CRISTI DANILEŢ – judecător

10/11/2010

Interviu Academia Catavencu

Filed under: social — Cristi Danilet @ 11:40 PM

In aceasta saptamana am dat un interviu lui Eugen Istodor, de la Academia Catavencu. Dumnealui i-am mai dat un interviu in 2008, cand am vorbit mai mult de modalitati de incalcare a independentei justitiei si de problemele de integritate judiciara.

Acum interviul este – sper – unul haios, in care imbin aspectele de viata ne-publica cu cele profesionale. Pana la urma, magistratul e un om ca oricare altul, cu bucurii si necazuri, cu succese si esecuri. Eu, unul, nu ma sfiesc sa vorbesc de toate astea.

Varianta on line AICI

Varianta identica cu printul AICI (in intregime)

Anunțuri

5 comentarii »

  1. Dragut interviul, haios si pt. mine e un mod bun de a/mi incepe ziua.
    referitor la faptul ca ai 35 de ani si esti ales membru CSM, eu sper ca nu acesta este apogeul carierei tale, ma astept la mai mult….. macar ministrul justitiei pt. cel putin 2 mandate adica 8 ani.De ce spun asta, pt. ca e necesar ca cineva apt, de buna credinta, pregatit si care cunoaste sistemul din interior, incepand de jos, incluzand cunoasterea oamenilor si in ce consta munca acestora, doar un astfel de om ar putea face ordine pentru ca noi toti sa beneficiem de o justitie corecta, intr/atat de corecta incat sa pot sa scriu cu majuscule cuvantul justitie.
    Nico

    Comentariu de Nico — 11/11/2010 @ 6:00 AM | Răspunde

  2. Amuzant. De ce spuneti ca prin intrarea in CSM ati atins apogeul carierei?
    Mi se pare o tinta falsa.
    Cred ca pentru un judecator apogeul carierei este atunci cand a ajuns la ICCJ.

    Comentariu de dinu — 11/11/2010 @ 6:20 AM | Răspunde

    • Corect. Numai ca eu vorbeam de cum m-a inselat numerologia. Ca daca e sa ma gandesc ca la 32 ani trebuie sa fi fost in culmea carierei, ar fi inseamnat sa nu mai fi plecat nicaieri de la tribunal, unde ajunsesem atunci. Dar, iata: am fost consilier de ministru, am ajuns vicepresedinte de instanta, se pare ca voi fi in CSM. Daca peste ani si ani voi ajunge si la ICCJ, atunci chiar ca nu merita sa dai banii pe cartile de ocultism, divinatie etc. :)

      Comentariu de Cristi — 11/11/2010 @ 5:04 PM | Răspunde

  3. Expresia asta des intalnita in jurisprudenta CEDO “statele beneficiaza de o larga marja de apreciere …” este din ce in ce mai uzitata atat de instantele judecatoresti, de organisme cu activitate jurisdictionala si, bineinteles, de inutila Curte Constitutionala, pentru a justifica solutiile lor din ce in ce mai ciudate, de neexplicat si de neacceptat.

    Evident, se uita un lucru simplu: ca inainte de ratificarea in dreptul national a Conventiei EDO statul roman a edictat acte normative prin care recunostea abuzurile statului comunist (ex: decretul nr. 9/1989; decretul nr. 118/1990) si chiar o Constitutie (1991) in al carei art. 150 stabilea foarte clar ca actele normative anterioare acesteia ramaneau in vigoare in masura in care erau in concordanta cu Legea fundamentala. Desigur, concordanta trebuia verificata de Consiliul Legislativ in 1 an de la data infiintarii sale – infiintarea Consiliului Legislativ a avut loc prin Legea nr. 73/1993.

    Asadar, statul a RECUNOSCUT si a STABILIT prin acte normative ABUZURILE SALE din perioada comunista si chiar a decis REPARAREA acestor abuzuri.

    Ori, de aici trebuie pornit in rationament.

    Rezulta ca, chiar daca statul este beneficiarul unei marje de reglementare foarte largi in optica jurisprudentei CEDO, tot CEDO sanctioneaza INCONSECVENTA – de vreme ce statul a decis ca trebuie acordate despagubiri, acest lucru este ASUMAT si TREBUIE realizat.

    CEDO stabileste in jurisprudenta sa ca indemnizatia trebuie sa fie REZONABILA.

    Ideea de rezonabilitate, chiar daca nu echivaleaza cu o indemnizatie egala cu paguba si cu suferinta cauzata de abuzul statal, presupune stabilirea unui cuantum ACCEPTABIL atat de cel/cei care a/au suferit abuzul si consecintele sale ulterioare, cat si de catre autorul abuzului (statul).

    Prin urmare, statul atunci cand stabileste o regula interna privitoare la drepturile aparate de Conventia EDO TREBUIE sa aiba in vedere ca actul reparator sa fie rezonabil, un act care poate fi acceptat si de catre victima abuzului – pentru ca ACEASTA este TITULARUL DREPTULUI aparat de Conventia EDO, iar nu statul.

    Desi se tot invoca cauza Broniowski, trebuie avut in vedere faptul ca aceasta s-a finalizat PRINTR-O INTELEGERE intervenita intre statul polonez si reclamant.

    Azi, Codul de procedura civila roman contine o dispozitie – art. 129 alin. 2 – care spune foarte clar ca judecatorul trebuie SA STARUIE pentru ca litigiul sa se stinga in mod amiabil, in orice faza procesuala.

    Cu alte cuvinte, cred ca nu este nevoie sa se ajunga in fata CEDO pentru ca statul roman sa ajunga la o intelegere cu victima abuzului sau.
    E posibil si legla ca acest lucru sa se realizeze chiar in fata instantelor romane, fireste, cu urmatoare conditie: ca judecatorul sa staruie…

    Eu cred ca daca partile din procesul civil, daca avocatii lor ar fi din ce in ce mai insistenti in invocarea art. 129 alin. 2 C.pr.civ., chiar daca judecatorul nu vrea sa o faca din oficiu (desi e obligatia lui legala), mai devreme sau mai tarziu se va ajunge in situatia in care statul roman (cel care asigura salariul judecatorului) va accepta sa negocieze, sa se inteleaga.

    Comentariu de area — 11/11/2010 @ 7:27 PM | Răspunde

  4. I-au trebuit naturii mii de ani sa scoata un geniu si omului, cateva secunde sa-l distruga…

    Comentariu de Silvia — 12/11/2010 @ 1:09 PM | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: