CRISTI DANILEŢ – judecător

21/09/2010

Alegeri CSM: interviu Lumea Justitiei

Filed under: alegeri CSM — Cristi Danilet @ 5:28 PM

Azi am acordat un interviu reporterilor de la Lumea Justitei, la solicitarea lor. Am vorbit despre aspecte din trecutul meu profesional si despre gandurile mele de viitor.

Interviul este disponibil AICI

Candidat la CSM – Judecatorul Cristi Danilet, cel mai citit magistrat de pe Internet

Vicepresedintele Judecatoriei Oradea, Cristi Danilet  are 35 de ani si o vechime in Magistratura de 12 ani. A debutat ca judecator la Judecatoria Vatra-Dornei, iar dupa absolvirea definitivatului a fost numit la Judecatoria Cluj Napoca. A fost promovat in 2004 la Tribunalul Cluj, iar in perioada 2005 – 2007 a fost detasat la Ministerul Justitiei, pe functia de consilier al ministrului. In 2007 a demisionat de la MJ si s-a reintors la Tribunalul Cluj. Din 2009, dupa ce a castigat concursul pe functia de vicepresedinte al Judecatoriei Oradea, a fost numit in acest post pe care il ocupa si in prezent. Cristi Danilet a lansat in 2007 primul blog al unui magistrat – https://cristidanilet.wordpress.com, in care isi expune regulat ideile personale si unde nu ezita sa critice anomaliile din sistem atunci cand e cazul. Se poate spune ca a lansat chiar o moda in domeniu. De asemenea, judecatorul Danilet este si un activ membru al asociatiilor profesionale ale magistratilor, fiind presedinte al SoJust si membru al Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania. Cristi Danilet candideaza la CSM pentru unul dintre cele doua posturi rezervate judecatoriilor si a trecut deja de primul tur al alegerilor din aceasta toamna. In premiera, proiectul sau de candidat este unul comun, si realizat impreuna cu alti doi candidati – judecatorii Horatius Dumbrava si Adrian Neascu.

Sunteti pe cat de apreciat, pe atat de contestat in unele medii ale magistratilor datorita implicarii dvs. in asociatii cu caracter de monitorizare a sistemului. Sunteti, fara indoiala, o prezenta pozitiva in sistemul judecatoresc. Ce v-a determinat sa deveniti militant?

Inca din 2003 am avut primele reactii publice cu privire la modul de organizare a sistemului pentru ca in acea perioada de timp era foarte greu sa iti asumi astfel de pozitii, calitatea de membru al unei asociatii – si ma refer la AMR Cluj – m-a ferit de posibile repercursiuni din partea sefilor ierarhici si a Ministerului Justitiei. Cu toate acestea, am fost chemat pentru a da explicatii pe anumite critici, ceea ce mi-a intarit convingerea ca sistemul nu era pe atunci independent. Mi-am propus sa insulflu acest curaj colegilor si cred ca am reusit. Dovada ca multi magistrati, mai ales tineri, accepta in prezent sa iasa in spatiul public, sa dea interviuri sau sa faca analize pe site-uri personale.

Ati iesit in evidenta in special dupa venirea dvs la Ministerul Justitiei, pe o pozitie de consilier al ex-ministrului Macovei, din cauza careia ati fost “luat la ochi” de CSM si de aici, mai multe dispute. Cum ati descrie activitatea dvs. de consilier pe langa un fost ministru care nu a lasat o impresie buna in sistem?

In anul 2004 am fost unul dintre cei 11 magistrati care, pe ascuns, au plecat la Bucuresti pentru a organiza prima dezbatere intre magistrati – presa – ONG-uri, pe marginea reformei in Justitie. In acele zile fusesera promovate proiectele celor trei legi de reforma, in viziunea ministrului de atunci (n.n. – Rodica Stanoiu) care insa mentineau puterile de control si inspectie asupra magistratilor in mana politicului. Am denuntat atunci modul in care se repartizau dosarele, in care sefii erau numiti in instante si parchete, in care serviciul secret al ministerului – SIPA urmarea magistratii. Cu acel prilej am solicitat returnarea celor trei legi la comisiile de specialitate ale Parlamentului pentru a fi dezbatute impreuna cu magistratii. S-a reusit acest demers prin intermediul “Aliantei pentru o Justitie Europeana in Romania”, care a reunit mai multe asociatii profesionale si ONG-uri axate pe Justitie si Drepturile Omului. Asa am cunoscut-o pe Monica Macovei care, atunci cand a devenit ministru al Justitiei, si-a format o echipa in care m-a cooptat. Am vrut sa fiu o voce a magistratilor in minister, institutie despre care nu erau cunoscute prea multe lucruri pe atunci. Am transmis magistratilor toate proiectele de legi si ordonante care se dezbateau in minister, in ideea de a transparentiza institutia. Am alcatuit o echipa formata numai din magistrati pentru modificarea Codului de procedura penal. Am lucrat la capitolul privind independenta Justitiei, din cadrul strategiei de reforma 2005-2007. Mi-am adus aportul la modificarea legilor Justitiei, introducand dispozitii cu privire la: ocuparea functiilor de conducere prin concurs si nu printr-un simplu interviu dat in fata CSM; la principiul specializarii magistratilor; la posibilitatea revocarii membrilor CSM. Am facut parte, totodata si din comisia care a elaborat o ordonanta referitoare la salarizarea magistratilor. In fine, am participat la aproape toate sedintele CSM, unde realizam in premiera stenograme dupa discutiile din plen, pe care le-am publicat pe Internet, gest absolut normal azi, dar care atunci mi-a atras ostilitatea Consiliului de atunci.

Imi amintesc ca s-a si incercat sanctionarea dvs. de catre CSM, iar unii membri erau atat de indignati ca scriati totul despre ce fac ei, incat v-au discreditat cu afirmatii de genul “cand mai are el timp sa lucreze, daca sta tot timpul aici”. Cum s-a finalizat razboiul dintre dvs. si fostul CSM?

In momentul in care au aparut pe Internet stenogramele CSM, inclusiv cu comentariile mele, membrii CSM au incercat sa-mi inceteze detasarea la Ministerul Justitiei, ca sa scape de monitorizarea mea. Domnii din CSM nu aveau pe atunci exercitiul de a accepta criticile unor magistrati. Nici azi nu il au in totalitate, dar oricum nu mai se face caz de asemenea critici. Informatizarea instantelor a ajutat foarte mult la circulatia informatiilor si am primit numeroase mesaje de sustinere din sistem. In aceste conditii, insusi CSM a inceput sa publice pe Internet fragmente din discutiile care au facut obiectul ordinei de zi. E important de adaugat ca in perioada cand am inceput monitorizarea CSM, aceasta institutie era extrem de opaca: nu avea publicate hotararile sale pe Internet, nu existau CV-urile membrilor sau statistici despre sistem…

Ati fost membru al comisiei speciale numita de Monica Macovei sa evalueze arhiva SIPA. Fostul ministru ne-a promis imediat dupa instalarea in functie, in ianuarie 2005, ca va da publicitatii rezultatul controlului la arhiva SIPA, in special daca au existat actiuni de politie politica impotriva magistratilor, fiind vehiculat pe atunci ca datele culese de serviciu erau folosite de puterea politica pentru a santaja magistratii sa dea anumite solutii. Din pacate insa, lui Macovei probabil i-au placut “jucariile” gasite in arhiva si nu s-a mai dat nimic publicitatii. Ce s-a intamplat de fapt?

Comisia Europeana a criticat existenta unui serviciu secret militarizat in sistem. Dupa numirea ministrului in 2005, SIPA a fost transformata in DGPA la conducerea ei fiind numit un procuror – Doru Dobocan. In 2006, s-a luat decizia, prin Hotarare de Guvern, a desfiintarii acestui serviciu. Am facut parte din comisia de analiza si inventariere a arhivei fostei SIPA. Am avut acces inclusiv la notele informative ale agentilor SIPA despre activitatea unor magistrati si astfel am realizat abuzurile comise de fostul serviciu. Magistratii erau monitorizati preponderent pe activitatea profesionala, li se analizau anumite hotarari judecatoresti, ori li se intocmeau caracterizari de bine sau de rau, care ajungeau pe masa ministrului, astfel incat serviciul sa controleze numirile in functiile de conducere. Unii magistrati erau insa monitorizati si pe viata privata. Ce localuri frecventau, cu cine se intalneau si chiar cu cine imparteau viata intima. Desi conform atributiilor sale, SIPA trebuia sa se ocupe exclusiv de strangerea de informatii care priveau coruptia din sistem, in realitate serviciul strangea date de orice natura despre magistrati, avocati, grefieri, politisti, oameni de afaceri… Au fost doua camere de note informative, care erau folosite fie pentru demararea de anchete penale unde era cazul, scop in care notele ajungeau la Procurorul General, fie pentru informarea ministrului Justitiei, care ajungea astfel sa decida cu privire la cariera magistratilor – pe atunci ministrul facea numirile la varful parchetelor, el propunea numirile la conducerea instantelor, el promova actiunile disciplinare si el dadea avizul pentru cercetarea penala, arestarea sau trimiterea in judecata a judecatorilor si procurorilor. Comisia din care am facut parte, nu a finalizat obiectivul pentru care a fost numita, din motive obiective. Am fost doar doi magistrati, eu si procurorul Paul Dumitriu, care trebuia sa stabilim ce tip de informatii s-au cules, cum au fost valorificate si sa propunem solutii privind soarta arhivei.

S-a zvonit ca Monica Macovei ar fi copiat arhiva in scopuri personale. E adevarat?

Cred ca verticalitatea de care trebuie sa dea dovada un magistrat ar fi determinat pe oricine ar fi fost santajat cu anumite informatii sa denunte acest lucru. Ori nu am auzit pe nimeni sa se planga de acest fapt. Oricum accesul in arhiva este sever restrictionat si ministrul, din cate cunosc, nu a intrat niciodata in arhiva.

V-ati inscris in cursa pentru CSM, dupa ce ani in sir ati fost unul dintre cei mai consecventi critici ai Consiliului. Considerati acest fapt un avantaj si ce veti face daca veti fi ales?

Monitorizarea acestei institutii mi-a permis sa realizez deficientele ei. CSM nu a reusit sa instaureze o cultura a independentei Justitiei, nu a explicat care e rolul unui judecator intr-o societate democratica si care e importanta statului de drept. Mai mult, CSM nu a creat magistratilor certitudinea ca ii apara pe cei profesionisti si ii sanctioneaza numai pe cei care comit abateri disciplinare. Cred ca CSM si-a pierdut din autoritatea sa, motiv pentru care imi propun o reasezare in randul celorlalte institutii publice ale statului. Magistratii isi doresc o incetare a experimentelor in privinta carierei lor si o stabilitate a statutului. Ori numai CSM poate garanta acest lucru. Si o modalitate concreta de realizare este dialogul permanent cu celelalte puteri si mai ales iesirile in spatiul public prin intermediul mass media. Practic, sistemul juridiar trebuie sa functioneze in parametri optimi atat pentru magistrat, cat si pentru justitiabil. Primul trebuie sa aiba asigurat un nivel acceptabil al incarcaturii de dosare, timp pentru studiu, dar si pentru relaxare, precum si o salarizare la nivelul demnitatii pe care o exercita. Justitiabilul trebuie sa beneficieze de un act de justitie profesionist, de calitate si intr-un termen rezonabil. Insa in conditiile actuale, cerintele de la magistrati sunt exagerate in raport cu resursele umane si financiare asigurate de stat. Si de aici nemultumirea ambelor parti.

In turul II al alegerilor va veti confrunta cu reprezentantul de la Bucuresti (care inca nu s-a ales, dar care va beneficia de un numar considerabil de voturi), dar si cu cel de la Craiova – Elena Popescu, vicepresedintele Judecatoriei Tg. Jiu, care vine dintr-o zona cu voturi considerabile. Unul dintre voi va pierde. Cine credeti ca va fi?

Pentru valabilitatea votului este obligatoriu ca magistratii sa voteze pe doi dintre cei trei candidati. Daca vor da votul numai unuia, sau pentru toti trei, votul va fi considerat nul. Ceea ce consider ca ma recomanda este curajul de asumare publica. Si asta se observa din pozitiile publice pe care le-am avut de-a lungul anilor, dezbaterilor pe problemele magistratilor. Si mai ales implicarea directa in reprezentarea acestora la protestul de anul trecut, cand am fost delegat sa particip la negocierile cu ministrul Justitiei si parlamentari, in vederea gasirii de solutii pentru rezolvarea crizei financiare si de personal din sistem. De asemenea, cred ca stapanesc foarte bine standardele internationale in materie de independenta si integritate a Justitiei ca limite minime de la care trebuie sa porneasca orice discutie pe marginea statutului magistratilor. Totodata am avut mai multe initiative menite sa sporeasca increderea publica in Justitie si, important, o foarte buna comunicare cu presa. Cu privire la finalul intrebarii dvs. voi lasa magistratii sa aleaga.

Sa presupunem ca va aflati acum in fata urnelor si a judecatorilor-votanti. Ce mesaj le transmiteti ca sa le castigati increderea.

Cred in statul de drept, un stat in care legea e respectata de toti si in care judecatorul este stimat, iar hotararile judecatoresti sunt puse in aplicare. Invit magistratii sa vina la vot. Se intampla odata la sase ani sa ii alegem pe cei care ne vor garanta independenta sistemului si care ne vor apara impotriva imixtiunilor si influentelor de orice natura. Pot sa-mi asum aceasta sarcina impreuna cu alti magistrati care vor forma viitorul CSM, care sa militeze pentru intarirea puterii judecatoresti.

.

Anunțuri

16 comentarii »

  1. Buna seara domnule Danilet!
    Ce sansa de pedeapsa are fapta Presedintei Camerei Deputatilor de a fura votul la o chestiune care afecteaza milioane de oameni?
    http://cugiralba.wordpress.com/

    Comentariu de costelgalateanu — 21/09/2010 @ 5:48 PM | Răspunde

  2. Daca a savarsit o infractiune, daca e vinovata, si daca nu sunt impedimente de procedura sunt aceleasi sanse ca pentru orice alt cetatean. Caci toti cetatenii sunt egali in fata legii, lege fata de care nimeni nu e mai presus.

    Comentariu de Cristi — 22/09/2010 @ 1:35 PM | Răspunde

    • ,,toti cetatenii sunt egali in fata legii, lege fata de care nimeni nu e mai presus”, probabil va referiti la cetatenii altor tari. Nu probabil, sigur. Va spun din proprie experienta. Imi pare rau ca am ramas sa traiesc in aceasta tara.

      Comentariu de Candrea Maria, Vatra Dornei — 23/09/2010 @ 10:50 AM | Răspunde

    • Buna,scuze de deranj si mai ales ca nu are intrebarea mea legatura cu subiectul forumului. Insa dupa discutiile cu mai multi colegi si in urma vizionarii modificarilor Regulamentului CSM privind concediile magistratilor sunt in dubiu cu privire la faptul daca concediul fara plata constituie sau nu vechime in magistratura. Bine,in ce ma priveste mai putin ma intereseaza acest lucru,insa daca e asa cum spun cei mai multi colegi (si anume ca nu constituie vechime in magistratura si ca perioada aceasta ar constitui intreruperea calitatii)ma intreb in ce masura m-ar afecta un concediu fara plata luat chiar in perioada ex. de capacitate. Cum imi pare mie ca scrie legiuitorul clar (Legea 303 si Regulamentul)cauzele de suspendare si incetare a functiei ar cam fi limitate iar pe perioada unui asemenea concediu s-ar pastra calitatea,dar de ce spun colegii mei altceva?Imi scapa mie ceva? Te rog daca ai timp sa imi raspunzi la acest mesaj,chiar nu stiu ce sa mai cred. Multum.

      Comentariu de Antonya — 23/09/2010 @ 7:11 PM | Răspunde

      • Sigur perioada concediului fara plata nu constituie vechime in magistratura.

        Comentariu de Cristi — 23/09/2010 @ 7:41 PM | Răspunde

  3. Cred ca stiti ca este vorba despre fapta ei demonstrata video prin care a masluit rezultatul unui vot la o lege organica prin ale carei consecinte vor suferi milioane de oameni.Bunaoara , faptul ca femeile vor iesi la pensi le 65 de ani! Eu nu sunt de specialitate.De aceea v-am pus aceasta intrebare care nu are nici un iz politic!
    Multumesc!

    Comentariu de costelgalateanu — 22/09/2010 @ 2:24 PM | Răspunde

    • Potrivit dreptului Uniunii Europene, varsta de pensionare a femeii trebuie sa fie egala cu cea a barbatului.
      Cat priveste ceea ce intrebati dvs, eu nu pot sa imi spun public parerea, fiindu-mi interzis de lege. Un lucru am invatat cert: nu ma incred ce mi se spune la tv ca s-ar fi intamplat…

      Comentariu de Cristi — 23/09/2010 @ 7:43 PM | Răspunde

  4. @costelgalateanul….
    Ceea ce zici tu ca a facut Presedinta Camerei Deputatilor nu este infractiune, nu este fapta penala, ci gest copilaresc identic cu cel al lui Geoana care a votat de doua ori…

    Comentariu de Cosmin Cristea — 22/09/2010 @ 5:52 PM | Răspunde

  5. Administrarea personalului din sistemul judiciar se face de către CSM, iar unul din punctele asupra cărora această instituţie revine constant este cea a lipsei personalului (cu consecinţe directe asupra volumului de muncă la care trebuie să facă faţă cei din sistem, printre altele). În aceste condiţii par cel puţin paradoxale acele decizii ale CSM-ului prin care se aprobă detaşări ale magistraţilor pe posturi de funcţionari prin varii ministere. Eu sunt grefier la secţia penală al Jud sect. 6 şi ştiu, de ex., că secţia, printr-o asemenea decizie, tocmai a fost lasată cu un complet descoperit – cu consecinţele de care deja am „vorbit”. In mod normal deciziile de acest gen ar trebui luate cu ceva mai multă înţelepciune.
    Multă baftă echipei dvs.!

    Comentariu de mece — 01/10/2010 @ 9:20 PM | Răspunde

    • Magistratii sunt platiti sa lucreze in instante si parchete. Detasarile se pot admite exceptional in anumite departamente din CSM si MJ unde se foloseste expertiza lor. Este inadmisibila orice detasare in alte departamente precum si in orice alte institutii. Culmea, un judecator este detasat la MAE si a fost numit consul la Shanghai, un altul la MApN sef la contrainformatii etc.

      Comentariu de Cristi — 02/10/2010 @ 2:14 PM | Răspunde

  6. Domnule Judecător Dănileţ,
    Săptămâna trecută s-a publicat Motivarea în Dosarul FNI de la ICCJ, la un an şi trei luni de la pronunţare.
    Din textul de la pag.713, reprodus la sfârşitul postării, şi explicaţiile de la pag.1058-1070 rezultă că Decizia ICCJ 1323/1.03.2001 de la recurs, şi hotărârile anterioare de la fond şi apel, prin care se stablilse valabilitatea contractului fidejusiune-cauţiune CEC-FNI, au fost eronate. Cum, pe baza acelor hotărâri judecătoreşti considerate astăzi, definitiv şi irevocabil greşite, statul român a fost obligat să emită o lege de despăgubiri http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=30134 , şi să piardă alte câteva procese la care a plătit daune enorme prin AVAS http://www.avas.ro/index.php?lang=ro&id=4767 , înseamnă că Justiţia Română ne-a păgubit pe nedrept pe noi, toţi cetăţenii României.
    Ca posibil viitor membru al CSM, v-aş ruga să ne spuneţi unde trebuie să reclamăm noi această faptă de denegare de dreptate ce ni s-a făcut de către Justiţie, şi cum se pot recupera prejudiciile ce ni s-au adus?

    fragment Decizia ICCJ 2098/04.06.2009
    ”Referitor la cererea de anulare a contractului de fidejusiune-cauţiune care ar fi fost încheiat prin mijloace frauduloase şi fără acceptul conducerii C.E.C., prin încălcarea deciziei Comitetului de Direcţie s-a reţinut că obiectivul urmărit a fost unul imoral şi ilicit, respectiv de „acoperire” a activităţii infracţionale desfăşurate de reprezentanţii F.N.I şi SC Sov Invest SA, cu consecinţa prejudicierii patrimoniului C.E.C., împrejurare acceptată de inculpatul Petrovici Camenco. Sancţiunea care intervine în cazul cauzei ilicite (imorale) este nulitatea absolută a actului juridic, respectiv a contractului încheiat la data de 6 decembrie 1999.
    Însă, prin sentinţa civilă nr. 4516/25.07.2000 Tribunalul Bucureşti – Secţia Comercială a respins acţiunea formulată de reclamanta Casa de Economii şi Consemnaţiuni CEC SA împotriva pârâtelor SC Sov Invest SA şi F.N.I. prin care se solicita constatarea nulităţii absolute a contractului de fidejusiune-cauţiune nr. 2205/1042/6.12.1999 încheiat între CEC SA, SC Sov Invest SA şi F.N.I. pentru nerespectarea condiţiilor de validitate. Sentinţa a rămas definitivă prin decizia civilă nr. 3030/25.10.2000 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia Comercială şi irevocabilă prin decizia civilă nr. 1323/1.03.2001 a Curţii Supreme de Justiţie – Secţia Comercială.
    În consecinţă, deşi cauza actului juridic încheiat a fost ilicită şi imorală din partea tuturor semnatarilor, pentru a nu fi periclitată securitatea şi stabilitatea raporturilor juridice consfinţite prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care mai mulţi investitori F.N.I. şi-au recuperat investiţiile, dar şi pentru a nu se aduce atingere art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, care garantează protecţia proprietăţii, restituirea sau nerestituirea sumelor reprezentând o ingerinţă în dreptul de proprietate, s-a optat pentru valabilitatea contractului de fidejusiune-cauţiune.”

    Comentariu de Ioana Maria Vlas — 02/10/2010 @ 7:17 AM | Răspunde

    • Scuze, am uitat să vă transmit şi link-ul Motivării Deciziei ICCJ 2098/04.06.2009: http://www.scj.ro/decizia%202098%20.doc

      Comentariu de Ioana Maria Vlas — 02/10/2010 @ 7:22 AM | Răspunde

    • Ca magistrat imi este interzis sa va dau sfaturi juridice…

      Comentariu de Cristi — 02/10/2010 @ 1:58 PM | Răspunde

    • Şi nu ştiţi nici unde se reclamă asemenea fapte? E vreun „secret de serviciu”?

      Comentariu de Ioana Maria Vlas — 02/10/2010 @ 2:23 PM | Răspunde

      • Ba da. Nu.

        Comentariu de Cristi — 02/10/2010 @ 2:34 PM | Răspunde

      • Înseamnă că, pentru binele nostru al tuturor, veţi face dumneavoastră înşivă toate demersurile legale pentru repararea situaţiei, şi ţara vă va fi recunoscătoare căci astfel vor rămâne bani suficienţi pentru instituţiile publice.
        Sper că magistraţii nu sunt eficienţi doar atunci când îşi conservă sporuri personale.

        Comentariu de Ioana Maria Vlas — 02/10/2010 @ 4:24 PM | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: