CRISTI DANILEŢ – judecător

22/04/2010

Ieri CNSAS. Azi ANI. Maine…CSM?!

Filed under: ANI,CSM — Cristi Danilet @ 10:02 PM

In urma cu 2 ani atrageam atentia asupra efectelor deciziei Curtii Constitutionale in privinta CNSAS: pe baya arguemtnarii din decizia CC, si alte institutii vor fi declarate neconstitutionale. Regret sa constat ca am avut dreptate. In cele ce urmeaza reiau argumentele din cele doua decizii si arat ce alte pericole ne asteapta:

Motivarea deciziei 51/2008 – CNSAS:  In esenta, CC spune ca atributiile Consiliului si Colegiului CNSAS sunt de natura jurisdictionala, pentru ca e o procedura care contine audiere, adminstrare de probe, pronuntarea unei hotarari in urma votului, procedura de atac – prin urmare CNSAS este o jurisdictie. Exista doua tipuri de jurisdictii: adminsitrative, care sunt facultative – dar CNSAS nu este pentru ca e organism independent iar procedura este obligatorie; si instantele de judecata, insa anumite proceduri la CNSAS nu respecta regulile impartialitatii (cel ce judeca detine si arhiva, face si verificarile) si echitatii (nu se permite avocat, dezbaterile nu sunt publice), care sunt specifice instantelor conform art. 6 CEDO, iar pe de alta parte Constitutia interzice infiintarea instantelor extraordinare.

Motivarea deciziei 415/2010 – ANI:  In esenta, CC spune ca atributiile ANI sunt mai intai de cercetare (de ancheta) finalizate cu un act de constatare cu efecte similare rechizitoriului din moment ce sesizeaza instanta; inspectorul ANI decide in mod necontradictoriu ca si cum ar fi instanta de judecata daca averea e nejustificata (dupa care sesizeaza instanta pt confiscare) si tot astfel decide daca cel cercetat a savarsit o infractiune (dupa care sesizeaza parchetul). Prin activitatile inspectorilor ANI se creaza o confuzie intre functia de ancheta si cea de judecata, iar verdict poate da numai instanta de judecata. Or, ANI nu poate fi instanta de judecata caci justitia e unica, impartiala si egala pt toti. Cu privire la liceitatea averii si incalcarea Constitutiei de ANI nu mai comentez, ca nu intereseaza aici.

Asadar, urmand logica CC, si alte institutii/autoritati urmeaza a fi desfiintate, caci sunt croite pe acelasi rationament ca si CNSAS si ANI: CNVM, CNCD, CNA, poate chiar si Colegiul Medicilor si orice alt organism care da sanctiuni dar nu este nici jurisdictie adminstrativa, nici instanta de judecata si este gandit ca un organism independent. Se pare ca insasi Politia Romana sau inspectorii ANAF vor avea probleme.

Acest dezastru legislativ va afecta inca doua institutii de drept: insasi CC si CSM.

– stabilirea abaterilor disciplinare ale judecătorilor, a sancţiunilor şi a modului de aplicare a acestora este de competenţa exclusivă a plenului Curţii Constituţionale (art 65 Legea CC, art 38 si urm din Regulamentul CC): atat timp cat CC este independenta, si nu este instanta de judecata in materie disciplinara, Plenul CC nu va putea sanctiona vreun judecator sau vreo persoana din aparatul CC;

– sectia CSM sanctioneaza magistratii; judecata se face de sectia de judecatori/procurori a CSM pe baza unei actiuni disciplinare exercitata de comisia de disciplina din care fac parte trei inspectori de isi desfasoara activitatea sub coordonarea si controlul Plenului CSM (art. 42 alin.1 Regulament CSM); aceasta are la baza verificari prealabile efectuate de Inspectia Judiciara (art.44 si urmat din Legea nr. 317/2004): folosindu-se deciziile nr. 51/2008 si nr.415/2010 care impune o separare intre cei ce detin actele, fac ancheta si judeca, este evident ca sanctionarea magistratilor dupa mecanismul aratat este neconstitutionala. Asadar, nici un magistrat, sau membru CSM, sau persoana din aparatul tehnic al CSM nu va mai putea fi sanctionata daca legea nu se schimba.

Anunțuri

9 comentarii »

  1. conform CC se pare ca mare parte a statului roman este neconstitutional.
    d-le judecator, ne puteti spune concis cum se face ca in alte state care au institutii similare nimeni nu le (poate) declara neconstitutionale?
    unde mama dracului gresim noi?

    Comentariu de andreic — 23/04/2010 @ 9:04 AM | Răspunde

    • Simplu: aia folosesc notiunea de „common sense”, noi pe aceea de „buna-credinta”.
      Cu alte cuvinte, la ei e vorba despre o „reprezentare comuna” a situatiilor, la noi de o „reprezentare individuala” (din perspectiva fiecaruia dintre noi) a acelorasi situatii.
      Cam asta e diferenta dintre comunismul bolsevic si ideea de civilizatie.

      Comentariu de area — 23/04/2010 @ 11:25 AM | Răspunde

  2. Constitutional?
    „Legea permite judecatorilor CC sa dea solutii chiar daca ii vizeaza pe ei personal: daca judecatorii nu se abtin ei insisi in caz de incompatibilitate, se prevede exppres ca recuzarea nu se poate aplica (art.55)”.

    Comentariu de adriana — 23/04/2010 @ 10:50 AM | Răspunde

    • Da: nicio dispozitie constitutionala nu interzice acest lucru.

      Comentariu de Cristi — 23/04/2010 @ 11:14 AM | Răspunde

  3. Privind rationamentul Curtii: ma bucur ca toata lumea observa consecintele absurde, dar nimeni pana acum nu spune care sunt principiile juridice pe care CCR le-a incalcat prin decizia sa, sau care sunt greselile de rationament facute. De aceea demersul nu mi se pare constructiv.Concret: de ce Curtea a gresit? Numai pentru ca putem extinde argumentul sau la alte institutii ale statului?Sau pentru ca si altii au aceste institutii? Nu e suficient. As vrea sa citesc o dezbatere serioasa pe tema asta.
    Curtea asimileaza activitatea ANI cu cea a magistratilor.Mai mult, Curtea pare ca asimileaza activitatea ANI cu cea a judecatorului:”Astfel, în temeiul art.46 din Legea nr.144/2007 şi urmare a activităţilor de cercetare şi
    verificare, ..creându-se o confuzie între funcţia de anchetă şi cea de judecată” Confuzia, dupa parerea mea, o face chiar Curtea (nu discutam motivele pentru ca nu cred ca e directia buna in care trebuie sa mearga discursul public, si la drept vorbind nu am putea decat presupune,in acest domeniu). CCR nu respecta principiul identitatii: decizie in sensul curent al limbii romane, sau in sens administrativ, sunt bineinteles lucruri diferite decat decizie, in sensul Hotararilor judecatoresti. Astfel se explica consecintele absurde: decid ca azi ma plimb in parc, am dat un verdict ca azi ma plimb in parc. (in rationamentul curtii decizia este o HJ, un verdict, da oare ANI un verdict in sensul unei HJ sau in sensul actelour unui procuror, cel putin?). Nu sunt judecator, numai judecatorii decid, pe scurt nu pot decide daca sa ma plimb in parc sau nu fara sa intreb un magistrat.
    Acum, eu nu sunt jurist, este treaba juristilor sa arate daca ANI are rol de jus dicens.

    Cu toate acestea Curtea este distructiva: daca presupunem ca rationamentul Curtii este corect si ANI ar „face dreptate” fara a indeplini garantiile de echilibru, etc pe care cadrul procesului in fata Judecatorlui le ofera, de ce nu a interpretat legea in sens constructiv: in definitiv oricine poate merge in fata judecatorului pentru clarificarea actelor ANI.Aceasta posibilitate nu inlatura orice dubiu, la finalul procesului?
    Chestiune de principiu: cred ca rolul fundamental pe care magistratul constitutional ca si cel suprem (si cred de asemenea in aceeasi principala menire in cazul oricarui magistrat) este de a veghea la consolidarea si constructia statului de drept, la forjarea principiilor de drept care intaresc democratia si institutiile statului, cu atat mai mult in cazul Romaniei, unde democratia nu este un dat, vechi, si asimilat ca traditie juridica. De aceea Curtea era, cred, datoare sa interpreteze ANI in sensul in care aceasta poate opera conform cu Constitutia. Paradoxal, curtea si-a negat prin aceasta decizie propria menire, din doua motive: intr-un fel sa asimilezi orice ancheta, cercetare cu necesitatea ca ea sa fie facuta de magistrat inseamna sa anulezi specificitatea functiei magistraturii in societate. Apoi Curtea este pusa, asa cum insasi pare sa sustina, sa spuna dreptul, deci sa interpreteze legea, aplicand-o. Prin actiunea sa Curtea a suspendat dreptul, nu l-a dezvoltat, nu a aratat calea pe care principiile constitutionale o construiesc, pur si simplu a distrus. Pacat ca avem maguistrati cu atata ura fata de lege. Legea ANI provenea dintr-o nevoie indubitabila a societatii (conforma cu principiile constitutionale) de a urmari atent averile si interesele demnitarilor, Curtea nu a fost capabila sa concilieze principii esentiale pentru o democratie,pentru construriea fundamentelor juste ale statului de drept, cu litera Constitutiei.

    Decizia CCR seamana teribil de munlt cu scenele in care, prin anii de dupa razboi, reprezentantii poporului tropaiau cu bocancii prin biblioteci si aruncau pe foc opere reactionare, Goethe,Schiller.
    Multumesc
    Tot sprijinul pentru munca Dvs, dle Danilet.

    Comentariu de alex — 23/04/2010 @ 12:01 PM | Răspunde

  4. Ce spune CEDO…

    Dreptul de acces la o instanţă nu interzice instituirea unor proceduri administrative prealabile. În faţa organelor administrative jurisdicţionale nu este obligatorie respectarea exigenţelor articolului 6, atâta timp cât decizia uni astfel de organ este supusă controlului ULTERIOR al unei instanţe care să asigure conformitatea cu acest articol. De fapt, statul are de ales între două soluţii, ambele conforme cu cerinţele unui proces echitabil: “fie organele jurisdicţionale administrative îndeplinesc ele însele cerinţele articolului 6 paragraf 1, fie acestea nu se conformează amintitelor exigenţe dar suportă controlul ULTERIOR al unui organ judiciar cu jurisdicţie deplină, care să ofere garanţiile cerute de acest articol” (C.E.D.O., Le Compte Van Leuven şi De Meyere c. Belgiei, hotărâre din 23 iunie 1981, seria A nr. 43, p. 22, par.51; C.E.D.O. şi Albert şi Le Compte c. Belgiei, hotărâre din 1 februarie 1983, seria A nr. 58, p. 16, par.29).

    Comentariu de Io — 23/04/2010 @ 12:09 PM | Răspunde

  5. Privind rationamentul Curtii: ma bucur ca toata lumea observa consecintele absurde, dar nimeni pana acum nu spune care sunt principiile juridice pe care CCR le-a incalcat prin decizia sa, sau care sunt greselile de rationament facute. De aceea demersul nu mi se pare constructiv.Concret: de ce Curtea a gresit? Numai pentru ca putem extinde argumentul sau la alte institutii ale statului?Sau pentru ca si altii au aceste institutii? Nu e suficient. As vrea sa citesc o dezbatere serioasa pe tema asta.
    Curtea asimileaza activitatea ANI cu cea a magistratilor.Mai mult, Curtea pare ca asimileaza activitatea ANI cu cea a judecatorului:”Astfel, în temeiul art.46 din Legea nr.144/2007 şi urmare a activităţilor de cercetare şi
    verificare, ..creându-se o confuzie între funcţia de anchetă şi cea de judecată” Confuzia, dupa parerea mea, o face chiar Curtea (nu discutam motivele pentru ca nu cred ca e directia buna in care trebuie sa mearga discursul public, si la drept vorbind nu am putea decat presupune,in acest domeniu). CCR nu respecta principiul identitatii: decizie in sensul curent al limbii romane, sau in sens administrativ, sunt bineinteles lucruri diferite decat decizie, in sensul Hotararilor judecatoresti. Astfel se explica consecintele absurde: decid ca azi ma plimb in parc, am dat un verdict ca azi ma plimb in parc. (in rationamentul curtii decizia este o HJ, un verdict, da oare ANI un verdict in sensul unei HJ sau in sensul actelour unui procuror, cel putin?). Nu sunt judecator, numai judecatorii decid, pe scurt nu pot decide daca sa ma plimb in parc sau nu fara sa intreb un magistrat.
    Acum, eu nu sunt jurist, este treaba juristilor sa arate daca ANI are rol de jus dicens.

    Comentariu de alex — 23/04/2010 @ 1:38 PM | Răspunde

  6. Asta-i culmea! Nimeni nu mai poate decide ceva fara de judecatori. Ce-ar fi ca si elevii sa nu mai fie lasati corijenti sau repetenti de profesori decat … cu hotarare judecatoreasca!
    Eu opinez ca multe institutii si autoritati publice pot face controale si stabili sanctiuni, ca e normal ca majoritatea problemelor sa fie solutionate pe cale administrativa, si ca e suficient ca persoanele care se cred vatamate prin erori administrative sa isi gaseasca dreptatea pe calea justitiei.
    Am intalnit prostia asta si pe la Curtea de Apel Bucuresti si pe la ICCJ care se angajau sa preia atributii ale unor autoritati lenese ba chiar rauvoitoare, cand erau atacate in contencios administrativ.
    Noroc ca la nivele mai mici unii judecatori au inteles ca nu le pot face ei pe toate. Felicitarile mele Tribunalului Arad http://portal.just.ro/InstantaDosar.aspx?idInstitutie=108&d=MTA4MDAwMDAwMDAwMzQ0MTA* [includeti asterisc in acest link] care n-a inghitit pionul otravit lansat de CNVM, si i l-a aruncat inapoi in ograda proprie. Cu alte cuvinte institutia in cauza avea atributii de reglementare si control pe felia sa, le facea pe toate anapoda si apoi pretindea judecatorilor sa descifreze ce trebuia facut.
    Aceleasi felicitari Tribunalului Bucuresti http://portal.just.ro/InstantaDosar.aspx?idInstitutie=3&d=MzAwMDAwMDAwMjk5NjEz unde s-a intamplat cam ca pe la Arad. Hotararea de TMB nu e chiar intamplatoare, judecatoarea pe nume Sirbu Gabriela folosind cred, in premiera in tara, prevalenta normelor internationale asupra celor nationale http://www.urbaniulian.ro/2008/09/24/iata-cum-arata-o-hotarare-judecatoreasca-de-anulare-a-taxei-auto-motivata-exemplar-de-judecator/ . Pacat ca incercarea doamnei Sirbu de a promova la Curtea de Apel a esuat. Dupa concursurile pentru posturi de procurori, mira-m-as ca la judecatori sa nu se fi intamplat la fel.

    Comentariu de Ioana Maria Vlas — 23/04/2010 @ 4:12 PM | Răspunde

  7. Adevarat ai grait. Din pacate.
    N-a trecut anul si are si CSM probleme.

    Comentariu de TIBI — 02/02/2011 @ 2:14 PM | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: