CRISTI DANILEŢ – judecător

25/02/2010

Raport DNA 2009: coruptia judiciara

Filed under: coruptia — Cristi Danilet @ 5:15 PM

Nu vreau sa treaca un important eveniment judiciar fara a face un scurt comentariu pe marginea Raportului DNA pe anul 2009: au fost condamnaţi definitiv 6 magistraţi (3 judecători şi 3 procurori), din care 3 cu funcţie de conducere (1 vicepreşedinte de judecătorie, 1 prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătorie, 1 procuror şef secţie), 3 avocaţi, 22 ofiţeri şi subofiţeri de poliţie (dintre care 3 deţineau funcţii de conducere),  1 lichidator judiciar. Cu privire la numarul de magistrati condamnati cred ca este cel mai negru an din istoria justitiei. 

Inca imi mentin propunerea ca pentru prevenirea si combaterea coruptiei din sistemul nostru sa se intocmeasca o strategie distincta, care sa se refere la intreg sistemul. Modelul poate fi preluat cu usurinta din cartea mea, Coruptia si anticoruptia in sistemul juridic (p.95-181).

 Iata pe larg constatarile DNA referitor la coruptia in randul magistratilor:

`Pentru fapte de coruptie, in anul 2009, au fost trimisi in judecata 2 procurori si 1 judecator, iar instantele de judecata au pronuntat hotarari definitive de condamnare fata de 6 magistrati, respectiv 3 judecatori si 3 procurori, pusi sub acuzare prin rechizitorii intocmite in anii precedenti.

In primul rand, este de mentionat ca, in comparatie cu anii anteriori, toti cei 9 magistrati functionau, la data savarsirii faptelor, la judecatorii sau tribunale, respectiv in cadrul parchetelor de pe langa aceste instante, nefiind inculpati ori condamnati judecatori si procurori care sa-si fi desfasurat activitatea la nivelul curtilor de apel ori al instantei supreme, respectiv la unitatile arondate acestor instante. Un singur judecator condamnat, desi avea grad de curte de apel, functiona efectiv, la data comiterii faptei, in cadrul unui tribunal.

De remarcat, este si faptul ca 5 dintre acesti magistrati detineau functii de conducere, fiind trimisi in judecata 1 presedinte de sectie si 1 procuror sef sectie, iar condamnati 1 vicepresedinte de judecatorie, 1 prim-procuror de parchet de pe langa judecatorie si 1 procuror sef sectie. Se observa, deci, ca din cei 9 judecatori si procurori trimisi in judecata sau condamnati mai mult de jumatate ocupau functii de conducere.

In cvasitotalitatea cazurilor analizate, infractiunile retinute in sarcina inculpatilor trimisi in judecata sau a celor condamnati definitiv au fost cele clasice de coruptie, respectiv luare de mita (7 cazuri) si trafic de influenta (1 caz). Intr-un singur caz, 1 judecator a fost condamnat pentru 1 infractiune asimilata celor de coruptie, respectiv pentru cea incriminata in art. 11 din Legea nr. 78/2000.
Toate faptele clasice de coruptie au fost comise in legatura cu instrumentarea dosarelor aflate in lucru la judecatorii si procurorii trimisi in judecata sau condamnati, ori la colegii acestora, avand drept scop pronuntarea unor solutii favorabile justitiabililor ca, netrimiterea in judecata, achitarea, punerea in libertate ori admiterea, respectiv respingerea unor actiuni civile sau comerciale. In situatia in care magistratii au realizat actul pentru care au primit foloase necuvenite, acestia au fost inculpati sau condamnati si pentru alte infractiuni concurente, cum ar fi uzul de fals sau favorizarea infractorului.
Infractiunea asimilata celor de coruptie a fost comisa de magistrat, in calitatea sa de judecator sindic, deci tot in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu.

In ceea ce priveste, cuantumul sumelor pretinse si primite de subiectii activi ai infractiunilor de luare de mita si trafic de influenta, s-a constatat ca acesta difera in mod semnificativ, pornind de la valoarea de 130 euro pana la aceea de 45.000 euro. Astfel, 1 procuror de la un parchet de pe langa judecatorie a pretins si primit echivalentul a cca.130 euro, in timp ce 1 judecator de la tribunal a pretins 45.000 euro, primind efectiv suma de 30.000 euro.
De altfel, se observa ca procurorii au primit sume relativ mici, respectiv 120 euro, 250 euro, 600 euro, 700 euro ori 1000 euro, prin comparatie cu judecatorii care au pretins si primit sume mult mai mari, adica in cuantum de 1.800 euro, 30.000 euro si 45.000 euro, imprejurare ce isi gaseste explicatia, in faptul ca, de cele mai multe ori, decizia finala ii apartine magistratului judecator.

Un alt aspect ce trebuie evidentiat, este acela ca in majoritatea cazurilor au fost retinute acte multiple in sarcina inculpatilor trimisi in judecata sau a condamnatilor, fie mai multe infractiuni savarsite in concurs real (7 cazuri), fie mai multe acte materiale ce intra in continutul aceleiasi fapte, sub forma continuata (1 caz).

In ce priveste tratamentul sanctionator, sub aspectul modalitatii de executare a pedepselor aplicate celor condamnati, se observa ca nu exista diferente semnificative, 2 magistrati executand pedepse privative de libertate, iar pentru 4 dintre acestia dispunandu-se suspendarea conditionata sau sub supraveghere a executarii pedepsei inchisorii.

In fine, indiferent de modalitatea de executare a pedepsei inchisorii, cuantumul acesteia a fost la minim sau orientate spre minimul special. In cazul a 2 magistrati pedepsele au fost situate la minimul special, iar in cazul 1 magistrat minimul special (de 2 ani) a fost depasit cu 2 luni.
De asemenea, au fost aplicate de catre instante si pedepse situate sub minimul special prevazut de lege, situatie in care s-au retinut circumstante atenuante. Astfel, din cei 6 procurori si judecatori condamnati definitiv, pentru 3 au fost aplicate pedepse situate sub minimul special, sens in care s-au retinut ca circumstante atenuante conduita buna avuta anterior savarsirii faptelor, pozitia sociala si cariera profesionala ca magistrat.

Se constata ca in ceea ce priveste cuantumul pedepselor aplicate pentru faptele de coruptie analizate, cea mai mare pedeapsa a fost de 3 ani inchisoare, cu precizarea ca in sarcina condamnatului au fost retinute in concurs real, atat o infractiune de coruptie clasica, cat si o infractiune in legatura directa cu aceasta, iar executarea pedepsei privative de libertate a fost suspendata sub supraveghere.
Sub acelasi aspect, este de mentionat ca 2 ani si 6 luni a fost cea mai grea pedeapsa privativa de libertate dispusa a fi executata in regim de detentie, fiind aplicata unui judecator care in schimbul sumei de 30.000 euro a pronuntat o solutie favorabila martorului denuntator, iar cea mai usoara a fost de 3 luni inchisoare, a carei executare a fost suspendata sub supraveghere, desi magistratul judecator fusese, deja, condamnat pentru fapte concurente de coruptie.

Constatam astfel ca, din cei 6 magistrati condamnati definitiv 5 au primit pedepse aplicate la minim si sub minimul special si doar intr-un singur caz, pedeapsa a depasit nesemnificativ minimul special, ceea ce arata un tratament sanctionator excesiv de bland si care nu poate avea, in niciun caz, efect disuasiv.` 

Anunțuri

12 comentarii »

  1. Cum de li s-au dat condamnari sub minimul special, plus cu suspendare? Nu cumva magistratii de la nivele superioare care i-au judecat sunt si ei suspecti? Numai ala cu mita de 45000 euro o fi luat putin peste minim. Niste babute necunoscatoare in ale justitiei luau pedepse mai mari pentru furat vreo gaina!
    Sunt penibili sa puna botu’ la 120-1000 euro, sub un salariu lunar! Fiti siguri ca cei neprinsi sunt mult mai numerosi iar sumele cu mult mai mari. Eu nu i-as fi scos de la zdup niciodata.

    Comentariu de Ioana Maria Vlas — 25/02/2010 @ 5:59 PM | Răspunde

  2. Ioana Maria Vlas….
    Trebuie privita partea buna a lucrurilor…. Intr-o Românie în care interpretarea unitară a legii este doar un vis–-apar pe ici, pe colo arestări şi condamnari la adresa magistraţilor…
    În problema corupţiei, activitatea Justiţiei anilor 2009 raportata la activitatea justiţiei din 2005– este superioară.. În anul 2005, în Gorj a fost arestată o funcţionară publică din Prefectură. Denunţatorilor (participanţi la flagrant şi martori în acest proces) li s-a confiscat (în contradictoriu cu legea) banii, iar acea funcţionară a obţinut doar 2 ani cu suspendare…..

    Comentariu de Cosmin Cristea — 28/02/2010 @ 8:28 AM | Răspunde

  3. ‘corb la corb nu scoate ochii’.
    voi credeti ca vorba asta a fost spusa aiurea?
    viata bate filmul.
    dupa parerea mea, daca magistratii tot au drepturi speciale, atunci sa ‘beneficieze’ si de pedepse speciale, respectiv cu minim marit si obligatoriu (cum dreaq un minim prevazut de lege poate fi redus?), fara posibilitate de suspendare.

    Comentariu de andreic — 28/02/2010 @ 1:28 PM | Răspunde

  4. Piece of cake!
    Cum sa probez eu, „nimeni” ca judecatorul a fost corupt? Are cineva disponibilitatea sa citeasca dosarul? Nici nu cred ca s-a dat spaga, cred ca dl.X, l-a rugat pe dl.Y, sa intervina pe langa dna Z sa hotarasca asa cum trebuie, ca dl. M.P. nu poate pierde, asa a fost mereu, el a pus dosarele lui in mana cui trebuie. Se poate sa se fi dat si spaga, dar, tot din banii mei, bani de care am fost pradata in si prin justitie. Iar daca, de exemplu porcurorul caruia ma adresez cu o plangere ii cunoaste pe X, Y si Z, va fi prevenit ca dosarul este al lui…si sa scrie ceva, praf in ochi, persoana nici nu a avut avocat, iar justitiabilii, prin definitie sunt imbecili…Am mai primit si de la CSM astfel de raspunsuri invaluitoare.
    Va stimez pentru „lupta”, dar trebuie sa luptati in primul rand cu confratii care au adus enorme deservicii profesiei, apoi, puteti trece si la culpa clasei politice. Cred ca a trece vina asupra acesteia este o mare greseala. Aveti prea multe de indreptat-ERADICAT in profesie.
    O victima.

    Comentariu de doina florescu — 01/03/2010 @ 8:25 PM | Răspunde

    • Doamna, daca oamenii si-ar sti drepturile nu ar fi chiar asa o problema. A nu va inchipui ca dvs tr sa luptati cu sistemul: maigstratii nu sunt adversarii dvs in proces, tr sa intelegeti asta. Daca peirdeti un proces, inseamna ca nu ati avut dreptate sau nu v-ati stiut dreptutile. SI asta intr-o proportie de certitudine mai mare decat cea cum ca magistratul nu a stiut legea sau a fost corupt. Asadar:
      1. Nu dvs trebuie sa probati, ci justitia. Dvs doar tr sa formulati o sesizare si sa indicati niste chestiuni credibile in legatura cu desfasurarea unui proces.
      2. Nu CSM este competent, ci procurorul.
      3. Daca pierdeti un proces, nu inseamna ca judecatorul e corupt.
      4. O sa va mirati, poate, dar sa stiti ca lumea e multumita de mersul justitiei intre 60 si 80 %.
      5. Eradicarea a inceput. Deja lucrurile s-au schimbat simtitor in bine din 2005 incoace.

      Comentariu de Cristi — 01/03/2010 @ 9:29 PM | Răspunde

  5. raspunsul dumneavoastra ma omoara, mai mult decat acele hotarari injuste…ma intrebasem daca cineva ar fi dispus sa vada dosarul!…o intrebare retorica, stiu ca nimeni nu are astfel de disponibilitati! Dar, cand ceri un sfat juridic, ORICINE iti spune ca intai trebuie sa vada dosarul. Paradox!Mie mi se raspunde mereu ca nu am dreptate…dar nimeni nu a vazut dosarul,nu a numarat derogarile de la C.Pr.C, nu a numarat falsurile,nu a confruntat caietul grefierului cu dispozitivul…etc, drept pentru care, afirm cu constiinta impacata, Eppur si muove.Cred ca imi pierd increderea in toti si in toate.
    P.S. Retineti, nu am cerut nimic! A fost un comentariu referitor la subiectul tratat, in cunostinta de cauza, stau in sali de judecata, vad, aud si chiar si inteleg…Oare nu tot un/o coleg/a a spus ca nu si-ar dori sa aiba un proces in Romania in zilele noastre?

    Comentariu de doina florescu — 01/03/2010 @ 11:45 PM | Răspunde

    • Posibil sa aveti dreptate. Dar asta tr sa o spuna doar un specialist. Nu ma indoiesc ca v-ati exercitat toate dr cu buna credinta si ati formulat caile de atac. Stiu un lucru: nu toate tratamentele medicilor vindeca; la fel si la noi, unele hotarari pot fi gresite. De aici si pana la rea credinta a magistratului e multa cale. Poate fi doar incompetenta.
      Ce sa spun? As dor ca asemenea situatii sa fie cat mai putine. La Oradea, satisfactia justitiabililor fata de ce facem noi este in jur de 80%. Personal, ca si manager de instanta, sunt f.multumit.

      Comentariu de Cristi — 01/03/2010 @ 11:53 PM | Răspunde

      • Si inca ceva. Si eu am avut procese in Romania. Si am pierdut. Ceea ce nu m-a impiedicat sa sustin ideea de justitei, de independenta dar si de responsabilitate. Am inteles ca schimbarile nu se fac peste noapte. SI am inceput sa contribui si la aranjarea arhitecturala a sistemului, si la marirea responsabilitatii magistratilor, si la imbunatatirea managementului si la cresterea profesionalismului.

        Comentariu de Cristi — 02/03/2010 @ 12:00 AM | Răspunde

    • Stimata Doamna Florescu,
      Ceea ce a descoperit DNA in cauzele cu magistrati se bazeaza aproape exclusiv pe autodenunturile mituitorului. E la mintea cocosului ca majoritatea mituitorilor omit sa se autodenunte si daca ati avut ghinionul sa dati peste acest gen de spete e foarte probabil ca aveti dreptate.
      Daca va incalzeste cu ceva, si eu am patit cam la fel, mai precis, la unul din termene grefierul a omis sa treaca cererile de aducere acte aflate in posesia paratei care mi s-au respins. Zilele trecute am avut o noua infatisare si m-am dus blindat cu laptop, webcam, si iPod. Am dorit sa filmez cu webcam & laptop, dar s-a descoperit ca ventilatorul laptop-ului (un HP performant) era „prea zgomotos pentru onorata” asa ca am intrerupt. Sarisera pe mine si vreo 2 avocati batrani din sala carora reproduc textual „le violam intimitatea locului de munca”. Am lasat drepturile mele la o parte si in mod „minoritar democratic” am inchis laptopul. Am ramas in functiune numai cu iPod-ul dar si la acela s-a descoperit un „LED perturbator” care palpaia pe durata inregistrarii audio, dar s-a solutionat indreptandu-l spre mine.
      Apoi sa vezi minune, ca sfatul domnului Danilet a functionat, am repus pe tapet aceleasi cereri de aducere acte aflate in posesia paratei ce se respinsesera verbal, si de data asta mi s-au admis, iar ulterior le-am gasit si scrise in Dosar. Bineinteles, nu s-a terminat procesul, dar o sa inregistrez si data viitoare, ca are efecte benefice. Va sfatuiesc sa inregistrati si dumneavoastra cat mai vizibil cu putinta, mai ales ca sunteti un initiator recunoscut al metodei [ https://cristidanilet.wordpress.com/2010/01/05/i-t-in-instante-deficiente/ pozita 8].
      Succes

      Comentariu de Ioana Maria Vlas — 02/03/2010 @ 1:16 AM | Răspunde

  6. Da, acum va recunosc, acesta sunteti, cel adevarat! Si aveti mari merite! Dar, captatio benevolentiae nu cred ca ajuta la mare lucru. Poate va voi spune mai multe povesti, stiti, cand schimbi unghiul din care privesti, imaginea se schimba intro oarecare masura. Va multumesc pentru raspuns; voi continua si eu, lucrurile trebuie sa se schimbe iar de la sine nu se poate.

    Comentariu de doina florescu — 02/03/2010 @ 2:29 AM | Răspunde

  7. Daca suntem la ora adevarului, am sa va spun: Dna judecator, sarmana, la care nimeresc fara gres procesele mele- pe care am recuzat-o, nu mi-a spus sa depun chitanta de 4 lei (stiam dar uitasem, credeti-ma, am tot invatat sa nu ma fac de ras)chiar daca cererea a fost si verbala si scrisa in sedinta…(avea datoria sa imi comunice?!)mi-a refuzat in acelasi dosar cererea de inregistrare.
    Dar, la un proces anterior am inregistrat, am proba ca am oferit banii (conform angajamentului, conform incheierii) creditorului prin terta persoana, apoi am venit cu banii in mana,in sedinta, la vedere i-am aratat, a vazut si sala…am spus o fraza pe care o am inca pe reportofon: „aceasta este suma de…pe care a refuzat sa o primeasca de la dna…pe care o ofer si acum cu conditia sa mi se dea chitanta ulterior”. Nici o reactie, a intervenit partea adv. cu jigniri, nu a contat, iar in sentinta scrie ca nu am vrut sa platesc, am pierdut si am platit si 15 milioane(1500 lei) penalizari, pt ca am refuzatr plata. Astept executarea, altfel nu voi primi chitanta! IATA, acestea nu sunt generalitati, sunt exemple concrete, nu cer nimic, nu cer sa se rejudece, pt „securitatea actului juridic”…nu pentru aceasta fac public, voi face demersurile ce se impun, ele sunt in curs, numai ca imi mai trebuie o viata…
    Pot da explicatii si pentru faptul ca instantele sunt prea aglomerate, dar, nu acum. Cei care citesc vor putea sa imi spuna sa incetez, daca vor considera ca…bat campii. Cu stima, tuturor.

    Comentariu de doina florescu — 02/03/2010 @ 3:18 PM | Răspunde

    • Ei, exista si alte formule: de ex expediati banii prin posta si aveti dovada; sau faceti oferta reala urmata de consemnatiune; sau spuneti instantei sa scrie in incheiere ca dati banii – si asta echivaleaza cu chitanta. E o copilarie ce vi s-a intamplat, dar nu tine nici de coruptie, nici de incompetenta: dvs nu stiti exact ce sa cereti, judecatorul nu e obisnuit/nu accepta bune practici.

      Comentariu de Cristi — 02/03/2010 @ 5:29 PM | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: