CRISTI DANILEŢ – judecător

10/03/2010

Imixtiunea legalizata a politicului in justitie

Filed under: coruptia — Cristi Danilet @ 11:29 PM

In aceste zile DNA a solicitat Parlamentului sa incuviinteze arestarea preventica a unui senator. Evident, la TV se dezbate oportunitatea luarii acestei masuri. Si mai evident, politicienii au solicitat dosarul DNA sa se pronunte ei daca sunt probe care sa ateste vinovatia senatorului.

Pentru noi, e deja un deja-vu! Constitutia (art.72 alin. 2) mentioneaza de incuviintarea arestarii, nu de verificarea dosarului si gasirea vinovatiei etc. Suntem intr-o procedura speciala in care se `pipaie` fondul, adica se verifica de catre parlamentari existenta unor indicii suficient de rezonabile ca s-a comis o ilegalitate de catre un parlamentar si ca nu avem de a face cu o fapta fictiva si un eventual abuz al procurorilor. Nimic nu imputerniceste Parlamentul sa statueze daca e cazul sa inceapa urmarirea penala, sa fie arestata persoana etc.

Din pacate, acuzatiilor de `dosar politic` nu le raspunde nimeni, creandu-se opiniei publice impresia unor razbunari politice prin intermediul justitiei. Mecanismul de demarare a unei proceduri judiciare, de desfasurare a unei anchete si, in cazul nostru, de solicitare a incuviintarii unor acte procesuale nu le explica nimeni. Apoi ne miram ca increderea in justitie este scazuta.

Ma gandesc ce palpitant este sa fii procuror de caz intr-o astfel de situatie: te uiti seara la TV si vezi ce e in dosarul tau, ce vei face, pana si ce ai gandit ca vei face. Urmeaza audierea martorilor si aratarea inscrisurilor. Asta da…transparenta.

Reamintesc ceea ce am mai sustinut candva: Interventia unui alt organism decat cel judiciar in a aproba sau nu actele procurorului reprezinta o imixtiune a politicului in activitatea procesuala, motiv pentru care nu mai putem vorbi de independenta procurorului. Practic, in Romania e legiferata imixiunea politicului in justitie. De aceea, am sa amintesc standardele internationale cu privire la imunitatea parlamentarilor si influentarea de catre aceasta a justitei:

Existenta unui filtru pentru urmarirea demnitarilor incalca Recomandarea nr 19 din 2000 a Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei, care arata ce principii trebuie avute in vedere cand se alcatuiesc politicile publice de catre autoritati:  Astfel, pct 16 din aceasta reglementare spune: `Procurorul trebuie, în orice situatie, sã fie în mãsurã sã desfãsoare, fãrã niciun impediment, urmarirea penala a functionarilor guvernamentali pentru infractiunile comise de cãtre acestia, în special faptele de coruptie, de abuz de putere, incalcari grave ale drepturilor omului si alte infractiuni recunoscute de dreptul international`. Iar in expunerea de motive, Comitetul Ministrilor dezvolta: `Desi aplicabila in general, prezenta recomandare vizeaza in mod special acele sisteme in care procurorul este subordonat executivului, situatie care nu trebuie sa-l impiedice a urmari functionari publici – si, prin extindere, reprezentantii alesi sau politicienii – care comit infractiuni, in special fapte de coruptie. `Impediment` reprezinta nu doar un obstructionare a urmaririi, dar ea mai inseamna si orice represalii al caror obiect l-ar putea face procurorii.`

In Rezoluţia 1214 (2000) privind Rolul parlamentelor în lupta contra corupţiei adoptata de Adunarea Parlamentara a CoE: parlamentarii trebuie să fie un exemplu de incoruptibilitate, (…) să protejeze independenţa justiţie (…). De altfel, în acest sens, parlamentarii au şi constituit GOPAC – Organizaţia Mondială a Parlamentarilor Împotriva Corupţiei.

Cele 20 de Principii Directoare pentru Lupta împotriva Corupţiei adoptate prin Rezoluţia (97) 24 invită statele membre să includă în legislaţia naţională şi practica lor aceste principii. La pct.6 este prevazuta ca necesitate: limitarea imunităţilor faţă de anchete, urmărire penală şi sancţiuni legate de infracţiunile de corupţie la gradul necesar într-o societate democratică.

Concluziile celei de-a cincea Conferinţe Europene a serviciilor specializate în combaterea corupţiei desfăşurată în 15 – 17 nov. 2000 la Istanbul, Turcia, cu tema „Anchetarea, urmărirea şi sancţionarea în cazurile de corupţie” cuprinde si: imunitatea politicienilor trebuie să fie doar pentru actele legate de exercitarea funcţiilor lor; obligaţia procurorilor de a informa autorităţile administrative înainte de a cerceta sau urmări un oficial public este un obstacol la funcţionarea adecvată a sistemului judiciar.

In fine, mentionez direct si concluziile facute de GRECO: In its review of Romania, the GRECO team of experts noted that the Romanian Constitution grants deputies and senators immunity from prosecution, not only for opinions expressed during the exercise of their mandate, but also from arrest, detainment, search and prosecution for any criminal offence or transgression. Such immunity prevails unless the minister of justice submits an application for the removal of immunity, and parliament authorizes prosecution by a two-thirds majority in the Chamber of Deputies and by a simple majority of the Senate. The case is then heard by the Supreme Court of Justice. Immunity is automatically restored if the member is reelected. As GRECO noted, “This situation has an undeniable potential for permanent  obstruction of the judicial system.” (pt detalii, a se vedea Raportul Greco din 2002 si Manualul OSCE de bune practici in combatare coruptiei din 2004)

Anunțuri

7 comentarii »

  1. Jenant! Nu e absolut nici o regula de urmat pentru ca Parlamentarii sa verifice Dosarul penal al unui coleg! Daca s-ar multiplica actele Dosarului in 150 exemplare, ori scana si pune in retelele de comunicatie ale Camerei, li s-ar pierde confidentialitatea. Dupa aia tot ei vor clama scurgerile inevitabile de informatii catre adversarii politici! Incerc sa nu fac politica pe site-ul unui judecator, dar cred ca intelesul Cinstitutiei este ca Parlamentul are eventual de analizat daca motivele scrise ale masurii cerute de procurori nu cuprind „fapte care au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate”. Nici aici nu vad cum s-ar face prin vot o motivare adecvata. N-am idee cum e solutionata problema in alte Constitutii, dar opinez ca majoritatile de conjunctura, de ordinul sutelor, nu pot explica in cuvinte indeplinirea vreunei etape dintr-o procedura penala. O posibila solutie de a combate eventualul abuz judiciar politic, ar fi prevaderea in lege a unor sanctiuni descurajante contra magistratilor care ar folosi la motivarile lor „voturile sau cu opiniile politice exprimate de demnitar”. Altfel vestea arestarii demnitarului trebuie stiuta de colegii sai, pentru a nu i se pune absente nemotivate de la lucrari, pentru a fi scos din calculele privind cvorumul, si eventual daca ramane irevocabila, sa stie cu totii ca se fac noi alegeri.
    In alta ordine de idei, sunt printre cei care am primit la un Dosar pe rol acte ale unei institutii publice antedatate cu 85 zile, cu stampile de Registraturi cu tot. N-am acces sa vad Registrele institutiei (probabil s-au masluit) – probabil ca nici judecatorul nu-mi va incuviinta ca sa nu se lege la cap. Adevarul e ca majoritatea functionarilor impricinati incearca, si uneori reusesc, sa falsifice dovezi. In opinia mea conteaza mai putin metoda prin care sunt prinsi faptuitorii decat actiunile reprobabile pe care le-au planuit si/sau le-au au facut. Ba as spune ca de la un anumit nivel de activitate publica in sus, incluzand magistratii, iterceptarile de orice fel a informatiilor sunt firesti, si e anormala numai folosirea inadecvata a celor intime sau privind afacerile legale.

    Comentariu de Ioana Maria Vlas — 11/03/2010 @ 7:39 AM | Răspunde

  2. Justitia trebuie sa fie independenta–dar sa si respecte legile statului roman…. Atata timp cat o lege prevede calea de urmat a justitiei in raport cu guvernanţii–e de datoria Justitiei sa resecte această lege…(ceea ce se si face din partea DNA)… Existenta criticilor pe aceasta speta e benefică pentru viitor… nu pentru prezent.

    Comentariu de Cosmin Cristea — 11/03/2010 @ 12:51 PM | Răspunde

  3. http://www.adevarul.ro/actualitate/politica/Negocieri_dure_pentru_trei_judecatori_constitutionali_0_224977839.html

    Tare, nu-i asa?
    Adica vreau sa spun ca dvs., magistratii, adica cei care ar trebui sa impartiti dreptatea nu veti conta niciodata…
    De ce?
    Simplu: pentru ca dvs. aplicati legile, chiar si proaste, iar daca le veti contesta chiar dvs., organul (extensia) politicului va avea grija sa spuna ca legile pe care le aplicati sunt bune…

    Intelegeti de ce TREBUIE sa dispara (mai ales din Constitutie) organismul asta inutil si pervers care se numeste Curtea Constitutionala?
    Iar cercetarea constitutionalitatii actelor normative trebuie sa cada in sarcina dvs., a judecatorilor, nicidecum a 9 insi numiti politic (adica care nu vor musca niciodata manuta care le-a dat de papa – ceva mai mult decat altora…)

    Comentariu de area — 14/03/2010 @ 10:25 PM | Răspunde

  4. Vorbesti aici despre rezolutii europene incalcate, dar despre hotararile pilot date Romaniei de catre CEDO ce spui? ca nu s-a aplicat niciuna, chiar daca, in conformitate cu conventiile si tratatele internationale la care suntem parte, eram obligati sa le transpunem in practica!

    ceea ce se intampla in Romania se mai poate numi justitie? constitutia mai are vreo relevanta sau e caduca? pana si Kovesi declara fara nici o jena ca exista dosare penale de interes national (care or fi alea, ca n-am auzit de vreo finalizare) si dosare … BALAST!!!! mie mi se pare inadmisibil ca seful procurorilor din Romania poate afirme asa ceva intr-un raport si cu toate astea nimeni sa ia atitudine. democratia inseamna in primul rand raspundere pentru actele si faptele fiecaruia. la noi exact asta nu exista!

    Comentariu de snake — 16/03/2010 @ 3:14 PM | Răspunde

  5. Exact cum v-am spus eu! Parlamentatii au obtinut dosarul ca sa-l studieze, in 150 exemplare, si acum il avem cu totii. Cum am anticipat tot cei ce-au cerut asa o nerozie sunt acum inflamati.

    Comentariu de Ioana Maria Vlas — 19/03/2010 @ 4:12 PM | Răspunde

  6. Acoperindu-se cu prevederile constitutionale pentru a nu raspunde in fata legii, parlamentarii romani se dovedesc de la bun inceput infractori cu intentie.

    Comentariu de Mirko — 11/09/2012 @ 3:52 PM | Răspunde

  7. […] – Imixtiunea legalizată a politicului în justiţie (mart.2010) […]

    Pingback de CRISTI DANILEŢ: ”Motivele de arestare a parlamentarilor sunt stabilite numai de judecatori” « Românica blues — 06/12/2012 @ 11:01 PM | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: