CRISTI DANILEŢ – judecător

27/01/2010

Intre sanctiune disciplinara si convingere morala

Filed under: integritate — Cristi Danilet @ 8:18 PM

Va semnalez un articol pe care eu si profesorul de filosofie Ion Copoeru de la Cluj l-am scris impreuna, prin care am analizat instrumentele si procedurile etice din justitia romana.

Am facut o analiza a standardelor internationale in domeniu, am facut distinctia disciplinar-deontologic-conduita etica, am analizat noile propuneri europene in materia independentei magistratului, atributiile consililor judiciare in domeniu si am aratat necesitatea infiintarii comisiilor de consultanta etica la nivel local.

Danilet, Copoeru_sancţiune disciplinară şi convingere morală

Anunțuri

8 comentarii »

  1. SENATUL EVZ JUSTITIA NOASTRA
    Horia-Roman Patapievici: „Din perspectiva unui om simplu, eu, în România, nu aş vrea să am un proces.” Aceste cuvinte aparţin unui judecător român, cu grad de Curte de Apel, care este şi preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România”.

    Dacă un judecător, şi responsabil, şi cu responsabilităţi, poate distinge între un „om simplu” şi un om din sistem atunci când vorbeşte de actul de justiţie, înseamnă că justiţia română este un eşec. Orice om simplu care a avut de-a face cu justiţia română ştie pe pielea lui trei lucruri: că procesele costă prea mult, că durează disproporţionat de mult şi că rezultatele lor sunt nesigure.

    Asta înseamnă că justiţia e scumpă, indiferent de rezultat; că durează mult şi când durează puţin; iar când se ajunge la o decizie definitivă, aceasta se aplică imediat numai când e în defavoarea cetăţeanului şi se aplică dilatat ori aleatoriu când e în favoarea lui – definitiv înseamnă, în sistemul nostru judiciar, fie indefinit, fie slab definit, fie în orice fel definit.

    Sistemul de justiţie al unei ţări este promisiunea că atunci când va fi nedreptăţit cel mai neajutorat dintre cetăţeni există pentru el o cale de a-şi face dreptate, care să nu fie arbitrară şi care să nu poată fi nesocotită de cei care l-au nedreptăţit. Justiţia se asociază în mod natural cu accesibilitatea actului de justiţie, cu generalitatea soluţiilor date, cu durabilitatea şi cu recunoaşterea lor socială.

    Fără posibilitatea de a recurge la ea, justiţia e inaccesibilă; fără soluţii generale, e inutilizabilă; fără soluţii durabile, e inutilă; iar fără recunoaşterea soluţiilor ei, justiţia e neputincioasă. Prin faptul că este şi inaccesibilă, şi inutilizabilă, justiţia la care avem acces în statul ai cărui cetăţeni suntem funcţionează ca un sistem legal de inechitate. O justiţie care fie nu produce dreptate, fie o produce fără să o aplice, fie o distribuie aleator, fie o acordă după criteriul puterii este o justiţie de castă, care, în mod paradoxal, funcţionează după modelul justiţiei de clasă. Justiţia de clasă, după cum se ştie, folosea tribunale extraordinare, pe care constituţiile democratice le interzic (inclusiv a noastră).

    Fireşte, la noi nu există tribunale extraordinare. Dar când justiţia nu se aplică la fel în toate tribunalele care o administrează, comportamentul fiecărui tribunal obişnuit, faţă de legea ordinară, tinde să semene cu unul de tribunal extraordinar. Efectul asupra cetăţenilor este demoralizant, căci principiul democraţiei constă în uniformitatea drepturilor şi inexistenţa privilegiilor, iar cetăţenii se aşteaptă ca diferenţa de statut social să nu creeze, în justiţie, o diferenţă de statut legal.

    Din păcate, în mod inevitabil, justiţia care funcţionează ca o justiţie de castă creează privilegii şi administrează inegalităţi. Ceea ce vreau să spun este că o justiţie care funcţionează ca un sistem legal de administrare a inechităţii (indiferent că distribuirea inechităţii e interesată ori aleatoare) seamănă mult mai mult cu justiţia comunistă decât cu democraţia, chiar dacă nimic din ideologia comunistă nu colorează injustiţia. Nedreptatea este de acelaşi tip, chiar dacă sistemul instituţional al nedreptăţii diferă. Aceasta este teoria. Fireşte, nu este în întregime aşa şi nici nu se întâmplă aşa întotdeauna.

    Dar în sistemele complexe regula oferă doar cadrul identităţii sistemului, definiţia sa fiind furnizată de excepţiile specifice. Or, specificul justiţiei noastre constă în faptul că fiecare tribunal ordinar se comportă, prin lipsa de uniformitate a soluţiilor, ca un tribunal extraordinar, ceea ce face, cum am spus, ca justiţia românească să funcţioneze ca un sistem legal de administrare a inechităţii. Cazurile nu sunt toate dramatice, dar toate sunt, pentru timpul şi buzunarul cetăţeanului, usturătoare.

    În ce mă priveşte, aproape toate contactele mele cu justiţia, atunci când am solicitat o reparaţie legală, au fost eşecuri costisitoare. Exemplul cel mai grăitor mi-a fost oferit de următoarea experienţă. În anul 2001, deputatul PRM Daniela Buruiană a afirmat despre Andrei Pleşu, Mircea Dinescu şi despre mine că am vândut în Germania dosare de la CNSAS şi că suntem agenţi ai unor servicii de informaţii ostile României. Ambele afirmaţii sunt demonstrabil false, constituind, deci, infracţiunea de calomnie.

    Ca să evităm riscul de a fi blocaţi de refuzul ridicării imunităţii parlamentare, am dat-o în judecată în civil. Un generos prieten avocat a acceptat să ne susţină cazul în justiţie. Am plătit 10% din daunele cerute. Au urmat opt ani de judecată bezmetică şi dezordonată, în care banii se cheltuiau, iar reparaţia morală era tot mai îndepărtată. Într-o speţă simplă, în totalul dispreţ al bunului-simţ şi al ideii de justiţie, s-a intrat într-un ciclu infernal: ni se dădea dreptate în primele două instanţe, eram retrimişi la fond de către Curtea de Apel.

    Acest ciclu s-a repetat de trei ori în opt ani. În tot acest timp, injuriile la adresa noastră ale dnei deputat PRM, care îndeplinea şi funcţiile de vicepreşedinte al Comisiilor de control parlamentar asupra SRI şi SIE (alternativ), continuau nestingherite. În cele din urmă, dna deputat nu a mai fost deputat şi nici vicepreşedinte al Comisiilor de control parlamentar asupra SRI şi SIE nu a mai fost. Tot atunci, coincidenţă!, a pierdut şi procesul.

    Ca urmare, instanţa a fixat o despăgubire. Definitivă. Au trecut de atunci un an şi încă o jumătate. Sentinţa, deşi obligatorie, nu a fost executată. Noi, cei care am fost calomniaţi, am rămas şi cu banii luaţi, şi cu nervii tocaţi, şi cu imaginea terfelită, şi cu timpul furat. Iar calomniatorul, cu ajutorul justiţiei, a triumfat. Toate declaraţiile sale au primit o largă publicitate din partea presei. Anunţul nostru că justiţia nea dat dreptate (e drept, după opt ani…) a trecut neobservat.

    Aşa se face dreptate în România.

    Deci teoria care spune că „justiţia română e inaccesibilă; dacă e accesibilă, e inutilizabilă; dacă e utilizabilă, e inutilă; iar dacă e utilă, e neputincioasă”, din păcate, se aplică.

    Comentariu de Severin — 27/01/2010 @ 11:03 PM | Răspunde

  2. Pacat ca Patapivici vorbeste de justitie numai cand el se confrunta cu ea. Dar si mai pacat este logica lui, insusita de unii comentatori de pe blogul meu si de mai toti analistii de la TV: `cunosc eu un caz cand justitia a fost tarzie, sau nu a dat dreptate celui care o avea, prin urmare nu exista justitie in Romania`.
    Ei bine, eu sunt in masura sa dau cateva date de la instanta mea, Judecatoria Oradea: colegii meu au solutionat peste 30.000 dosare (la un nr dublu fata de anul precedent si cu 1/3 din personal lipsa, bineinteles fara a fi platiti nici cu sporuri, nici cu salariul celor in locul carora au muncit); 2/3 s-au solutionat in primele 6 luni; au fost atacate 1/4 din hotarari si au fost infirmate/modificate doar 2,6% din total.
    O fi mult, o fi putin, nu stiu. Dar stiu un lucru: cel putin de justitia din Oradea avem nevoie pt ca, iata, statistic isi face treaba si inca foarte bine, cu eforturi mari si din partea judecatorilor, si din partea gefierilor. Iar asta este o situatie intalnita in toata tara.
    Cat despre cei nemultumiti ca procesele dureaza mult, sunt scumpe sau solutiile sunt imprevizibile, lucruri pe care judecatorii le afirma de ani de zile (si chiar imi aduc aminte ca noi insine am spsu ca in Romanai se incalca drepturile omului) dar pe care unii din exterior le aud numai cand au ei o problema, ii sfatuiesc din inima sa apeleze la mediere: acolo iti rezolvi problema si repede, si ieftin, si iesi in castig intotdeauna.

    Comentariu de Cristi — 27/01/2010 @ 11:16 PM | Răspunde

  3. Am terminat cu optiunile, si cred ca daca nu ma inseala memoria cele 3 locuri de la Oradea s-au luat. va vin forte proaspete

    Comentariu de Iar.R — 27/01/2010 @ 11:21 PM | Răspunde

  4. Eu, ca simplu cetatean, ma intreb cum se poate explica solutia in cazul Gutau.Doua instante(tribunal si curte de apel) l-au achitat.La ICCJ a fost condamnat.Dar si aici cu 2 la 1.Pe acelasi probatoriu.Si nu cu diferenta la nivelul de pedeapsa, ci tot cu achitare, deci nevinovat.Asa ca fie cei de la instantele inferioare plus unul din judecatorii de la ICCj sint incompetenti, fie cei doi care au zis vinovat.Ca si la sentinte, fiind perfect opuse, deci tertium non datur, acelasi lucru e valabil si la competenta judecatorilor.DV. cum credeti?

    Comentariu de mitica — 29/01/2010 @ 6:00 PM | Răspunde

  5. In sfarsit avem „un lup mancat de oi” intr-o cauza cu prejudiciu mare si numerosi pagubiti.
    Pe 28.01.2010 Tribunalul Bihor a pronuntat verdictul in Dosarul 2714/111/2009 la cazul SSIF MOBINVEST: http://portal.just.ro/InstantaDosar.aspx?idInstitutie=111&d=MTExMDAwMDAwMDAwMjE4MTc* citez
    „28-01-10 Admite acţiunea precizată. Obligă pârâţii în solidar la 7.592.041,74 lei conform expertizei contabile. Cu cheltuieli de judecată. Admis fond”.
    De data asta pot spune Bravo judecatorilor Oradeni care au rezistat cu brio la presiunea facuta de o institutie publica!!!
    Sper sa se mentina solutia si dupa caile de atac, desi pe la ICCJ … am niste banuieli …

    Comentariu de Ioana Maria Vlas — 30/01/2010 @ 9:59 PM | Răspunde

  6. Eu cred ca nu realizati situatia catastrofala din justitia romana.Cand exista milioane de hotarari judecatoresti incorecte(adica nu respecta c.p .civ.,constitutia Romaniei si legile din tara asta provocand suferinta a milioane de oameni si uneori chiar moartea) cum putem vorbi de o justitie ? Si toate astea din cauza coruptiei si mizeriewi morale a judecatorilor,pentru ca sa fie clar:nu fac asta din prostie ci din interes.Aceasta situatie a fost prezentata de Victor Ponta in urma cu cca. 5 ani la un toc schou la tvr.1,dar acuma nu mai zice nimic,si se spune aproape zilnic in masmedia.Am peste 20 Hot. Jud. incorecte si nu pot sa-mi obtin dreptatea si terenurile furate prin ele,si dupa ce mi le fura mai platesc si cheltuieli de judecata de aproape 10.000 lei.Asta seamana a talharie la drumul mare.De ce nu le este frica? Pentru ca nu le face nimeni nimic,sistemul juridic romanesc este o mafie in care se apara unii pe altii.
    C.S.M.-ul este o mascarada ,mi-au raspuns ca ei se ocupa de independenta judecatorilor,nu umbla in dosar.Este culmea nerusinarii :care independenta? ca sa poata comite atrocitatile pe care le fac?
    O institutie juridica trebuie sa aiba ca scop in primul rand „actul corect de justitie” altfel este fara scop,numai acela de a fura banii statului.
    Cum poti sa analizezi o reclamatie daca nu te uiti in dosar?>Nu trebuie sa judece ei,dar trebuie sa stabileasca clar daca reclamatia este corecta,sa trimita dosarul la rejudecare si sa pedepseasca judecatorul.Numai asa se indreapta lucrurile si se termina cu aceasta mafie.

    Comentariu de Lapadat Emil — 26/03/2013 @ 10:38 AM | Răspunde

    • CSM nu rejudeca dosarele. Invatati sa acceptati asta. Daca sunteti nemultumiti de hotararea judecatoreasca, atacati-o cu apel si cu recurs. Atat se poate legal.

      Comentariu de Cristi D — 26/03/2013 @ 12:27 PM | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: