CRISTI DANILEŢ – judecător

19/01/2010

Presedintele UNJR-interviu

Filed under: Recomand — Cristi Danilet @ 3:12 PM

 Judecatorul Dana Garbovan, presedintele UNJR,  a dau un interviu pentru Evenimentul Zilei. Il semnalez cu mentiunea ca tanara colega este parte din aripa care isi doreste modernizarea justitiei nu pentru ea, ci pentru cetatean.

Anunțuri

4 comentarii »

  1. În parte sunt de acord cu continutul acestui discurs… Aduc urmatoarele critici:
    – problema mare a Sistemului este: încălcarea dreptului la justiţie şi încălcarea dreptului de viaţă prin tolerarea diferitelor infracţiuni şi condamnarea celor care imobilizeaza violatorii de domiciliu, cei care se opun la a li se distruge proprietatea, etc.
    – e nevoie de reformă în justiţie….a)reforma în justiţie presupune identificarea diferenţei dintre ceea ce fac magistraţii si ceea ce face legea…. b)identificarea mecanismelor înlocuirii ororilor făcute de magistraţi cu dreptatea….c) ……
    – UNJR trebuie să transmită un mesaj cetăţeanului–-suntem răzvrătiţii din Sistem, vrem să acţionam conform legii, în spiritul adevărului şi dreptăţii, în spiritul a ceea ce face Legea.

    Comentariu de Cosmin Cristea — 19/01/2010 @ 3:35 PM | Răspunde

  2. „Cu o lege proastă, nu poţi da o sentinţă dreaptă”

    Imi pare rau, dar am o alta parere.

    Extrase din Legea nr. 24/2000, republicata, cu modificarile si completarile sale la zi:

    Art. 1 – Activitatea de legiferare
    (1) Reglementarea relaţiilor sociale prin lege şi prin celelalte categorii de acte normative se realizează cu respectarea principiilor generale de legiferare proprii sistemului dreptului românesc.
    (2) Actele normative se iniţiază, se elaborează, se adoptă şi se aplică în conformitate cu prevederile Constituţiei României, republicată, cu dispoziţiile prezentei legi, precum şi cu principiile ordinii de drept.
    (3) Activitatea de legiferare reprezintă principala modalitate de implementare a politicilor publice, asigurând instrumentele necesare pentru punerea în aplicare a soluţiilor de dezvoltare economică şi socială, precum şi pentru exercitarea autorităţii publice.
    …………………………………………………………………………………..
    Art. 20 – Jurisprudenţa şi doctrina juridică
    În activitatea de documentare pentru fundamentarea proiectului de act normativ se vor examina practica Curţii Constituţionale în acel domeniu, practica instanţelor judecătoreşti în aplicarea reglementărilor în vigoare, precum şi doctrina juridică în materie.
    Art. 21 – Raportul cu legislaţia comunitară şi cu tratatele internaţionale
    (1) Soluţiile legislative preconizate prin noua reglementare trebuie să aibă în vedere reglementările în materie ale Uniunii Europene, asigurând compatibilitatea cu acestea.
    (2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în ceea ce priveşte dispoziţiile cuprinse în tratatele internaţionale la care România este parte.
    (3) Când este cazul, se vor face propuneri de modificare şi completare a actelor normative interne ale căror dispoziţii nu sunt concordante cu cele ale actelor internaţionale la care România este parte sau nu asigură compatibilitatea cu dreptul comunitar.

    Asadar, conform art. 1 alin. 2 din legea de mai sus zice ca „Actele normative se iniţiază, se elaborează, se adoptă şi se aplică în conformitate cu prevederile Constituţiei României, republicată, cu dispoziţiile prezentei legi, precum şi cu principiile ordinii de drept”.
    Deci avem ca repere Constitutia, dispozitiile legii privitoare la tehnica legislativa si PRINCIPIILE ordinii de drept.

    Cu alte cuvinte, legiuitorul a fost neatent si a lasat posibilitatea celor care interpreteaza si aplica un act normativ de a CONTROLA mecanismul creat de un oarecare act normativ.
    Asta nu echivaleaza cu neaplicarea actului normativ.

    Conformitatea mecanismului instituit de lege (corespondenta acestuia cu regulile constitutionale si cu principiile ordinii de drept) se poate realiza, de catre sau prin intermediul autoritatii judecatoresti, din punctul meu de vedere prin 2 moduri simple:
    1. controlul de constitutionalitate a posteriori si controlul de legalitate, pe calea exceptiei de nelegalitate, din oficiu sau la cererea partilor intr-un proces;
    2. alegerea normei aplicabile.

    Prin urmare, daca magistratul sesizeaza aberatia legislativa si o aplica, fara a face nimic pentru a-i inlatura consecintele neadecvate este mai culpabil decat cel care, cu stiinta ori fara stiinta, instituie o regula aberanta.

    De ce?
    Simplu: pentru ca magistratul, putere a statului, are doua roluri determinante si fundamentale:
    1. sa ne apere pe noi de abuzul celorlalte puteri;
    2. sa fie un factor activ in realizarea echitatii in societate, prin asigurarea protectiei drepturilor si libertatilor fundamentale si a celorlalte drepturi patrimoniale ori nepatrimoniale derivate si a indeplinirii obligatiilor asumate (inclusiv de stat).

    In esenta, d-na judecator exprima ceea ce multa lume a putut CONSTATA ori OBSERVA,

    As fi fost insa curios cu privire la un punct de vedere al d-nei asupra modului ori modurilor in care sistemul judiciar, puterea judecatoreasca actioneaza sau ar putea actiona in concret pentru a realiza un ACT DE DREPTATE, iar nu unul formal de „legalitate”… Desigur, ideal ar fi ca un act de dreptate sa aiba fundamentul intr-un act de legalitate, insa viata ne-a demonstrat nu o data ca, intr-o societate perversa, se poate fura sau viola chiar prin lege…

    Comentariu de area — 19/01/2010 @ 5:55 PM | Răspunde

  3. Da-i foarte bun titlul-concluzie a colegei dumneavoastra „Ca om simplu, n-aş vrea să am un proces în România”. Mare incredere are in devalmasia din sistem.

    Uitati-va ce teoria chibritului se face in magistratura, si inca tocmai la Institutul National al Magistraturii, http://www.inm-lex.ro/fisiere/pag_34/det_358/1075.pdf . Toata lumea stie ca HG123/2002 contravine pe ici pe colo prin partile esentiale Legea 544/2001, ba ca termenele sunt in zile lucratoare ori libere, ba ca reclamatia administrativa e facultativa ori nu, dar unul nu-si sesizeaza colegii de la Parchet ca sa actioneze conform art.1 alin.(5) si alin.(1) din Legea 544/2004 si sa se dea o solutie unica!

    Art.1 (1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public.
    (5) Când Ministerul Public apreciază că, prin excesul de putere, concretizat în emiterea unui act administrativ normativ, se vatămă un interes public, va sesiza instanţa de contencios administrativ competentă de la sediul autorităţii publice emitente.

    Toti „seminaristii” asteapta la cotitura pe petitionarii nevigilenti, sa-i arda cu vreo chichita avocateasca de exceptie de prematuritate si de tardivitate in acelasi timp, in care autoritatile publice sunt experte. Ca sa nu mai indrazneasca justitiabilii sa-si mai ceara dreptul in salile de judecata, ci sa se puna bine cu functionarii ca sa-si „cumpere” ponturile de care au nevoie.

    Comentariu de Ioana Maria Vlas — 19/01/2010 @ 7:23 PM | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: