CRISTI DANILEŢ – judecător

12/08/2010

Justitia americana pe lege…romaneasca

Filed under: legislatie,MJ — Cristi Danilet @ 9:44 PM

Acum doua saptamani premierul ne anunta public ca isi doreste ca in Romania procesele sa se judece de la o zi la alta, ca in justitia americana si a anuntat publicul ca acest lucru s-ar putea realiza prin noua lege privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor (numit `proiect` mai jos). Trec peste faptul ca insasi denumirea acestei legi este gresita: nu un proces se solutioneaza, ci o cauza. Un proces este cadrul in care se desfasoara judecata unei cauze, prin urmare un proces se poate lungi sau scurta, dar este impropriu sa spui ca se accelereaza „solutionarea proceselor”.

Am facut atunci o prezentare in care am aratat ca acest lucru nu e posibil in Romania (si sunt convins ca nici in SUA, caci acolo pana ca in fata judecatorului sa ajunga partile si martorii pentru audiere, au loc mai multe proceduri ce se intind pe durata a catorva luni bune). Si nu este posibil pentru ca judecatorul roman este tinut de o temporalizare fireasca impusa de anumite proceduri pe care nici macar noua lege nu le poate rezolva, asa cum nici noile coduri ce se prezuma ca vor intra in vigoare anul viitor nu le rezolva: necesitarea citarii partilor si a martorilor, acordarea termenului pentru angajare avocat, executarea mandatului de aducere, asteptarea depunerii rapoartelor de expertiza etc. – cauzele sunt atat de ordin legislativ, cat si de ordin practic (abuzul de drept procesual este extins in Romania, rare fiind cazurile cand inculpatii ar avea interes ca o cauza sa fie solutionate rapid).

La aceasta prezentare MJ a raspuns incercand sa explice – dar eu as spune sa ascunda unele imperfectiuni din  – acest proiect de lege. Sincer, daca acest proiect este tot ceea ce poate da mai bun MJ, avem in Romania o problema care se pare ca a scapat reformei: profesionalismul celor care redacteaza proiectele de lege (plecand de la experienta practica a acestora, pana la inexistenta unei metodologii de modificare a unui act normativ).

Vreau sa subliniez ca sunt de acord cu o reglementare privind procedura rapida de solutionare a cauzelor. Acest lucru s-a tot incercat, de altfel, prin reformele multiple din ultima jumatate de secol. Mai arat ca sunt dispus sa judec si sambata si duminica (apropo, proiectul nu prevede pt cazuri deosebite o asemenea posibilitate, desi in penal in materia arestarii si numai acolo acest lucru se intampla, iar in civil ar trebui cel putin in materia masurilor provizorii de protectie a minorilor sau chiar si a ordonantelor presedintiale) si sa imi pun la dispozitie biroul sau holul instantei pentru a judeca (si inca un apropo, nu trebuie sa primim sfaturi in acest sens, caci se stie ca se pot desfasura proceduri de judecata oriunde stabileste judecatorul – inclusiv in parc, la caminul cultural, la parti/martor acasa). Si arat in continuare ca proiectul are chestiuni cu care sunt de acord ca vor determina scurtarea procesele (insa nu simtitor pentru instantele de fond, cele mai incarcate din tara): termenul in cunostinta dupa semnarea citatiei, comunicarea probelor intre avocati (existenta de 5 ani, neaplicata niciodata), caracterul definitiv al declinarii de competenta, reducerea posibilitatii de a trimite o cauza spre rejudecare,  modificarea substantiala a procedurii de solutionare a RIL-urilor, reducerea nr de judecatori de prima instanta din litigiile de munca, eliminarea unor cai de atac, reglementarea abuzului de drept in penal, posibilitatea de a decide administrativ trimiterea la institutia judiciara competenta a plangerilor gresit indreptate, recunoasterea vinovatiei.

Dar in cateva observatii facute mai jos la acest proiect, am aratat ca el contine confuzii terminologice (`proces` in loc de `cauza`, `judecatori in loc de instanta`), fraze ilogice (formulari in care exceptia este reglementata inaintea regulei – de ex. componenta completelor de 5 de la ICCJ), calitati inexistente in proceduri (de ex, reprezentant pentru primirea citatiei), fraze eliptice in mod inadmisibil (incompatibilitatea raportorilor din procedura de solutionare a recursului in interesul legii), modalitati diferite de solutionare a aceleiasi chestiuni in materie civila fata de penala (de ex: preschimbarea termenelor de judecata – cu citare in civil, fara citare in penal; accesul la bazele electronice de date – numai in penal, nu si in civil), proceduri inutile care, contrar scopului legii, prelungesc procesul (audierea partilor in sedinta publica in legatura cu aspecte privind expertiza), reglementari contrare unor legi speciale (de ex, dreptul Avocatului Poporului de a sesiza ICCJ cu recurs in interesul legii in civil) sau care nu tin seama de unele dispozitii din legi speciale deja in vigoare (obligatia judecatorului de informare a partilor cu privire la mediere), reglementari incomplete (de ex, dupa ce se anunta prin denumirea marginala ca norma se refera la tranzactie, mediere si recunoasterea pretentiilor civile in procesele penale, primele doua aspecte nu mai sunt reglementate) sau care demonstreaza ca de atatea modificari suferite de actualele coduri nici macar la MJ nu exista o forma consolidata a acestora (se propune introducerea dupa alin 6 la art 184 Cpen a unui nou alineat, in conditiile in care ultimul este alin 5) ori reglementari contrare scopului legii (legea vrea sa accelereze procedurile dar va intra in vigoare dupa 2 luni de la publicare, dupa alte 3 luni se vor incheia protocoale pentru accesul instantelor si procurorilor la bazele de date electronice si cine stie cate luni vor mai fi necesare pt accesul propriu zis).

Mai mult, acest proiect vine in contradictie cu noile coduri de procedura penala si civila recent iesite din …acelasi MJ. Eu credeam ca proiectul de fata va face cumva o trecere de la actuala legislatie la viitoarele reglementari. Constat insa ca va avea loc un nou experiment juridic pe spatele magistratilor si avand ca victime sigure justitiabilii. Si spun asta avand in vedere numai urmatoarele aspecte privind procedura penala, pe care am apucat sa o analizez: in viitorul Cpp competenta de urmarire penala proprie a procurorului scade, in prezentul proiect creste; in actualul Cpp membrii Curtii de Conturi, presedintele Consiliului Legislativ si Avocatul Poporului sunt judecati de ICCJ, in proiect ei sunt trecuti in competenta curtilor de apel, iar in noul Cpp se pare ca vor fi la Judecatorii; in actualul Cpp infractiunile comise de judecatorii de la curtile de apel si magistratii asistenti de la instanta suprema sunt judecate la ICCJ, in proiect ele sunt judecate de curtile de apel, in noul Cpp revin din nou la ICCJ; in actualul Cpp sentinta judecatoriei e atacabila cu apel la tribunal si decizia acestuia cu recurs la curtea de apel (aspect ilogic, intr-adevar), in proiect sentinta judecatoriei va fi atacabila doar cu recurs la curtea de apel (ceea ce transforma aceste instante si in curti de casatie), dar in noul Cpp sentinta judecatoriei poate fi atacata cu apel la curtea de apel (cum e firesc) si apoi cu recurs in casatie la ICCJ; in actualul CPpp nu exista vreo reglementare a competentei in caz de chestiuni prealabile in materie de contencios administrativ (jurisprudenta recenta a ICCJ admite ca e un nou caz – nereglementat insa legal – de suspendare a procesului penal pt ca aceasta chestiune sa fie solutionata de instanta de contencios), in proiect se prevede in mod expres ca se rezolva de completul penal, dar in noul Cpp acest lucru nu mai este reglementat.

Alaturi se afla observatiile si propunerile mele punctuale la acest proiect de lege, deja aprobat de Guvern si avizat pe fuga de CSM la cererea Presedintelui Romaniei. Imi exprim speranta ca nu mi se va raspunde public – iar – la acestea de catre MJ, ci se vor face rapid demersuri pentru indreptarea in Parlament a aspectelor sesizate, desi ma indoiesc ca cineva este interesat de aceasta. Oricum, remarc ca intotdeauna in perioada verii, cand e vacanta judecatoreasca si magistratii nu pot urmari activitatea legislativa, se propun cele mai sensibile modificari.

Document – Observatii si propuneri mica reforma

Anunțuri

3 comentarii »

  1. De ce Constitutia se aplica numai daca vrea Curtea Constitutionala?

    Ia te uita ce scrie domnul Vida (fost prezident si jude al acestei institutii inutile):
    „În cazul în care Curtea constată că între cele două texte există elemente de contrarietate, excepţia de neconstituţionalitate este admisă, textul de lege declarat neconstituţional este scos din vigoare, iar instanţa de judecată va aplica direct prevederile Constituţiei în soluţionarea cauzei sau va respinge pretenţiile părţilor, în lipsa unui text de lege care să le confere drepturi subiective sau să le legitimeze interesul propriu”
    Gasiti treaba asta aici: http://www.ccr.ro/default.aspx?page=publications/buletin/7/vida

    Rezulta clar ca daca CCR nu vrea sa aplicati direct Constitutia, nu o puteti aplica.

    Veti respinge pretentiile partilor daca nu exista un text de lege???????????? Adica in tara noastra a mai ramas ceva neregulat?????????????
    Traiasca „legea speciala”…

    Imi poate spune cineva CE TARA ESTE ASTA????????????

    Domnule Danilet, nu ai nicio sansa… cred ca vei primi raspuns public de la MJ. Insii aia de acolo trebuie sa justifice banii pe care ii incaseaza…

    Comentariu de area — 12/08/2010 @ 10:29 PM | Răspunde

  2. Domn’e cred ca tara asta e plina de insi perversi…
    Iata ce scrie un alt distins CCR-ist:
    „Protecţia dreptului de proprietate este amplu reflectată în jurisprudenţa Curţii Constituţionale. Date fiind particularităţile perioadei de tranziţie, dar şi absenţa unui cadru legislativ coerent privind retrocedarea şi măsurile reparatorii pentru bunurile trecute abuziv în proprietatea statului sub regimul comunist, Curtea Constituţională s-a confruntat, încă de la bun început, cu o multitudine de aspecte legate de dispoziţiile constituţionale referitoare la proprietate, cuprinse la art.41 şi 135 din Legea fundamentală. Într-una din primele sale decizii (nr.4/1992), Curtea a constatat neconstituţionalitatea art.27 din Legea privind regimul zonelor libere, în ceea ce priveşte posibilitatea „naţionalizării” investiţiilor efectuate în zonele libere, observând că, în textele constituţionale, „numai exproprierea este nominalizată şi deci admisă, ca modalitate de trecere silită, prin dispoziţia autorităţilor statale competente, a unor bunuri din proprietatea privată în proprietatea publică a statului.” Mai mult, în considerentele deciziei se afirmă că „Lipsa nominalizării ‹‹naţionalizării›› din Constituţie nu este întâmplătoare, ea este rezultatul voinţei constituantului de a înlătura dintre mijloacele de transfer al proprietăţii acele modalităţi care, fiind interpretabile şi ridicând suspiciuni mai ales cât priveşte cauza lor, pot duce la abuz din partea autorităţilor publice şi deci la încălcarea libertăţilor publice. Prin aceasta, Constituţia subliniază, o dată în plus, caracterul fundamental al dreptului de proprietate a cărui conservare constituie unul dintre scopurile societăţii organizate statal.”
    Constituţionalitatea unor prevederi ale Legii pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului (Legea nr.112/1995), a fost examinată de Curte încă în cadrul controlului abstract, anterior promulgării legii. Prin Decizia nr.73/1995, Curtea a declarat neconstituţională precizarea, într-o dispoziţie a legii, că fac obiectul dreptului de proprietate a statului sau a altor persoane juridice şi imobilele preluate „fără titlu”, întrucât ar fi însemnat „să se recunoască acestei legi un efect constitutiv de drept de proprietate al statului, ceea ce ar presupune fie un efect retroactiv al legii, fie recurgerea la un mod de transformare a proprietăţii persoanelor fizice în proprietate de stat, pe care Constituţia din 1991 nu îl cunoaşte şi care, de aceea, nu poate fi acceptat”.”

    Gasiti chestia asta aici: http://www.ccr.ro/default.aspx?page=publications/buletin/4/popa

    Va imaginati domnule Danilet ca treaba cu istoria e vina exclusiva a magistratilor?
    Va veni vremea cand vi se va spune: uite domn’e, CCR-ul zicea ca statul era gata sa fure prin Legea nr. 112/1995… dar am venit noi si ne-am opus… dar n-am putut mai mult pt ca instantele au zis altfel.

    E pasionant sa traiesti cu mintea la tara asta… evident dincolo de granita.

    Comentariu de area — 12/08/2010 @ 10:40 PM | Răspunde

  3. Domn’e tara asta e un lagar … .

    Comentariu de Cosmin Cristea — 13/08/2010 @ 2:50 PM | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: