realizeaza in concret ocrotirea.

    Constatati dvs. ca, in ce-i priveste pe magistratii care intra in profesie dupa intrarea in vigoare a legii noi, acestia pot avea o situatie defavorabila celor care fie sunt in functie, fie sunt deja pensionati.

    Trecand peste aspectul ca, de principiu, chestia e neprincipiala, pentru ca si unii si altii sunt magistrati si pot exista discutii cu privire la subiectul dvs. si intr-un sens si in celalalt (adica ce-i pensionati sau in functie pot spune ca ce se pregateste e in dezacord cu Legea fundamentala; ceilalti, care vor intra in magistratura pot sustine ca „acolo unde exista aceeasi ratiune se aplica aceeasi regula de drept” sau pot vehicula chiar ideea ca exista discriminari in sistem, recte incalcarea Protocolului 12 la CEDO), cred ca ar trebui pusa serios urmatoarea intrebare, evident tinandu-se seama de conditiile social-economice existente azi:

    judecatorii fie in functie, fie deja pensionati, beneficiari ai unor salarii ori ai unor pensii intr-un cuantum ce poate starni invidia ce au dat in schimb, pe parcursul a 20 de ani de libertate si democratie specific romaneasca, ca autoritatea legiuitoare sa stabileasca prin lege cresterea salariilor ori marirea pensiilor?

    O solutie practica, de viata, ar fi ca, pe baza castigului salarial existent, fiecare magistrat, luat in mod individual sa aiba grija sa gestioneze acesti bani de asa maniera incat, la finalul activitatii el sa nu isi mai puna problema incasarii pensiei.
    Adica pensia sa nu mai reprezinte o miza pentru cel care munceste si contribuie, ci sa fie eventual, o suma de bani care vine suplimentar si al carei cuantum sa nu conteze… sa nu constituie o suma de care depinde existenta sau standardul social castigat.

    Altfel, intr-un stat social, indiferent de cat de multa democratie are el parte, asemenea mize, precum pensia, sunt nesigure.
    S-ar putea sa vina o vreme in care nimeni nu ar mai vrea sa imprumute statul social, pentru simplul motiv ca nu va sti sigur ca isi va primi imprumutul inapoi… Si-atunci ce va fi de facut?

    Comentariu de area — 19/01/2010 @ 2:57 PM | Răspunde

  11. Independenta magistratilor nu trebuie sa tina de salariu/pensie, ci de constiinta. Magistratul aplica legea si este independent pentru ca asa ii dicteaza constiinta si pentru ca asta si-a propus cand a imbratisat aceasta profesie!
    Din pacate cei mai multi au ales sa devina magistrati ca sa isi umple buzunarele impartind o dreptate „stramba” dictata de interese. In plus, se cred niste mici „dumnezei” de neatins la buzunare, vesnic nemultumiti desi au salarizarea cea mai buna intr-o tara impovarata de datorii, care nu produce nimic si care se scufunda in mizerie pe zi ce trece. Altfel, hotia si nedreptatea sunt in floare si asa vor fi pe veci.
    Dar daca magistratul aplica legea ferm indiferent de ce are in buzunare sau in cont, iar politicianul/cetateanul certat cu legea intra la apa, se vor naste mai putini corupti, evazionisti si alti nemernici care isi vad numai propriile interese si nu si jalea din jurul lor. Asa ar fi ideal, doar ca in Romania nu se poate…Sau va temeti ca nu ati mai avea de lucru? Cu cat mai multa injustitie cu atat aveti voi magistratii mai mult de lucru, si cu cat lungiti procesele mai mult cu atat va doare mai putin capul. Dosarele plimbate ani de zile inseamna volum de pseudomunca (e ca si cum profa la scoala ti-a dat aceeasi tema de „n” ori; mai scrii cate un randulet si gata ai acapat ieftin pana la termenul urmator si tot asa…).
    Daca magistratii s-ar uita mai des in oglinda (sa-si cerceteze sufletul nu figura)si daca s-ar cobori de pe pedestal si daca s-ar stradui sa aplice legea independent de persoana lor, de interesele lor si ale altora, si doar in spiritul legii, aia s-ar numi Justitie.

    BTW,
    Nu-i adevarat ca „in alte state nimeni nu isi permite sa critice vreun judecator” ?!. (V-am citat).
    Sunt tari in care judecatorii corupti sunt pedepsiti dupa ce au fost judecati de catre judecatorii necorupti (In Romania asa ceva nu se poate…de ce oare?). Si nu vorbesc aici de China unde abuzul de putere si coruptia duc la pedeapsa capitala! Vorbesc de tarile democratice in care ideea statului de drept nu e ca la noi, pura demagogie.

    Va recomand titlul „Out Of Order: Arrogance, Corruption, And Incompetence On The Bench” de Max Boot sa vedeti ca s-au mai uitat si altii pe la mizeria din justitie.

    Comentariu de diana — 19/01/2010 @ 3:15 PM | Răspunde

  12. Va trimit si descrierea cartii, un copy and paste de pe Amazon.com

    „Hear about the judge who got busted for selling crack? What about the judge who released from jail a felon who then promptly killed a rookie cop? Or the one who ordered a prison to supply its inmates with hot pots?In Out of Order: Arrogance, Corruption, and Incompetence on the Bench, investigative reporter Max Boot documents dozens of stories like these as he blows the whistle on the least publicized, the most destructive, branch of the government—the compelling statistics to support his belief that judges have greatly damaged both the criminal and civil justice systems.Boot criticizes well-known judges like Lance Ito, who presided over the O.J. Simpson follies, and Harold Baer, the New York judge who initially decided to exclude from evidence eighty pounds of drugs because he found nothing “unusual” about a courier fleeing from the cops. He reveals judges who have taken advantage of their office not only for personal gain, but also to gain greater political power.The “juristocracy,” as Boot calls it, has taken over the running of schools, prisons, and other institutions, with disastrous results: forced busing, which has led to white flight from inner-city schools; higher taxes, as judges have ordered more government spending, regardless of results; and greater social divisions, because judges have taken controversial issues like abortion out of the political arena. Rundowns of case after case reveal judges who have routinely overturned popular initiatives without legal right to do so, implemented controversial policies with no basis in law, and put millions of dollars into the pockets of undeserving plaintiffs.Following in the footsteps of the bestselling Death of Common Sense and Slouching Towards Gomorrah, Out of Order is a tightly reported, highly opinionated expose that should set off a national debate about the woeful state of our legal system. It also offers hope, by providing ways to improve the performance of the judiciary and reclaim its original role as servant of the people.

    Amazon.com
    Max Boot, who wrote the excellent „Rule of Law” editorial column in the Wall Street Journal for several years, has written what he admits to be a polemic. Polemic; need not be a derogatory word when the book is informative and entertaining. Out of Order is aimed at the evils of judges. Some of those evils–corruption and drug dealing–are obvious. Others–such as broad constitutional interpretations, desegregation of Virgina Military Institute, and application of the Miranda doctrine–are debatable, though Boot mostly sidesteps those debates.
    Having foresworn objective analysis, Boot also admits to a lack of solutions to the problems he identifies. While he proposes a handful of reforms that do little to address what he criticizes, he rejects a wide variety of radical proposals with a few sentences each. Boot suggests more scrutiny of judges through lawyers’ reports and public debate. Left unspoken is the fact that the most prominent public debate of judicial decision-making in the last 12 years involved the author of his introduction, Judge Robert Bork, and came to a result Boot disliked. And Boot’s endorsement of rating judges by lawyers ignores that such ratings have as often resulted in unfair criticism of judges (including one Boot singles out as a good egg) for holding lawyers to strict standards as it has to expose incompetence that remains unaddressed.

    So what’s left is a long list of anecdotes, loosely organized by them, tied together only by their common desire to criticize. Thus, Judge Ito should not have let the Simpson trial be overrun by publicity, but a Chicago judge is hit for earthily barring attorneys from talking to the press.

    In one chapter, judges have too much power and abuse it; in another, incompetents fill the judiciary because smart lawyers can have more influence by refusing appointments. The reader is to assume that the mere fact Boot has held these judges up to criticism should be enough.

    For a more reasoned analysis of the judicial system, see Richard Posner’s The Federal Courts (1996). Those wishing for the polemic can read either Robert Bork’s The Tempting Of America (1991) or Ralph Nader’s No Contest (1996), depending on your preconceived political bent. –Ted Frank „

    Comentariu de diana — 19/01/2010 @ 3:17 PM | Răspunde

  13. Ma duc linistit în Puşcărie sau mormânt cu certitudinea că sunt mulţi oameni care gândesc ca mine…ex …. diana..:))

    Comentariu de Cosmin Cristea — 19/01/2010 @ 3:46 PM | Răspunde

  14. Cum adica „oriunde in lume, venturile magistratilor sunt in afara controlului politic, ele fiind fixate prin lege.”? Dar Legea prin care ar fi fixate veniturile magistratilor cade din cer? nu e facuta de politicieni!
    Si mai si recidivati: „o noua lege, mai defavorabila, cu privire la pensiile magistratilor nu poate viza decat persoanele care intra in magistratura ulterior aparitiei legii. Caci atunci cand intra in magistratura, persoana respectiva accepta conditiile de exercitare a functiei, inclusiv cu privire la pensia care il asteapta.”
    Chiar ne jigniti!
    Eu lucrez necontenit de 30 ani si o sa ies la pensie la Sfantu-Asteapta. Cand m-am angajat, in toate profesiile ni se promitea pensie de circa 70% din media salariilor pe 5 ani alesi de noi dintre ultimii 10 ani lucrati, si ne pensionam la 60 ani – aproape cum au magistratii astazi. Si am platit cotizatii CAS si alte alea, pentru asemenea conditii de pensionare. Ulterior, noua ni s-au dat legi care de care mai vatamatoare, ca sa zarim pensiile doar daca le privim prin microscop – iar magistratilor, demnitarilor, inaltilor functionari si altor cativa, nu li s-au dat. V-ati intrebat vreodata daca e moral ca noi, cei care va tinem in puf, si care n-am contribuit cu nimic din distrugerea sistematica pe care o dirijeaza altii, sa fim singurii care suporta „rigorile legilor schimbatoare” si strambatatea cu care ele sunt aplicate de magistrati?
    Stati sa vedeti ca acum e inca bine! Cand o-i face eu varsta de pensionare, la pilonul 1 se vor strange 0 lei, si se vor intoarce si romanasii imbatraniti si rablagiti prin strainataturi, cotizanti nicaieri, dar cu drepturi de venit minim garantat european. Daca atunci, eu pensionarul, ma voi plange dumneavoastra judecator pentru pensia „calculata pe puncte”, imi veti da castig de cauza pe principiile pe care cu atata luciditate le-ati enuntat aici? Antepronuntati-va va rog!

    Comentariu de Ioana Maria Vlas — 19/01/2010 @ 6:05 PM | Răspunde

  15. oare cine e Ioana Maria Vlas?:))…Acum tine cu mine…deşi m-a luat la misto cand a zis ca nu e bai faptul ca vecinul a construit gardul sub stresinile casei mele…..
    ….
    Din cauza vecinului mue eu ma duc la parnaie deoarece am facut protest, si sunt inculpat pentru 7 fapte penale dintre care 2 ultraje…:(((

    Comentariu de Cosmin Cristea — 19/01/2010 @ 6:22 PM | Răspunde

    • IMV e un pseudonim de justitiabil, nu e cine credeti dar il pastrez din consecventa.
      Nu v-am luat „la misto”, era doar un sfat ca sa evitati sa luati amenzi penale si sa faceti parnaie, ca nu merita pentru un prun. Intr-un tarziu cei puternici fac tot ce vor ei indiferent ce prevede legea, c-asa-i la noi. Apropos, m-am abtinut sa va comentez „recursul” postat care era o catastrofa.

      Comentariu de Ioana Maria Vlas — 19/01/2010 @ 7:39 PM | Răspunde

  16. Uluitor text, domnule „reformist”, uluitor si deprimant.
    Ce am inteles eu din logica „argumentelor” pe care va bazati „indignarea” vis a vis de principiile pe care se sprijina noua lege a pensiilor ?!! ca este „imoral si nelegal” sa afectezi negativ conditiile de pensionare stabilite prin niste „legi speciale” pentru ca acest fapt ar „atenta” la „independenta judecatorului, principiu de ordin constitutional”.
    Mai trageti d-voastra concluzia ca „aceasta optiune, apartine exclusiv clasei politice, fondata fiind pe necesitati sociale” si aduce-ti, drept argument suprem o explicatie simpla: daca un magistrat care urmeaza sa dea o hotarare in cazul unui politician sau grup de interese cu influenta la politicieni stie ca acesti politicieni pot decide oricand afectarea negativa a pensiei sale, va da o hotarare care il va proteja pe el insusi”
    Sa o luam „babeste”;
    – filozofia ce sta la baza noii legi a pensiilor nu se fundamenteaza pe „necesitati sociale” ci pe un principiu fundamental al actualei constitutii ” legea este egala pentru toti cetatenii, statul trebuie sa acorde sanse egale tuturor si toti au aceleasi drepturi si obligatii. Toti cetatenii trebuie sa beneficieze de pensii conform CONTRIBUTIEI AFERENTE (DIRECTE SI INDIVUDUALE) DE-A LUNGUL INTREGII SALE ACTIVITATI.
    Pe cale de consecinta, legile speciale, facute de cetateni „speciali” in beneficiul altor cetateni „speciali” sunt imorale, neconstitutionale, profund discriminatorii.
    Faptul ca nici un magistrat nu s-a „batut” pentru desfiintarea acestor privilegii imorale si profund injuste nu ma mira foarte tare (chiar daca este, cel putin pentru mine, un semn clar ca, in Romania, inca nu avem MAGISTRATI CU M MARE) dar sa aud, din „putzul gandirii” d-voastra, o persoana pe care o consideram „o speranta”, ca ar fi firesc si just ca „un magistrat care urmeaza sa dea o hotarare in cazul unui politician sau grup de interese cu influenta la politicieni stie ca acesti politicieni pot decide oricand afectarea negativa a pensiei sale, va da o hotarare care il va proteja pe el insusi”, ma intristeaza cu adevarat.
    – ilara afirmatia d-voastra legata de bazaconia cu ” oriunde in lume, venturile magistratilor sunt in afara controlului politic, ele fiind fixate prin lege”, este aici o contradictie in termeni copilareasca, si acolo „oriunde in lume” apanajul legiferarii apartine politicului ( deci problema este tot in controlul politic) si aici, in Romania „veniturile magistratilor sunt fixate tot prin lege data de politic”.
    Care este „morala” ?!! „oriunde in lume” veniturile magistratilor sunt fixate printr-o lege data de magistratii insusi ?!!independenta magistratului este pusa in pericol de quantumul veniturilor sale ? profesionalismul si etica magistratului sunt direct proportionale cu suma incasata lunar si pensia ce urmeaza a incasa ?!! considerentele pentru care un tanar decide sa urmeze aceasta „meserie” sunt, in principal si unilateral, de natura pecuniara, profesia de magistrat nu are, la baza, un crez anume, nu este o vocatie ?!!
    Daca asa este cu ce anume este „altfel, special”, un magistrat raportat la un inginer, un filozof sau un electrician ?!! si de ce acesta trebuie sa beneficieze de legi speciale pentru venituri si pensii.
    Face-ti o mare confuzie intre venit si pensie, primul este expresia drepturi cuvenite in raport de activitatea desfasurata (cu specificul ei)si poate fi stabilit prin negocierea directa intre cel ce desfasoara activitatea cu pricina si beneficiar, a doua este expresia contributiei directe si individuale a fiecaruia dintre cei ce desfasoara o activitate pe parcursul intregii sale vieti.
    – o alta ciudata alegatie este cea privitoare la faptul ca ” … atunci cand intra in magistratura, persoana respectiva accepta conditiile de exercitare a functiei, inclusiv cu privire la pensia care il asteapta”, sa inteleg ca magistratii care au ” acceptat conditiile de exercitare a functiei, inclusiv cu privire la pensia care ii asteapta” anterior aparitiei legii speciale de calculare a pensiilor, ar fi trebuit sa protesteze la aparitia acesteia ?!! hmm, noi vrem egalitate, dar nu pentru catei, cand legea ne trateaza ca pe „cetateni” de rang super class, nu avem obiectiuni, doar cand politicul cel „atacator” la „independenta” noastra ne trateaza ca pe toti ceilalti, ne simtim lezati, discriminati ?!!
    PS: de ce oare nu ma mira faptul ca ” aceeasi parere o are si Consiliul Legislativ, chemat in aceste zile sa dea avizul pe proiectul de lege promovat de Guvern pe noua lege unitara a pensiilor”, doara membrii acestui consiliu nu fac parte din „restul lumii”, adica nu sunt, la baza, nici ingineri, nici profesori si nici doctori, adica „pamanteni” bneneficiari de legi ordinare, nu speciale.

    Comentariu de Luminita — 22/01/2010 @ 2:45 PM | Răspunde

  17. Doamna, eu nu intru in polemica cu dvs pt ca interpretati absolut subiectiv un teXt argumentat in fapt si in drept. Diferenta intre ce spun eu si ce spuneti dvs este una radicala: eu vorbesc din punct de vedere legal, iar dvs din punct de vedere moral.
    In antichitate judecatorii nici macat nu erau platiti, activitatea de a face dreptate fiind una de virtute. Poate ar tr sa realizati ca ca azi, in Romania, judecatorii nu au salariu, ci indemnizatie; ei nu primesc plata pt munca lor, ci un echivalent pt acoperirea nevoilor zilnice.
    Pacat ca va faceti ca nu vedeti adevaratul mesaj al postarii mele: eu nu critic disparitia pensiilor speciale si am aratat ca acesta e atributul exclusiv al puterii legiuitoare care, desigur, tr sa aiba la baza considerente de ordin social. Eu critic momentul in care are loc aceasta modificare, si am adus argumente ca pentru a nu influenta deciziile judecatorilor, aceasta modificare nu se poate face decat pentru viitorii judecatori, nu pentru actualii.
    Doamna, sa fiu mai exact, cu riscul de a ma repeta. Sa spunem ca dvs sunteti politician si eu sunt judecator in pragul pensionarii la ICCJ. Ati comis o infractiune si eu va judec. Dvs initiati un proiect de lege prin care propuneti sa judecatorii sa primeasca o pensie de 10 lei pe luna. Care credeti ca va fi solutia mea in ceea ce priveste dosarul dvs penal? Vedeti, despre asta vorbesc: daca cariera judecatorilor se afla la bunul plac al celorlalte puteri, nu exista independenta justitiei. Regret ca trebuie sa apelez la reglementari internationale de zeci de ani in acest sens dar, dupa cum vad, nici macar acestea nu tin intr-o Romanie unde judecatorul e vazut ca dusmanul partilor…Pacat. Tocmai de aceea statutul judecatorilor e reglementat si garantat, oriunde in lume, prin lege.
    Adevarul e ca in ultima vreme tot mai multe voci sunt pentru controlarea sub toate formele ale magistratilor: de la modul in care se dau solutii pana la ce fac in timpul liber. E foarte grav, dar aceasta mentalitate e tributul pe care il platim pentru ideologia comunista potrivit careia solutiile se dau de justitie la comanda secretarului de partid. Din 2003 incoace lucrurile sunt radical schimbate. Acum vrem intoarcerea la acestea? Sper ca nu. Adevarata dezbatere trebuie sa fie pe responsabilitatea magistratilor, si doar in secundar pe raspunderea magistratilor; pe pregatirea magistratilor, si in secundar pe sanctionarea acestora; pe evaluarea magistratilor, si doar in secundar pe criticarea publica si grosiera a magistratilor. A nu se transforma probleme de siste, in probleme punctuale. A nu se confunda parerea din mass-media, cu realitatea din sali. A nu se confunda experientele secventiale ale unor justitiabili care au pierdut dosarele, cu o caracterizare generala a tuturor magistratilor.

    Comentariu de Cristi — 22/01/2010 @ 7:29 PM | Răspunde

    • Lecturand raspunsul d-voastra, cu un ochi rad, cu altul plang.
      Nu doresc sa fac o polemica cu referire la „punctul de vedere legal” pe care il invocati, a facut-o deja Cristi, ma intristeaza insa contradictia pe care o introduceti,(considerand-o fireasca),intre legal si moral. Sa inteleg ca „legalitatea” odata instituita poate accede moralitatii pe principiul „mortul de la groapa nu se mai dezgroapa” ?!!
      Pai ce ar fi trebuit sa facem atunci cu intregul arsenal de legi emise de catre regimul criminal comunist timp de 50 de ani, ce sfidau moralitatea si etica ?!! ce ar trebui sa facem cu actele normative emise, cu dedicatie, cu sfidarea moralitatii si a bunului simt, in ultimii 20 de ani ?!! sunt ele perene si inamovibile chiar daca imorale si discriminatorii ??
      Rade ochiul meu cand citesce parabola ” judecatoriilor din antichitate care nici macat nu erau platiti, activitatea de a face dreptate fiind una de virtute”, rade descoperind in d-voastra un romantic intarziat caruia ii plac pildele date, doar pe jumatate. Este atat de „inaltatoare” pilda incat uitati, sau nu vreti sa stiti ca „judecatorii cu pricina” erau cetatenii de vaza, avuti si eruditi au urbei pentru care, o eventuale „stipendiere” a activitatii de „a face dreptare” ar fi fost o suprema ofensa.
      Ma urechiati pentru ca ” ar trebui sa realizez ca azi, in Romania, judecatorii nu au salariu, ci indemnizatie”, sunteti nedrept, eu nu am folosit niciodata termenul „salariu” ci venit, inteles ca „expresie a drepturi cuvenite in raport de activitatea desfasurata”. Gogorita cu „un echivalent pt acoperirea nevoilor zilnice” este o retorica ce nu va face cinste si ne jigneste inteligenta.
      Nu inteleg critica d-voastra vis a vis de „momentul in care are loc aceasta modificare” despre ce anume moment faceti vorbire, cand ar fi, in opinia d-voastra, momentul propice pentru a indrepta niste reglementari legale strambe si imorale ?!!si de cand un act de „justitie” (asa cum este corectarea unor legi abuzive,)influenteaza deciziile judecatorilor.
      Plange ochiul meu cand imi spuneti raspicat, fara echivoc, prin reluarea exemplului cu „judecatorul in pragul pensionarii care da solutii intr-o cauza penala functie de resentimentele sale vis a vis de una dintre parti si nu pe baza probatoriului, ca sunteti solidar cu acest tip de „justitie”.
      Plange ochiul meu cand constat ca, haime, chiar si d-voastra, sunteti gata sa fluturati aceea fraza demagogica si profund mincinoasa ” cand cariera judecatorilor se afla la bunul plac al celorlalte puteri, nu exista independenta justitiei”. Din fericire, astazi, cariera unui judecator depinde in totalitate de colegii sai, recte CSM si structurile organizatorice din instante si, exclusiv, de propriul sau comportament profesional si civic, de responsabilitatea cu care isi practica meseria si de respectul pe care il castiga prin propriile actiuni. Nu quantumul venitului sale nici cel al pensiei ce urmeaza a primi nu pot stirbi independenta profesionala si civica a unui magistrat.
      Nivelul veniturilor judecatorilor si cel al pensiilor (asa cum urmeaza a fi recalculate) se afla, raportat la veniturile celorlalti cetateni, la limita superioara, ele pot asigura de departe un trai indestulator, decent, demn..
      Va rog sa ne exemplificati pe ce se bazeaza concluzia d-voastra ca ” in ultima vreme tot mai multe voci sunt pentru controlarea sub toate formele ale magistratilor: de la modul in care se dau solutii pana la ce fac in timpul liber”, care sunt acele voci ?!!
      Un alt paradox introdus de d-voastra este ” adevarata dezbatere trebuie sa fie pe responsabilitatea magistratilor, si doar in secundar pe raspunderea magistratilor”, dar cele doua sunt indisolubile si complementare, una deriva din alta si viceversa, responsabilitatea magistratului in raport de actul de justitie administrat atrage raspunderea acestuia asa cum raspunderea magistratului se raporteaza la responsabilitatea sau iresponsabilitatea de care a dat dovada magistratul in aplicarea actului de justitie. Sub acest aspect nu poate interveni un termen subsidiar, in principal si in secundar.
      Pregatirea magistratilor este o chestiune primordiala, perpetua si obligatorie la fel cum trebuie sa fie si sanctionarea acestuia (nu selectiva si nici din cand in cand)
      Evaluarea magistratilor este,la randul ei, o operatiune obligatorie si perpetua, cu conditia sa nu devina un instrument de presiune si santaj.
      Cat despre „criticarea publica si grosiera a magistratilor”, ma tem ca aici nu este nimic de facut, cel putin in acest moment de dezvoltare si maturitate a societatii in ansamblul sau.
      Singura consolare ar fi ca magistratii se afla, sub acest aspect, intr-o companie selecta, mai toate categoriile profesionale ce implica expunere publica sunt „victimele” acestui „balcanism”, al criticii de chivutza, al parerilor date dupa ureche,
      Este la fel de adevarat si faptul ca, mult prea multe personaje exponentiale din randul magistratilor, fac tot posibilul pentru a „da apa la moara” opiniei publice,, mult prea putine figuri carismatice si respectabile se identifica cu fatza „justitiei” .
      Nu este vina opiniei publice ca tagma magistratilor insasi nu a reusit sa „emane” personaje emblematice, credibile si ca, in numele acestei categorii profesionale, se „bat” doamne precum Pivniceru si Costiniu.
      Pisica este in ograda d-voastra, domnule judecator.

      Comentariu de Luminita — 25/01/2010 @ 3:32 PM | Răspunde

  18. Si daca mai era cazul Carta Europeana privind Statutul Judecatorilor:
    – „6.1. Exercitarea ca profesie a funcţiilor judiciare implică remunerarea judecătorului la un nivel stabilit în aşa fel încât SA-L FEREASCA DE PRESIUNI CE VIZEAZA SA INFLUENTEZE SENSUL DECIZIILOR sau în general comportamentul său jurisdicţional, afectându-i astfel independenţa şi imparţialitatea.
    – 6.3. Statutul prevede asigurarea judecătorului de profesie împotriva riscurilor sociale legate de boală, maternitate, invaliditate, bătrâneţe şi deces.”
    – „6.4. În mod special, statutul garantează judecătorului care a împlinit vârsta legală pentru încetarea din funcţie, după ce a exercitat-o ca profesie pe o perioadă stabilită, PLATA UNEI PENSII AL CAREI NIVEL TREBUIE SA FIE CÂT MAI APROPIAT POSIBIL DE ACELA AL ULTIMEI REMUNERAŢII PRIMITE PENTRU ACTIVITATEA JURISDICŢIONALĂ.”

    Comentariu de Cristi — 22/01/2010 @ 7:44 PM | Răspunde

    • Nu prea intelegem care erau apararile ce s-au folosit „din punct de vedere legal”! Suntem si noi harsiti de motivari romanesti si am invatat sa le citim pe litere. A cui lege Europeana ziceti ca aplicati? A sindicatului magistratilor adunat la reuniunea multilaterală privind statutul judecătorilor? Scrie undeva ca se aplica spetei analizate? NU! deci e bine sa abandonati acest „punct de vedere legal” pe motiv ca nu-i legal. Daca se intruneste Sindicatul profesorilor si scrie o hartie ca voi magistratii le datorati lunar o parte din venituri caci ei v-au invatat pe voi si va invata si copiii considerati ca e legala? si o aplicati?
      Alta baliverna „in Romania, judecatorii nu au salariu, ci indemnizatie, ei nu primesc plata pt munca lor, ci un echivalent pt acoperirea nevoilor zilnice”. Daca ne uitam peste declaratiile de avere ale judecatorilor e evident ca nu-i asa, fiecare a acumulat mult peste nevoile zilnice. Si daca indemnizatiile acopereau toate nevoile zilnice, la ce le foloseau neurosporurile pe care le-au „castigat” rapid si eficient. Dupa vechea grila de „indemnizare” (ca n-avem voie sa-i spunem de salarizare) postul de judecator tanar era platit de vreo 6 ori mai prost decat unul mai in varsta, contrar nevoilor fiecaruia, desi cel tanar are nevoi mai multe trebuindu-i casa, masina, neveste. Prin urmare cel in varsta s-a imbogatit fara justa cauza, si trebuie sa returneze o parte din bani, si abia dupa ce se solutioneaza imbogatirea se poate calcula pensia. Aici Boc a manifestat clementa necerandu-va imbogatirea inapoi, ci numai a corectat pensia gresita. Asa argumente combatem cat ai clipi.
      Domnule Danilet, voi magistratii ati inteles gresit ca democratie nu insemna puterea poporului, ci puterea celor 3 puteri, si mai ales a celei inamovibile. Mai cititi inceputurile Constitutiei sa vedeti ce valori supreme trebuie sa aparati – nu pensiile.
      art.1 alim.(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme …
      Acum intelegem ce fel de reforma va sa vina din interiorul justitiei: Da-te jos de pe scaun ca sa ma asez eu! Bleah!

      Comentariu de Ioana Maria Vlas — 23/01/2010 @ 1:40 AM | Răspunde

      • Cand am spus `argumente de ordin legal` m-am referit la instrumentele internationale in materie de statut al magistratilor si la Constitutia Romaniei. Ele fundamenteaza principii care sunt deasupra oricarei legi interne. Ar trebui sa intelegem aceste lucruri daca vrem o evolutie a societatii romanesti.
        Dar ar trebui sa ne fie clar tuturor un lucru: egalitatea cetatenilor in fata legii nu inseamna egalitatea salariilor cetatenilor – asta fost conceptia care a stat la baza comunismului.
        Din punctul meu de vedere insa, data fiind importanta muncii lor (atentie, asta nu exclude responsabilitatea!) magistratii trebuie platiti la fel, si nu un functie de nivelul instantei la care lucreaza, ci numai in functie de vechime.

        Comentariu de Cristi — 23/01/2010 @ 1:51 PM | Răspunde

      • Daca stau sa-mi aduc bine aminte, chestia asta cu „indemnizatiile echivalente ptr. acoperirea nevoilor zilnice” pe care mi-ati servit-o e rupta din sloganul „De la fiecare dupa puteri, fiecaruia dupa necesitati” ce caracteriza viitorul comunist luminos al omenirii. Inteleg ca dumneavoastra, magistratii, sustineti ca ati ajuns deja in comunism – rezolvati procesele cand si cum or iesi si va ridicati portia de „nevoi zilnice”. Bravo „evolutie a societatii romanesti”!
        Nu orice hartie scrisa pe aiurea este Tratat sau Conventie internationala cu aplicabilitate nationala obligatorie si cu putere de Lege. Trebuia sa existe o Lege nationala de ratificare a actului pe care il vanturati dumneavoastra si galagioasa Pivniceru. Care este acea Lege?
        Si cu responsabilitatea unor magistrati sunt destul de lamurit. Uitati un Dosar de la dumneavoastra din Bihor http://www.jurisprudenta.org/docs/35/2008/3500000000054238.doc al unui cetatean care a facut chemare in judecata pe 20.12.2006 pentru un fleac, s-a saturat de gaselnitele paratei care a impins Dosarul pana in 17.03.2008, a cerut continuarea judecatii in lipsa si nu s-a mai prezentat. In scurt timp a fost trosnit cu perimare din lipsa interes reclamanta. E drept ca s-a corectat la recurs cu rejudecare fond, dar colegul grijuliu de la CA a hotarat ca timpul pierdut si cheltuielile suplimentare nu le suporta judecatorii Tribunalului, ci partea perdanta – care-o fi ea. Asadar unde ziceti ca este responsabilitatea?

        Comentariu de Ioana Maria Vlas — 23/01/2010 @ 3:43 PM | Răspunde

      • Hartie scrisa aiurea?! Stimate domn, va pot indica zeci de astfel de documente care fac parte din dreptul international. Care – nota bene – nu se rezuma la conventiile internationale (ca sa nu mai spun ca nu am auzit de o conventie internationala care sa stabileasca modul de salarizare al vreunei structuri sociale). Ah, uitati-va (nu `uitati`, dar poate dvs chiar uitati) putin la Declaratia Universala a Drepturilor Omului: aceasta nu este o conventie, un tratat si totusi o respectam, nu?! Sau ne batem capul cu alta hartie???
        Oricum, lasati ca reducand pensiile magistratilor ati rezolvat problema competentei lor. Ups, dar ce spun eu?! Noua lege tocmai a crescut cu inca 10 ani vechimea pentru pensionarea magistratilor – se pare ca o sa avem aceeasi judecatori de care dvs va plangeti inca mult timp printre noi. Nu prea ati realizat asta, asa-i?
        In fine, vedeti putin fie deciziile CC notate de mine in postare, fie extrasele intocmite deja de dl.Banceanu Vasile mai jos. Poate ca argumentele singurului organism care poate interpreta oficial Constitutia ar trebui cel putin sa le acceptam, daca nu sa ne convinga. Dar, desigur dvs nu trebuie sa respectati nici Constitutia, nici ce spune CC, nici ce fac si ce spun judecatorii. Noroc ca sunteti unul din minoritate. Iar in democratia constitutionala, dvs trebuie sa va supuneti majoritatii si legilor edicate de aceasta chiar daca nu va convin. Sa sa fiti linistit: respect dreptul la opinie al oricui, dar astept argumente solide, si nu venin personal gen `Am avut un caz, l-am pierdut, prin urmare judecatorii sunt incompententi iar justitia trebuie desfiintata`. Nu uitati: nu judecatorii sunt dusmanii dvs!

        Comentariu de Cristi — 23/01/2010 @ 8:19 PM | Răspunde

      • Accept admonestarea gramaticala pe care mi-ati facut-o; speram sa observati ca mai fac mici „compresii de date”, ca si dumneavoastre de altfel. Mai era o greseala, din viteza scrisesem la Constitutie alim.(3) in loc de alin.(3) – rog indurare.
        In rest, ce confuzie grava tipica unui judecator Ro! Declaratia drepturilor omului e referita prin art.20 alin.(1) din Constitutie, iar articolele ei sunt imperative – ce mai vreti? Hartia care n-a convins decat pe colegii dvs., si n-are nimic din aspectul unei norme obligatorii, pe ce traseu legal s-ar aplica? In plus buna observatie faceti „nu am auzit de o conventie internationala care sa stabileasca modul de salarizare al vreunei structuri sociale”! Se cauta cu disperare fraieri in Ro care s-o legifereze.
        Si Geoana a crezut pentru o noapte ca a avut majoritatea in spate; acum incepeti si dumneavoastra sa-i calcati pe urme?
        Eu vad ca dumneavoastra, si nu eu, incercati sa fortati mana democratiei subrede contestand in articol „legea edicata” de puterea indrituita s-o intocmeasca.
        V-a oferit domnul „area” doua DCC care se bateau cap in cap, sunt lamurit. Constitutia spune totusi ca pentru orice cheltuiala publica ce se face, trebuie sa existe surse de finantare, iar in DCC n-o prea respecta, nu indica nici o sursa. Oarba-oarba, dar cand nu sunt resurse ca toti „sa traim dupa nevoi” si alea care-au mai ramas sunt prost gestionate ce-i de facut? Vad curtile noastre judecand utopii, ori poate crezand ca-s in alte tari, mult mai bogate. Din pacate aceasta „bonomie” ascunde un nou atentat la buzunarele mele goale, si incerc sa mi le apar – macar pe blog.
        Era bine ca domnul Banceanu Vasile sa fi utilizat link-uri cum fac ceilalti, si sa faca doar scurte comentarii proprii pe marginea lor. Altfel DCC 466/2004 si DCC 497/2004 au dat satisfactie militarilor, DCC 82/2009 da satisfactie unor pensionari ca sa mai motaie la serviciu la stat, DCC 375/2005 da satisfactie magistratilor, iar DCC57/2006 care era pentru PENSIONARII DE RAND, E SINGURA CARE A DAT PESTE O OUG PERFECTA. Bis la bleah stat democratic şi social, demnitatea omului, drepturile cetăţenilor, dreptatea … valori supreme!

        Comentariu de Ioana Maria Vlas — 24/01/2010 @ 12:05 AM | Răspunde

      • Ups, eram sa uit! Nu-i problema ca v-a crescut cu inca 10 ani vechimea pentru pensionare; daca n-o sa mai puteti urca singur la tribuna, va vor ajuta bodyguarzi de 67 ani asigurati de stat. Asta-i unul dintre efectele privatizarilor cu cantec si a altor magarii care au trecut cu succes de Justitie, si nu al inveninarii noastre c-am pierdut un proces.

        Comentariu de Ioana Maria Vlas — 24/01/2010 @ 2:03 AM | Răspunde

      • Adica daca nu scria in Constitutia noastra de DUDO, ea nu trebuia respectata? Adica daca nu scrie nimic de Recomandarile CoE ele nu se au in vedere? Daca nu scrie nimic de Opiniile Comisiei de la Venetia, ele nu conteaza?
        Cred ca faceti o confuzie enorma intre principiile de drept si dreptul normativ. Mai aveti putin si imi spuneti ca daca nu scrie nicaieri ca judecatorii trebuie sa faca dreptate, ei nu au indatorirea asta.
        Oricum, slava cerului ca scrie in Constitutie de independenta justitiei, ca am fi ajuns sa traim vremuri cand citeam pe bloguri ca nu e bine ca justitia sa fie independenta, ca – iata – nu rezolva problema privatizarilor din Romania. Ei bine, lasa ca au rezolvat-o altii! Dar, cine stie, poate in curand va scrie careva in fisa postului ca magistratii tr sa vanda si paine, sa faca privatizari, sa curete gunoiul de la blocuri, sa cante in biserica, sa curete autostrazile – ca daca tot nu se fac lucrurile astea bine de cei platiti sa le faca, de ce sa nu ii punem pe magistrati acolo?
        Si slava parlamentarilor ca au scris in legea 304/2004 cam cum e cu remuneratia magistratilor:
        Art. 73 – Stabilirea drepturilor judecătorilor şi procurorilor se face ţinându-se seama de locul şi rolul justiţiei în statul de drept, de răspunderea şi complexitatea funcţiei de judecător şi procuror, de interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute de lege pentru aceste funcţii şi urmăreşte garantarea independenţei şi imparţialităţii acestora.
        Art. 74 – (1) Pentru activitatea desfăşurată, judecătorii şi procurorii au dreptul la o remuneraţie stabilită în raport cu nivelul instanţei sau al parchetului, cu funcţia deţinută, cu vechimea în magistratură şi cu alte criterii prevăzute de lege.(2) Drepturile salariale ale judecătorilor şi procurorilor nu pot fi diminuate sau suspendate decât în cazurile prevăzute de prezenta lege. Salarizarea judecătorilor şi procurorilor se stabileşte prin lege specială.

        Comentariu de Cristi — 24/01/2010 @ 1:44 PM | Răspunde

      • Va prefaceti ca nu intelegeti nimic, caci daca nu v-ati preface ar fi chiar foarte grav! V-am scris eu ca aveati de vandut paine, de privatizat active, de curatat gunoiul la blocuri, de cantat in biserica, de maturat autostrazile care nu prea sunt?
        Ce pricipii de drept cretin a folosit sistemul cand in 1999 a judecat Recursul in anulare Ion Mihai Pacepa si in 2009 pe cel al lui Constantin Rauta, doua cazuri copiate la indigo. Avocat comun. Solutiile, amandoua, sa te prapadesti de ras! Pacepa a fost repus in drepturile sale de general al unei Securitati disparuta in urma cu 10 ani fata de data recursului, si in tot acest timp trebuie sa-i platim salariile indexate cu rata inflatiei si alte alea (ca in atat timp omul putea promova pe postul liber de maresal). Solutia Rauta 2009 – mentinem condamnarea la moarte. Unde vedeti dreptatea? Va iert caci stiu ca nu puteti comenta HJ, si nici nu puteti da sfaturi juridice.
        La privatizari asijdelea respectarea angajamentelor cu pastrarea profilului de activitate, a salariatilor 5-10 ani si investitii minime … nici poveste, s-au respins in justitie dupa adjudecare. Societatile cu ghinion sunt praf si pulbere. Vitele-contribuabili din ele sunt pensionati anticipat si compensati ca sa se puna de-un FNI. Vinovati dovediti de procurori si judecatori – nici unul. Daca la astfel de independenta va referiti, m-ati lamurit, e realizata de mult.
        Dar „renumeratia” nu scrie cat anume trebuie sa fie, si de aicea se intelege ca in Caragiale … dupa buget! Mai e nevoie sa vorbim despre % din PIB alocate invatamantului, armatei, cercetarii, alea n-ar trebui respectate? Le-ati solutionat chiar pe toate?

        Comentariu de Ioana Maria Vlas — 24/01/2010 @ 4:04 PM | Răspunde

  19. DECIZIA Nr.46 din 12 februarie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.85/2001 pentru suspendarea aplicării prevederilor art.79 din Legea nr.164/2001 privind pensiile militare de stat Publicată în Monitorul Oficial nr.218 din 01.04.2002 CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: […]În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că actul normativ criticat încalcă prevederile art.107 alin.(3) şi ale art.114 din Constituţie, întrucât Guvernul a emis ordonanţa de urgenţă fără să existe pentru aceasta o lege specială de abilitare şi a reglementat într-un domeniu rezervat legii organice. În opinia autorului excepţiei ordonanţa este contrară şi: prevederilor art.16 alin.(1) din Constituţie şi ale art.14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, pentru că instituie o discriminare între pensionarii militari în raport cu data pensionării, anterior sau după data intrării în vigoare a Legii nr.164/2001; dispoziţiilor art.43 alin.(1) din Constituţie, întrucât, amânând recalcularea pensiilor militare anterior stabilite, statul nu îşi îndeplineşte obligaţia de a asigura cetăţenilor un nivel de trai decent; precum şi prevederilor art.49 alin.(1) din Constituţie, întrucât restrânge exerciţiul dreptului la pensie. Se mai invocă încălcarea dispoziţiilor art.11 lit.c) din Legea nr.90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului şi a ministerelor şi ale art.62 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Autorul excepţiei susţine că prevederile ordonanţei criticate sunt contrare următoarelor dispoziţii constituţionale: — Art.16 alin.(1): \”Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.\”; — Art.43 alin.(1): \”Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.\”; — Art.49 alin.(1): \”Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea siguranţei naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.\”; — Art.107 alin.(3): \”Ordonanţele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele şi în condiţiile prevăzute de aceasta.\”; — Art.114 alin.(1), (3) şi (4): \”Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice. […] (3) Dacă legea de abilitare o cere, ordonanţele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanţei. (4) În cazuri excepţionale, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă. Acestea intră în vigoare numai după depunerea lor spre aprobare la Parlament. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă în mod obligatoriu.\” De asemenea, se invocă şi nerespectarea prevederilor art.14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ratificată de România prin Legea nr.30 din 18 mai 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.135 din 31 mai 1994, potrivit cărora \”Exercitarea drepturilor şi libertăţilor recunoscute de prezenta convenţie trebuie să fie asigurată fără nici o deosebire bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţă la o minoritate naţională sau orice altă situaţie\”. Curtea mai constată că articolul unic al Ordonanţei Guvernului nr.85/2001 nu instituie nici o discriminare între cetăţeni, care să fie contrară prevederilor art.16 alin.(1) din Constituţie sau ale art.14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Ea vizează doar termenul de la care se va acorda un drept nou unei anume categorii de cetăţeni, respectiv militarilor pensionaţi pe baza legislaţiei în vigoare anterior datei de la care se aplică dispoziţiile Legii nr.164/2001, categorie de cetăţeni care se află într-o situaţie diferită faţă de militarii care se pensionează pe baza acestei legi. Curtea reţine că prin adoptarea Legii nr.164/2001 s-a reglementat o nouă modalitate de calcul şi de stabilire a pensiilor militare de stat. Evident, acest nou mod de calcul se poate aplica doar pensiilor stabilite după data intrării în vigoare a legii. Ca o măsură de protecţie socială, la art.79 din lege s-a prevăzut şi recalcularea pensiilor militare stabilite pe baza legislaţiei anterioare Legii nr.164/2001. Recalcularea acestor pensii nu se poate realiza de îndată, ci după asigurarea tuturor condiţiilor, inclusiv a fondurilor necesare[..]

    DECIZIA Nr.57 din 26 ianuarie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.2 alin.(2) şi art.3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat Publicată în Monitorul Oficial nr.164 din 21.02.2006 Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că la elaborarea noii legislaţii privind sistemul public de pensii s-a prevăzut iniţial, la art.180 din Legea nr.19/2000, recalcularea, începând cu data intrării în vigoare a acestei legi, a tuturor pensiilor stabilite conform legislaţiei anterioare şi aflate în plată. Ulterior, constatându-se că nu sunt resurse financiare suficiente pentru plata tuturor pensiilor în cuantumurile ce ar rezulta în urma recalculării lor conform noilor reglementări legale, art.180 a fost modificat, înainte de intrarea în vigoare a legii, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.49/2001, renunţându-se la determinarea datei de la care se va face recalcularea, prevăzându-se doar stabilirea punctajului pentru toate pensiile, punctaj ce se va avea în vedere ulterior la recalcularea şi recorelarea pensiilor anterior stabilite. În aceste condiţii, data de la care se va face recalcularea pensiilor şi etapizarea acordării pensiilor în cuantumurile rezultate din operaţia de recalculare sunt reglementate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.4/2005. Curtea reţine că, potrivit prevederilor art.47 alin.(2) din Constituţie, condiţiile de exercitare a dreptului la pensie şi la alte forme de asistenţă socială se stabilesc prin lege şi, prin urmare, este dreptul exclusiv al legiuitorului de a modifica sau completa legislaţia în materie şi de a stabili data de la care operează recalcularea, însă orice prevedere nouă poate fi aplicată numai de la data intrării sale în vigoare, pentru a respecta principiul neretroactivităţii legii, consacrat de art.15 alin.(2) din Constituţie. Totodată, Curtea observă că modificările succesive ale legislaţiei fac ca beneficiarii drepturilor de asigurări sociale să obţină valori diferite, în raport cu legislaţia care a fost în vigoare la data stabilirii drepturilor lor. Astfel, data diferită a înscrierii la pensie plasează pensionarii în situaţii deosebite, tratamentul juridic diferenţiat fiind justificat de situaţia diferită a beneficiarilor dreptului la pensie, determinată de data naşterii dreptului, ceea ce nu constituie privilegii sau discriminări. Recalcularea şi recorelarea pensiilor anterior stabilite sunt prevăzute de lege pentru eliminarea inechităţilor reprezentate de diferenţele existente în cuantumul pensiilor acordate pentru stagii de cotizare identice, iar diferenţele menţinute până la finalizarea operaţiunilor de recalculare şi de recorelare nu contravin principiului universalităţii drepturilor şi obligaţiilor, consacrat constituţional prin art.15 alin.(1), întrucât toţi cetăţenii beneficiază de drepturile prevăzute de legile în vigoare la data acordării drepturilor respective.

    DECIZIA Nr.82 din 15 ianuarie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.230/2008 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat şi al celor de serviciu Publicată în Monitorul Oficial nr.33 din 16.01.2009. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate Avocatul Poporului invocă trei aspecte principale care pun în discuţie constituţionalitatea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.230/2008. 1. Actul normativ criticat este contrar art.115 alin.(6) din Constituţie, întrucât afectează drepturi fundamentale, respectiv dreptul la muncă şi dreptul la pensie prevăzute de art.41 şi art.47 alin.(2) teza întâi din Legea fundamentală. În acest sens, aminteşte că, potrivit celor statuate de Curtea Constituţională în Decizia nr.1.189/2008, sensul juridic al verbului „a afecta” cuprinde mai multe nuanţe, precum pe cel de „a suprima”, „a aduce atingere”, „a prejudicia”, „a vătăma”, „a leza” sau „a antrena consecinţe negative”. Or, potrivit acestor conotaţii, prin interdicţia ce se impune pensionarilor pentru limită de vârstă, precum şi celor ai instituţiilor din sistemul justiţiei, de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională de a cumula pensia cu veniturile obţinute dintr-o funcţie remunerată de la bugetul de stat sunt afectate dreptul la muncă şi dreptul la pensie în însăşi substanţa lor. În plus, prin conţinutul lor, acestea sunt drepturi complexe care includ şi dreptul la salariu şi dreptul la condiţii rezonabile de viaţă, care să asigure un trai civilizat şi decent al cetăţenilor. Prin prisma aceleiaşi critici privind încălcarea dreptului la muncă, Avocatul Poporului consideră că este încălcat şi art.20 din Constituţie prin raportare la prevederile art.6 pct.1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, care recunoaşte şi garantează dreptul la muncă. În lumina tuturor acestor texte, arată că dreptul la muncă al unei persoane nu poate forma obiectul vreunei îngrădiri sau limitări, fiecare persoană fiind liberă să muncească în măsura posibilităţilor sale fizice şi intelectuale pe care singură le poate aprecia. 2. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.230/2008 contravine art.135 alin.(2) lit.f) din Legea fundamentală, care stabileşte în sarcina statului obligaţia de a crea condiţiile necesare pentru creşterea calităţii vieţii. De asemenea, sunt încălcate şi prevederile art.44 din Constituţie, referitor la dreptul de proprietate privată, precum şi ale art.1 paragraful 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, prin care este consacrat şi protejat dreptul de proprietate. În acest sens, arată că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului pronunţate în cauza Bucheň contra Cehiei – 2002, noţiunea de „bun” înglobează orice interes al unei persoane de drept privat ce are o valoare economică, astfel că dreptul la salariu şi dreptul la pensie pot fi asimilate unui drept de proprietate. Aşa fiind, interdicţia de a cumula pensia cu salariul echivalează practic cu o expropriere, fapt ce contravine art.44 alin.(3) din Constituţie. Avocatul Poporului consideră, de asemenea, că actul normativ criticat nu poate desfiinţa un drept câştigat, de vreme ce dreptul la pensie este un drept garantat de art.47 alin.(2) teza întâi din Legea fundamentală. 3. Prin nerespectarea drepturilor fundamentale amintite se încalcă şi prevederile art.1 alin.(5) din Legea fundamentală, care instituie obligaţia respectării Constituţiei şi a supremaţiei sale. În aceste condiţii, motivele de ordin financiar care au stat la baza emiterii ordonanţei nu pot justifica încălcarea dispoziţiilor constituţionale menţionate. CURTEA, examinând sesizarea formulată de Avocatul Poporului, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, actele depuse la dosar, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr.47/1992, reţine următoarele: Avocatul Poporului susţine că acest act normativ încalcă următoarele prevederi constituţionale: art.1 alin.(5) care consacră supremaţiei Constituţiei şi instituie obligaţia respectării sale, art.41 alin.(1) referitor la dreptul la muncă, art.44 privind dreptul de proprietate privată, art.47 alin.(2) teza întâi referitor la dreptul la pensie şi art.135 alin.(2) lit.f) care instituie obligaţia statului de a crea condiţiile necesare pentru creşterea calităţii vieţii. De asemenea, consideră că este încălcat şi art.20 din Constituţie prin raportare la dispoziţiile art.1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care se referă la dreptul de proprietate, şi în raport cu prevederile art.6 pct.1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, care recunoaşte şi garantează dreptul la muncă. […]Din această perspectivă, Curtea constată că prin dispoziţiile cuprinse în ordonanţă se interzice cumulul pensiei cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională desfăşurată în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice şi, corelativ, se impune obligaţia persoanelor aflate în situaţia menţionată de a opta pentru pensie ori pentru veniturile realizate din activitatea profesională, altfel spus, de a renunţa la pensie continuându-şi activitatea profesională sau de a înceta activitatea profesională aducătoare de venituri şi de a-şi conserva pensia. Interdicţiile şi obligaţiile impuse prin ordonanţă afectează prin limitare atât dreptul la pensie prevăzut de art.47 alin.(2) din Constituţie, cât şi dreptul la muncă consacrat prin art.41 din Legea fundamentală. Luând în considerare prevederile art.115 alin.(6) din Constituţie, în conformitate cu care ordonanţele de urgenţă nu pot afecta drepturile şi libertăţile prevăzute în Constituţie, Curtea Constituţională urmează să constate că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.230/2008 sunt neconstituţionale, deoarece afectează drepturile fundamentale menţionate mai sus. Curtea face, de asemenea, precizarea că, prin constatarea neconstituţionalităţii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.230/2008, Guvernul nu este împiedicat să promoveze, cu respectarea dispoziţiilor constituţionale amintite mai sus, a principiilor neretroactivităţii legii, nediscriminării şi egalităţii în drepturi şi a celorlalte norme şi principii prevăzute de Constituţie, măsurile necesare cu privire la cazurile şi condiţiile în care pensia poate fi cumulată cu veniturile realizate din muncă.

    DECIZIA Nr.173 din 23 mai 2001 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.87/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.73/1999 privind impozitul pe venit Publicată în Monitorul Oficial nr.500 din 24.08.2001 […]Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile ordonanţei referitoare la impunerea pensiilor contravin următoarelor prevederi constituţionale: — Art.15 alin.(2): \”Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale mai favorabile.\”; — Art.16 alin.(1): \”Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.\”; — Art.38: \”(1) Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei şi alegerea locului de muncă sunt libere. (2) Salariaţii au dreptul la protecţia socială a muncii. Măsurile de protecţie privesc securitatea şi igiena muncii, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii grele, precum şi alte situaţii specifice. (3) Durata normală a zilei de lucru este, în medie, de cel mult 8 ore. (4) La muncă egală, femeile au salariu egal cu bărbaţii. (5) Dreptul la negocieri colective în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate.\”; — Art.43 alin.(2): \”Cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asistenţă socială prevăzute de lege.\”; — Art.49: \”(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea siguranţei naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav. (2) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.\”; […]III. În ceea ce priveşte neconstituţionalitatea prevederilor art.II alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.87/2000, prin raportare la dispoziţiile art.78, coroborat cu art.15 alin.(2) din Constituţie, Curtea constată că textul de lege criticat nu conţine nici o dispoziţie cu caracter retroactiv. Astfel textul, referindu-se la \”pensiile cuvenite începând cu data de 1 iulie 2000\”, are în vedere venitul impozabil lunar din pensii, deci nu şi pensiile cuvenite anterior datei de 1 iulie 2000, situaţie în care nu se poate susţine existenţa unei neconcordanţe între data de 1 iulie 2000, prevăzută de text, şi cea a publicării ordonanţei în Monitorul Oficial al României.

    DECIZIA Nr.375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizările de neconstituţionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente Publicată în Monitorul Oficial nr.591 din 08.07.2005 După cum Curtea Constituţională a statuat în mod repetat în jurisprudenţa sa, în temeiul prevederilor art.47 alin.(2) din Constituţie, legiuitorul are dreptul şi obligaţia să stabilească criteriile şi condiţiile concrete ale exercitării dreptului la pensie, inclusiv modul de calcul şi de actualizare a cuantumului pensiei. […] Noile reglementări nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, respectiv, în privinţa cuantumului pensiilor anterior stabilite, ci numai pentru viitor, începând cu data intrării lor în vigoare. j) Curtea mai constată, potrivit considerentelor mai sus expuse, că este neconstituţională şi sintagma \”alta decât cea de judecător sau procuror\” din noul alin.(8) al art.81 din Titlul XVII, care exclude posibilitatea ca magistraţii pensionaţi la limita de vârstă să mai desfăşoare activitatea de judecător sau procuror, cumulând veniturile realizate cu pensia. Textul menţionat are următorul cuprins: \”(8) Judecătorii şi procurorii care beneficiază de pensie de serviciu potrivit alin.(1), (2) şi (4) pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, alta decât cea de judecător sau procuror, indiferent de nivelul veniturilor respective.\” Acest text al legii conţine o dublă discriminare a judecătorilor şi procurorilor care beneficiază de pensie de serviciu, contravenind flagrant principiului egalităţii în drepturi prevăzut în art.16 alin.(1) din Constituţia României. Prima şi cea mai gravă discriminare se face între procurorii şi judecătorii beneficiari ai unei pensii de serviciu, pe de o parte, şi ceilalţi pensionari. În conformitate cu art.94 alin.(1) lit.(c) din Legea nr.19/2000 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, orice pensionar pentru limită de vârstă poate cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, inclusiv din cea de judecător sau de procuror, indiferent de nivelul veniturilor respective. Art.81 alin.(8) din Legea nr.303/2004 interzice judecătorilor şi procurorilor, beneficiari ai pensiei de serviciu, de a cumula pensia cu veniturile pe care le-ar obţine din activitatea de judecător sau de procuror – în ipoteza că ar fi reîncadraţi în această activitate, ceea ce constituie o discriminare inadmisibilă dat fiind că situaţia juridică luată în considerare – aceea de pensionar reangajat – este aceeaşi pentru toţi. Dar art.81 alin.(8) din Legea nr.303/2004 conţine o discriminare şi între magistraţii din categoriile pe care le nominalizează. Astfel, în aplicarea textului de lege, judecătorii şi procurorii beneficiari ai unei pensii de serviciu care desfăşoară orice altă activitate profesională – de exemplu, activitatea de avocat, de notar, de cadru didactic, de diplomat – pot cumula pensia de serviciu cu veniturile obţinute din această activitate. În schimb, judecătorii şi procurorii beneficiari ai unei pensii de serviciu care, după pensionare, ar fi chemaţi să îndeplinească pentru un timp oarecare funcţia de judecător sau de procuror, nu ar avea dreptul să cumuleze pensia de serviciu cu indemnizaţia acordată pentru activitatea prestată. Nici o dispoziţie constituţională nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiţia ca o asemenea măsură să se aplice în mod egal pentru toţi cetăţenii, iar eventualele diferenţe de tratament între diversele categorii profesionale sa aibă o raţiune licită. În absenţa oricărei raţiuni a discriminărilor menţionate, ar putea rezulta concluzia, inacceptabilă şi absurdă, că legiuitorul a instituit o sancţiune pentru judecătorii şi procurorii care s-au aflat în serviciul justiţiei timp de cel puţin 25 de ani – durată prevăzută pentru acordarea pensiei de serviciu – şi anume aceea de a nu putea beneficia de această pensie în cazul în care prezenţa lor în aparatul judiciar ar mai fi utilă sau, eventual, necesară. Având în vedere aceste considerente, dispoziţiile art.147 alin.(2) din Constituţie, precum şi prevederile art.11 alin.(1) lit.A. a) şi art.18 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cu majoritate de voturi, în legătură cu criticile privind nerespectarea procedurii de adoptare a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, prin angajarea răspunderii Guvernului în temeiul ari 114 alin.(1) din Constituţia şi criticile privind dispoziţiile cuprinse în această lege, în: a) Titlul XV art.I punctul 26, prin care se modifică dispoziţiile art.24 alin.(2) din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi punctul 27, prin care se introduce în acelaşi articol alin.(4); b) Titlul XV art.II alin.(1) şi alin.(2); c) Titlul XVII art.I pct.93 prin care la art.81 din Legea nr.303/2004 privind statutul magistraţilor se introduce alineatul (8) – sintagma \”alta decât cea de judecător sau procuror\”; d) Titlul XVII art.I pct.93 referitor la art.82 din Legea nr.303/2004; e) Titlul XVII art.IV alin.(1), alin.(6) şi alin.(7), cu unanimitate de voturi, cu privire la celelalte critici care formează obiectul sesizărilor de neconstituţionalitate Curtea Constituţională În numele legii Decide: 1. Constată că Legea privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, în ansamblul său, a fost adoptată cu respectarea procedurii de legiferare prevăzută de dispoziţiile art.114 alin.(1) din Constituţie, referitor la angajarea răspunderii Guvernului. 2. Constată că sunt neconstituţionale următoarele dispoziţii din Legea privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente: Titlul XV art.I punctul 26, prin care se modifică dispoziţiile art.24 alin.(2) din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi punctul 27, prin care se introduce în acelaşi articol alin.(4); Titlul XV art.II alin.(1) şi alin.(2); Titlul XVII art.I pct.93 prin care la art.81 din Legea nr.303/2004 privind statutul magistraţilor se introduce alineatul (8) – sintagma \”alta decât cea de judecător sau procuror\”; Titlul XVII art.I pct.93 referitor la art.82 din Legea nr.303/2004; Titlul XVII art.IV alin.(1), alin.(6) şi alin.(7).

    DECIZIA Nr.120 din 15 februarie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat Publicată în Monitorul Oficial nr.204 din 26.03.2007 CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, înscrisurile depuse de autorul excepţiei de neconstituţionalitate la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr.47/1992, reţine următoarele: […] OPERATIUNEA DE RECALCULARE PRIVESTE IN MOD INEVITABIL TRECUTUL , PENTRU CA STAGIUL DE COTIZAREA FOST REALIZAT IN TRECUT , DAR SE EFECTUEAZA DOAR DUPA DATA INTRARII IN VIGOARE A ORDONANTEI SI ARE EFECTE NUMAI PENTRU VIITOR, PENSIA RECALCULATA INTRAND IN PLATA NUMAI DE LA DATA EMITERII DECIZIEI . IN CAZURILE IN CARE DIN RECALCULARE REZULTA UN CUANTUM MAI MARE AL PENSIEI , SE VA PLATI ACEASTA ,IAR DACA NOUL CUANTUM REZULTAT ESTE MAI MIC , SE VA ACORDA IN CONTINUARE PENSIA ANTERIOR STABILITA SI AFLATA IN PLATA , FARA A SE ADUCE VREO ATINGERE DREPTURILOR LEGAL CASTIGATE ANTERIOR.

    Comentariu de Banceanu Vasile — 23/01/2010 @ 4:58 PM | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: