CRISTI DANILEŢ – judecător

03/03/2010

Justitia oradeana-justitie de elita. Sondaj de opinie

Filed under: evaluare — Cristi Danilet @ 3:26 AM

 1. In urma cu 6 luni, in timpul protestului magistratilor – manifestare fara precedent a democratiei justitiare, simbol al independentei justitiei si punct culminant al afirmarii acesteia – ni s-a reprosat de catre politicieni si mass-media ca majoritatea populatiei nu are incredere in justitie, ca urmare nu am avea legitimitatea de a revendica un statut demn si drepturi salariale. Desi nu a fost adusa si dovada acestei sustineri, am facut urmatoarele cercetari:

 2. Statistic, în ultimul deceniu, încrederea populaţiei în justiţia din România se situează între 20% şi 28%. Ultimul sondaj este Eurobarometrul CE din toamna lui 2009[1] lansat in ian.2010, unde justitia a inregistrat pentru prima data un trend ascendent, ajungand la 28% incredere din partea populatiei. Cresterea de 3 procente fata de ultimul an[2] trebuie sa fi fost determinata de ceva. Credinta mea este ca a fost generata de protestul magistratilor din 2009, care iesind public si vorbind despre justitie au determinat furnizarea catre cetateni a unor informatii despre functionarea sistemului care pana la acea data s-au dovedit a fi insuficiente. 

Această încredere în instituţiile statului se intemeiaza in primul rand pe perceptia asupra corectitudinii serviciilor şi a integritatii personalului, perceptie pe care populatia si-o formeaza in functie de propria experienta cu serviciul public judiciar, respectiv cu fenomenul coruptiei sau de relatarile din surse externe despre coruptie.

 3. In aceeasi perioada a protestului, eu am sustinut ca cei care spun ca majoritatea populatiei nu are incredere in justitie nu aduc un argument consistent: in realitate, ceea ce trebuie sa ne intereseaze este incredere justitiabililor in justitie si ca e posibil ca aceasta sa fie una ridicata, avand in vedere pe de o parte ca acestia au informatii de la sursa, pe de alta parte tinand cont de rezultatele unor studii regionale realizate in Romania – este vorba de studiile realizate in anii 2006-2008 in instantele din judetele: Alba, Brasov, Constanta, Suceava, din care sunt publice studiile realizate de APJ Alba (p.5) sau de un expert independent la solicitarea CSM (p.78-80).

 Prin urmare am initiat un astfel de studiu la Oradea (sprijinit de colegii judecatori Dana Cigan de la Curtea de Apel Oradea, Cristi Momenci de la  Tribunalul Bihor si  Mirea Loreley de la Judecatoria Oradea), propunand ca prin colaborarea Facultatii de Drept din Oradea (multiplicare documente,  asigurare studenti pt difuzarea chestionarelor) sa sondam parerea justitiabililor despre mersul justitiei in Oradea. Asadar, am plecat de la prezumtia ca nu e adecvat sa consultam `populatia`, ci `justitiabilii`, in ideea ca cei care au contact efectiv cu justitia isi vor exprima o parere mult mai realista in legatura cu aceasta. Rezultatele obtinute mi-au confirmat intuitia.

 4. Mai intai, am pus in chestionar o intrebare generala, de perceptie referitoare la increderea in justitie. Raspunsul a fost de 44,4% (fig.6)[3], depasind deja rezultatele expuse mai sus, care fusesera obtinute in cadrul unor sondaje nationale. De aici se poate deduce usor ca  rezultatele obtinute pe un esantion national nu corespund cu rezultatele obtinute la nivel local. De aceea, un rezultat apropiat de realitate la nivel national ar insemna sa se faca o medie a rezultatelor obtinute la nivel local[4], ceea ce ar implica replicarea modelului de chestionar de la Oradea in intreaga tara.

Aceasta intrebare referitoare la incredrea in justitei a revenit la sfarsitul chestionarului, dupa ce am pus intrebari justitiabililor amanuntite cu privire la derularea contactului lor cu instantele. A rezultat ca increderea in instantele judecatoresti la nivel national este de 42,5%, care e depasita de increderea in instantele judecatoresti oradene care e de 46,5% (fig.20).

 5. Apoi am vrut sa verificam aceasta perceptie, daca ea este una formata corect. Prin urmare, am pus intrebari referitoare la experienta:

– unele referitoare la functionarea in general a instantei (fig.11):  51% sunt multumiti de gestionarea dosarelor si circuitul acestora, ceea ce ne indica o birocratie ridicata (probleme la arhiva, eliberare documente si certificate etc); 78,5% sunt multumiti de personalul instantei; 64% sunt multumiti de functionarea instantei; personalul este amabil 86,5% (fig.13)

– altele referitoare la sedinta de judecata a unui judecator la care a asistat cel intervievat (fig.12): judecatorii si-au exprimat clar dispozitiile luate 86%; au permis tuturor sa isi exprime opinia 88% si s-au comportat impartial 81%; au lasat impresia cunoasterii dosarului 80%; s-au comportat respectuos 90%; au respectat ora de incepere a sedintei 78% (fig.13).

Precizez ca aceste rezultate sunt ceva mai bune decat cele obtinute in judetele Timisoara si Alba in anii trecuti.

 6. Am vrut sa aflam si nemultumirile concrete al justitiabililor pentru a vedea ce trebuie imbunatatit. Asfel ni s-au exprimat nemultumiri in legatura cu:

– sedinta de judecata (fig.13): este un nr. prea mare de dosare 87% (aceasta afirmatie a fost facuta de magistrati in mod constant in timpul protestului si, iata, este insusita de justitiabili), cladirea are un spatiu adecvat 60% (sediul Palatului de Justitie din Oradea nu a fost reamenajat, banii de la Banca Mondiala intarziind nepermis de mult);

– timpul de solutionare a unui dosar (fig 13 si 14): dosarele nu sunt solutionate rapid 63%, durata de la inregistrarea dosarului pana la primul termen este prea mare 69%; timpul alocat pentru discutarea dosarului este multumitor 61%; urmatorul termen este prea lung 63%;

– reforma sistemului (fig.21): ar trebui un sistem de raspundere pentru greseli profesionale 93% (doleanta e legitima, insa e clar ca populatia inca nu stie ca un astfel de sistem exista deja), birouri de legal aid 91%, simplificarea legislatiei 88%, emisiuni mass media de explicare 79% si introducerea unei materii juridice in licee 73% (toate aceste trei aspecte arata ca populatia resimte un nivel scazut al educatiei juridice), cresterea nr. magistratilor 60% (un alt rezultat al protestului, caci este prima data cand din exteriorul sistemului se face aceasta afirmatie, cetateni intelegand fenomenul de supraincarcare; iar medierea poate fi o solutie mai rapida pentru descarcare).

De asemenea, am descoperit ca cei mai nemultumiti de justitie sunt cei care se judeca in penal si cei care pierd cauze (tabel 4 si 5).

 7. Pentru ca am realizat ca increderea in justitie e direct influentata de parerea asupra integritatii personalului (tabel 2 si 3), am pus intrebari si cu privire la coruptia din sistem.

La fel ca mai sus, am formulat mai intai o intrebare generala, referitoare la perceptia de coruptie: 47% au declarat ca justitia e corupta.

Apoi, am trecut la intrebarile pe experienta de coruptie. Am intrebat daca cel intervievat sau cineva din familie a dat sau i s-a cerut mita – raspunsul a fost NU pentru 93% din cei intervievati. Pentru ca e greu totusi ca o persoana care ar fi dat mita sa recunoasca acest lucru, s-a pus intrebarea mai generala daca cunoaste alte persoane care au oferit atentie si raspunsul a fost NU pentru 79%.

Tot in legatura cu integritatea, am pus intrebari referitoare la relatiile informale: 89% au declarat ca nu au apelat la cunostinte sau prieteni pentru solutionara unui dosar, iar 76% au afirmat ca nu stiu pe cineva care sa fi apelat astfel.

 8. Iata asadar din nou o diferenta semnificativa intre perceptie si experienta: in general (din auzite) au o parere despre justitie, iar in particular (din propriul contact cu justitia) au o alta parere. Ca urmare, am decis sa aflam care e sursa dezinformarii justitiabililor intervievati. Astfel, informatiile despre justitie se obtin 44% de la TV, 39% din presa scrisa, doar 12% de la persoane direct implicate, 9% de pe internet, 4% de la radio (fig.20).  Prin urmare, locul unde trebuie sa ne adresam pentru a furniza informatii despre sistem pentru a ajunge la cetateni este TV.

 9. In concluzie:

Pentru astfel de evaluari externe, trebuie avute in vedere urmatoarele:

– increderea in justitie trebuie testata la nivelul justitiabililor si nu a populatiei in general;

– trebuie analizata atat expectanta fata de ce se va intampla, cat si satisfactie fata de ce s-a intamplat intr-un caz concret: increderea e data atat de multumirea fata de serviciile prestate, cat si de speranta in corectitudinea serviciilor prestate si a hotararii ce se va da;

– trebuie vizata atat activitatea unui judecator int-un caz concret, cat si modul de functionare al instantei per ansamblu (adica activitatea de la sectoarele auxiliare ale instantei si activitatea generala a judecatorului in sala de judecata intr-o sedinta);

– in afara de modul de desfasurare a activitatii judiciare (care tine de profesionalismul fiecarui judecator si a fiecarui membru din personalul auxilair de specialitate) trebuie analizate si aspectele legate de integritatea personalului: cu cat speranta ca personalul nu e si nu poate fi corupt e mai mare, cu atat increderea in justitie e mai mare;

increderea in justitie nu se rezuma la o hotarare favorabila: justitiabilii se asteapta la o hotarare dreapta (corecta, legala), nu neaparat favorabila.

 Cu privire la lucrurile care trebuie imbunatatite:

– trebuie de imbunatatit imaginea cu privire la activitatea instantelor: la aceasta contribuie comportamentul judecatorilor in sala, comportamentul personalului instantelor, functionarea generala a instantelor, calitatea informatiilor obtinute de la instanta;

– sunt necesare actiuni atractive pentru populatie, cu continut educative-formativ si gasite modalitati de a forma legaturi apropiate intre justitie si societate;

– vehicularea informatiilor trebuie sa se faca in special prin TV;

– astfel de sondaje trebuie repetate in mod regulat.

 10. Avand in vedere rezultatele evaluarii interne exprimata in datele statistice anuale (in 2009 la Oradea s-au solutionat mai multe dosare pe judecator decat media pe tara si s-au infirmat mai putine solutii pe judecator decat media pe tara[5]), precum si rezultatele acestei evaluari externe (prima de acest gen realizata in Oradea, care evidentiaza in anul 2009 un grad ridicat de satisfactie a justitiabililor) pot spune ca justitia oradeana se caracterizeaza de un inalt grad de profesionalism al judecatorilor si de multumire a justitiabililor fata de organizarea si functionarea acesteia.

 

Pe larg, a se vedea: Raport incredere justitie Oradea 2009.

 

Cristi Danilet – responsabil proiect evaluare externa


[1] Comisia Europeană, Eurobarometru – Opinia publică în Uniunea Europeană toamna 2009, lansat în  ian. 2010, disponibil la http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/eb/eb72/eb72_ro_ro_nat.pdf.

[2] 26% in Eurobarometrul din 2007 si 25% Eurobarometrul din 2008.

[3] Din studiile locale realizate in anii trecuti de Facultatea de Sociologie din Oradea care mi-au fost puse la dispozitie, rezulta ca increderea oradenilor in justitie era in 2004 de 25,3% iar in 2006 de 23,12%. Oricum, in 2009 oradenii au mai multa incredere in justitie decat in partide politice, parlament, guvern, presedintie, sindicate, banci si primarie.

[4] Pana in prezent, initiativa pentru realizarea unor sondaje de opinie a justitiabililor fata de justitie s-a efectuat izolat in timp si teritoriu: in 2007 in Alba, in 2006-2008 in Timisoara, in 2008 in Cluj, in 2009 in Oradea.

[5] De exemplu, in 2009, la Judecatoria Oradea au fost de solutionat un numar de 1163 dosare/judecator, iar indicele de casare este de 2,85% (media pe tara este de 6%). A se vedea extrasul din Raportul de activitate publicat pe portal.just.ro.

Anunțuri

12 comentarii »

  1. Sondajele pe justitie sunt tot mai bune, dar vestile despre ce-a facut pentru cetateni sunt contrare: http://www.realitatea.net/romania–condamnata-la-cedo-pentru-nereguli-electorale_702842.html . Acum, daca instantele romanesti au refuzat sa judece cererea lui Mircea Grosaru cu privire la atribuirea mandatului de parlamentar „din lipsă de competenţă în materie de contencios electoral”, de ce trebuie sa platim noi despagubirile CEDO, chiar si de numai 5000 Eur.

    Comentariu de Ioana Maria Vlas — 03/03/2010 @ 7:31 AM | Răspunde

  2. Domnule Cristi Danilet….
    Românii trăiesc un paradox…. Românii nu au încredere în ceea ce fac magistraţii şi poliţiştii (procentaj mic la adresa justiţiei), dar au încredere în poliţişti şi magistraţi (prea multe dosare)… Din cauza neîncrederii în Justiţie (ceea ce face magistratul şi poliţistul) apar întrebări, discuţii puerile, cereri prea multe în dosare, insistenţe, paranoia, acuzaţii la adresa magistraţilor, etc.. Acest comportament al românului conduce la apariţia unei lupte personale între justiţiabil şi judecător, luptă câştigată de judecător prin faptul că nu mai are o judecată lucidă în acel caz…
    Aşa se face că foarte mulţi cetăţeni devin persecutaţi de magistraţi şi poliţişti, iar la rândul lor ajung la acuzaţii grave–deseori probante la adresa magistraţilor şi poliţiştilor.

    Comentariu de Cosmin Cristea — 03/03/2010 @ 8:36 AM | Răspunde

  3. Cu foarte mare uşurinţă, media dar mai ales judecătorii, au trecut peste momentul din 25.02.2010 când,în plenul CSM, candidatul creditat cu cele mai mari şanse la funcţia de preşedinte al ÎCCJ, magistratul Gabriela Bîrsan a făcut dovada înaltelor standarde de integritate, (vreau să cred că nu sunt alte motive)anunţându-şi retragerea candidaturii şi motivând că hotărârea a luat-o urmare a existenţei pe rolul ÎCCJ Secţia contencios ad-tiv şi fiscal(a cărei preşedinte este) a recursului AMR împotriva hotărârilor CSM de numire a preşedintelui şi vicepreşedintelui CSM pe anul 2010, cu precizarea că :”…nu este cazul să se accentueze criza de autoritate cu care se confruntă sistemul judiciar şi…am ajuns să ne judecăm între noi…” ! Este de reţinut şi că prin natura funcţiei de demnitate, d-na judecător a ţinut să precizeze : “…nu vreau să se lase loc de nici o interpretare şi suspiciune cu privire la eventuala soluţie…” ! Este păcat că CSM în viitoarea configuraţie a pierdut un membru (de drept) de inaltă integritate, care nu doar formal, declarativ, se manifesă în situaţia de conflict de interese! Părerea mea. Av.Alex.R

    Comentariu de Alexandru Rădulescu — 03/03/2010 @ 10:34 AM | Răspunde

  4. O excelenta initiativa! si un raport foarte bine detaliat. Multumim

    Comentariu de B.P. — 03/03/2010 @ 10:56 AM | Răspunde

  5. Felicitari, credibilitatea dumneavoastra, domnule judecator, este mai presus de orice indoiala.
    As dori sa fiu judecata la Oradea!
    Cine insa a facut un astfel de sondaj pentru Bucuresti?-corect si profesionist?!
    Referitor la pct.9 „concluzii”, cine ar fi dispus sa ma asculte, justitabil din Bucuresti, trecut prin multe, care as putea spune in cate nenumarate feluri am fost „fript”. Cine ar analiza aceste experiente pentru folosul justitiabililor, al justitei si al tarii- o spun cu constiinta ca a fi acuzata de lipsa de modestie, ar fi DOAR o stratagema pentru cei care ar avea interes. Arunc manusa: am pierdut mereu,iar cand am castigat…tot am pierdut, m-am revoltat, m-am resemnat,am platit, nu cer nimic pentru mine, dar nu uit ca sunt cetatean european si am unde ma plange in continuare, la CEDO, pentru problemele personale, iar pentru cele generale acolo unde trebuie sa fie cunoscuta situatia reala din Romania, pe care pana in prezent, toti o numesc „tara asta” (va rog sa urmariti: nimeni nu spune tara mea, tara noastra).

    De aceea exemplul Oradea este de admirat, de felicitat, dar acolo este un brand, BRANDUL CRISTI DANILEŢ.

    Comentariu de doina florescu — 03/03/2010 @ 2:14 PM | Răspunde

  6. Un pas foarte bun si in acelasi timp extrem de necesar pentru justitie. Cu o singura sugestie: unele intrebari din chestionar ar trebui revazute, sunt prea generale si atunci raspunsul devine irelevant. Iar intrebarile cu privire la nr. de dosare foarte mare/magistrat si nr. de magistrati foarte mic sunt irelevante deoarece pe justitiabil nu il intereseaza acest aspect. Atunci cand ajuge in fata instantei justitiabilul asteapta o judecata dreapta, un magistrat profesionist, impartial, obiectiv etc. Vreau sa spun ca acestea sunt probleme ale sistemului care trebuie rezolvate din interior si care nu vor fi rezolvate cu ajutorul justitiabililor, tolerandu-le, insa se vor rasfrange asupra justitiabilului ducand astfel la neincredere in justitie. Aici intra in scena abilitatile decidentilor din sistem, cum vor rezolva aceasta vom vedea. Un lucru este foarte clar: actualii magistrati nu asa vor reusi sa cresca nivelul de incredere al justitiabilului in justitie muncind 7 zile din 7/sapt si 12 ore din 24/zi.

    Comentariu de silvia — 05/03/2010 @ 12:53 PM | Răspunde

  7. Cuvinte frumoase pentru a schimba percepţia noastră a justitiabililor. Cred ca la Oradea e mai bine ca în Bucureşti insă nu cred să fie de fond altfel. O dovadă este că apreciaţi greva magistraţilor drept o revoluţie, un gest de demnitate. Sunteţi chiar atât de orbit încât inchiderea şedinţei de judecată pentru motivul personal al eşalonării unor sporuri nu vedeţi că este ABUZ IN SERVICIU IN INTERES PERSONAL si este faptă penală. Profitaţi că e o singură justiţie plătită de noi de stat şi din păcate acum demonstrează că apără PENALII de noi prostimea ce credem in lege si bun simţ.

    Comentariu de Gheorghe SBÂRNEA — 07/03/2010 @ 8:05 PM | Răspunde

  8. […] mic de hotarari desfiintate in caile de atac – 6% anual – si gradul ridicat de multumire al justitiabililor fata de modul de functionare a justitei – 60%-80% – dovedesc exact […]

    Pingback de Dezacord fata de sustinerile Monicai Macovei « CRISTI DANILEŢ – judecător — 09/05/2010 @ 7:02 PM | Răspunde

  9. […] la gradul de satisfactie fata de functionarea justitiei din Oradea,  finalizat cu intocmirea unui studiu care demonstreaza calitatea inalta a activitatii desfasurate in Oradea. In  februarie 2010 am […]

    Pingback de Protocol `Educatie juridica pt elevi` « CRISTI DANILEŢ – judecător — 11/05/2010 @ 9:33 PM | Răspunde

  10. […] la gradul de satisfactie fata de functionarea justitiei din Oradea,  finalizat cu intocmirea unui studiu care demonstreaza calitatea inalta a activitatii desfasurate in Oradea. In  februarie 2010 am […]

    Pingback de Protocol “Educatie juridica pentru elevi” « Juridice.ro — 12/05/2010 @ 12:29 AM | Răspunde

  11. Consider ca increderea populatiei in justitie reflecta mai corect situatia reala din justitia romana decat increderea justitiabiliulor in justitie, aducand in acest sens urmatoarele argumente.
    In orice proces exista de obicei 2 parti, reclamantul si paratul. In proportie de 99% justitiabilii care castiga au incredere in justitie, iar cei care pierd nu au incredere, deci aproximativ 50%-50%.Deoarece exista si procese in care nr.reclamantilor difera de cel al paratilor, putem admite o eroare de 10%, deci procentul justitiabililor care au incredere in justitie va fi cuprins intre 40%-60%.
    Sa consideram un proces in care sunt 2 parti, A si B. A sustine ca 1+1=2, B sustine ca 1+1=3 iar judecatorul ii da dreptate lui B. Bineinteles ca A este foarte revoltat, el le povesteste prietenilor, cunoscutilor, presei, televiziunilor,etc. despre nedreptatea care i s-a facut si aproape toti sunt de acord cu acest lucru.
    Daca unele dintre aceste persoane vor participa la un sondaj de opinie cu privire la increderea in justitie , pornind de la cele aflate din masmedia ele vor sustine ca nu au incredere in justitie. Deci rezulta ca in cadrul populatiei neincrederea in justitie este mai mare decat in cadrul justitiabililor.

    Comentariu de rocambole — 19/05/2010 @ 11:15 AM | Răspunde

    • Increderea in justitie nu e data numai de expectanta fata de solutie, ci si de gradul de multumire fata de modul in care functioneaza o instanta. Asadar, increderea este un indice compozit care nu se rezuma numai la parerea cine castiga si cine pierde un dosar. Cei mai informati sunt justitiabilii, nu populatia. De aceea neincrederea ei nu este relevanta pt evaluarea obiectiva a justitiei.

      Comentariu de Cristi — 19/05/2010 @ 1:49 PM | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: