CRISTI DANILEŢ – judecător

23/11/2010

MJ vs magistrati, via SS

Filed under: independenta justitiei,MJ — Cristi Danilet @ 11:21 PM

Stirea zilei este ca Ministerul Justitiei prin Secretarul de Stat Lidia Barac a sesizat CSM  pentru investigarea magistratilor care au pronuntat solutiile in litigiile vizand reducerea salariilor cu 25%.

Evident, procedura care se va urma va fi cea din Legea 317/2004: verificari prealabile de catre Inspectie, inaintarea rezultatelor catre comisiei de disciplina din cadrul CSM pentru a dispune; daca nu este nicio abatere disciplinara, lucrarea se claseaza cu posibilitatea MJ de a contesta solutia la sectia de judecatori a CSM; daca se constata ca fapta poate fi o abatere disciplinara, comisia de disciplina va efectua cercetarea disciplinara si apoi va exercita actiunea disciplinara in contra judecatorilor ce fac obiectul sesizarii, care va fi judecata de sectia de judecatori; in caz de admitere a actiunii, exista posibilitatea formularii unui recurs la ICCJ.

Eu nu neg dreptul MJ sau al oricarei alte persoane, institutii sau autoritati de a sesiza CSM cu privire la orice chestiune. Eu contest insa pe de o parte dreptul MJ de a critica public modul in care judecatorul primei instante a aplicat legea si a dat solutia (emisiunea Ora de Foc de la Realitatea din 23.11.2010, min. 47.00), respectiv posibilitatea de a solicita Inspectiei Judiciare sa faca verificari cu privire la magistrati mai inainte de a se solutiona recursul (scrisoarea MJ catre CSM confirmata prin comunicatul MJ din 22 nov. 2010). Si mai contest posibilitatea legala a d-nei SS Barac (om politic numita prin decizia primului ministru nr. 141/2010 – ceea ce dupa parerea mea pune in discutie respectarea art. 125 alin 3 Constitutie), care este totodata si judecator detasat la MJ (Hotararea 388/2010), de a-si exprima opinia cu privire la un litigiu in curs.

Textele incidente sunt urmatoarele:

a) Cu privire la primul aspect

Recomandarea (2010) 12 a Consiliului Ministrilor din cadrul Consiliului Europei: art. 18Cand comenteaza deciziile judecatoresti, executivul si legislativul trebuie sa evite criticile care ar submina independenta puterii judecatoresti sau ar slabi increderea publicului in justitie. De asemenea, acestea ar trebui sa evite actiuni ce pot pune sub semnul intrebarii intentia lor de a respecta deciziile judecatorilor, altele decat cele prin care isi manifesta intentia lor de a formula o cale de atac.

b) Cu privire la al doilea aspect

Art. 94 din Legea 317/2004 : Judecatorii si procurorii raspund civil, disciplinar si penal, in conditiile legii.  Art. 97 din Legea 317/2004: (1) Orice persoana poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducatorii instantelor ori ai parchetelor, in legatura cu activitatea sau conduita necorespunzatoare a judecatorilor sau procurorilor, incalcarea obligatiilor profesionale in raporturile cu justitiabilii ori savarsirea de catre acestia a unor abateri disciplinare.   (2) Exercitarea dreptului prevazut la alin. (1) nu poate pune in discutie solutiile pronuntate prin hotararile judecatoresti, care sunt supuse cailor legale de atac.

Hot. 292/2010 aprobata de catre CSM: Metodologia de realizare a controalelor de catre Inspectia Judiciara 2. Principiile care guverneaza activitatea Inspectiei Judiciare – Principiul respectarii independentei judecatorului si procurorului, precum si autoritatea de lucru judecat: Verificarile efectuate de Inspectia Judiciara trebuie sa respecte principiile independentei judecatorilor si procurorilor, supunerii lor numai legii, precum si autoritatea de lucru judecat. Controlul exercitat de Inspectia Judiciara nu poate pune in discutie hotararile judecatoresti supuse cailor de atac prevazute de lege si nici solutiile adoptate de procurori care pot fi verificate numai in cadrul si limitele date de principiul controlului ierarhic sau de instantele de judecata.

Art 2 alin .4 din Legea 303/2004 Orice persoana, organizatie, autoritate sau institutie este datoare sa respecte independenta judecatorilor.

c) Cu privire la al treilea aspect

Art. 58 alin. 3 din Legea 303/2004: Consiliul Superior al Magistraturii dispune detasarea judecatorilor si procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instante sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul National al Magistraturii, Ministerul Justitiei sau la unitatile subordonate acestuia ori la alte autoritati publice, in orice functii, inclusiv cele de demnitate publica numite, la solicitarea acestor institutii, precum si la institutii ale Uniunii Europene sau organizatii internationale.  (3) In perioada detasarii, judecatorii si procurorii isi pastreaza calitatea de judecator sau procuror si beneficiaza de drepturile prevazute de lege pentru personalul detasat.

Art. 10 alin 1 din Legea 303/2004: Judecatorii si procurorii nu isi pot exprima public opinia cu privire la procese aflate in curs de desfasurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.

Hotararea 328/2005 a Plenului CSM de aprobare a Codului deontologic al judecatorilor si procurorilor: Art. 18 alin 2 – Judecatorii si procurorii nu isi pot exprima parerea cu privire la probitatea profesionala si morala a colegilor lor.

 

Ce e de facut?

a. cu privire la primul aspect: Art. 75 alin 1 din Legea 303/2004 si art. 30 alin 1 din Legea 317/2004 – Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul si obligatia de a se sesiza si din oficiu pentru a apara judecatorii si procurorii impotriva oricarui act care le-ar putea afecta independenta sau impartialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea.

b. cu privire la al doilea aspect: clasarea lucrarii pentru motivele aratate mai sus.

c. cu privire la al treilea aspect: Hotararea Plenului 326/2005 de aprobare a Regulamentului de organizare si functionare a CSM – Art. 361 alin. 1: In situatia prevazuta la art. 30 alin. (6), daca exista indicii privind incalcarea normelor de conduita reglementate de Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor, comisia de disciplina sesizeaza de indata, din oficiu, prin aceeasi rezolutie, sectia corespunzatoare a Consiliului.

 

Documente:

Hotararea Tribunalului Valcea

Sesizarea SS Barac vs judecatori Tr. Valcea

Sesizare UNJR vs Lidia Barac

Pozitia AMR si APR vs Lidia Barac

 

PS. Inspectia CSM a decis:  Prin sesizarile formulate de Ministerul Justitiei se solicita efectuarea de verificari sub aspectul nerespectarii deciziilor Curtii Constitutionale, obligatorii in activitatea instantelor de judecata, impunandu-se analizarea existentei indiciilor privind savarsirea abaterii disciplinare prevazuta de art. 99 lit. h din Legea nr. 303/2004 republicata si modificata – exercitarea functiei, inclusiv nerespectarea normelor de procedura, cu rea-credinta sau din grava neglijenta, daca fapta nu constituie infractiune. Cadrul legal si limitele verificarilor ce pot fi efectuate de Inspectia Judiciara: Aprecierea asupra caracterului si efectelor deciziei Curtii Constitutionale prin care s-a respins exceptia de neconstitutionalitate si asupra efectului deciziilor instantei de contencios constitutional (considerente si dispozitiv) prin care s-a analizat conformitatea unor dispozitii legale din dreptul intern cu normele dreptului comunitar, asupra instantelor de drept comun, reprezinta chestiuni de judecata, fiind rezultatul unui rationament logico – juridic si al unui proces de interpretare sistematica a dispozitiilor legale incidente si, in consecinta, constituie atributul esential al activitatii de judecata. Interpretarea textelor legale aplicabile cazului cu care a fost investit este in atributia esentiala si exclusiva a judecatorului cauzei, iar rezultatul operatiunii de interpretare si solutia data spetei nu poate face obiectul unei cenzuri administrative.

Anunțuri

93 comentarii »

  1. Sugestiva prescurtarea SS pentru secretar de stat! Oare cum va permiteti sa SUGERATI, domnilor? Sa sugeram si noi, „muritorii de rand” diverse? Ca suntem in drept.

    Comentariu de Emil — 24/11/2010 @ 12:05 PM | Răspunde

    • Eu folosesc in mod curent aceasta prescurtarea MJ pentru Ministerul justitiei si SS pentru cea de Secretar de Stat. Si asta cam din 2006. Nu am sugerat nimic, iar o eventuala (ne)potrivire nu este intentionata.

      Comentariu de Cristi — 24/11/2010 @ 1:50 PM | Răspunde

  2. Domnule Cristi Danilet….
    CSM ar trebui sa demita pe judecatorii care submineaza statul de drept, se opun reformei si instiga oamenii impotriva Guvernului si Presedintelui prin sustineri gen: **este ilegala scaderea salariilor**.

    Comentariu de Cosmin Cristea — 24/11/2010 @ 3:34 PM | Răspunde

  3. si eu voiam sa scriu acelasi lucru azi dimineata ca @emil, cind am citit postarea dvs.

    SS…..

    chiar daca in mod curent folositi in munca dvs aceasta prescurtare, aici – unde va citesc si prostii, bisonii, muritorii de rind – se putea evita aceasta „sugerare” voita sau poate nevoita.

    Comentariu de skorpion — 24/11/2010 @ 8:07 PM | Răspunde

  4. Domnule Danileţ,
    Justiţia română începe să semene tot mai mult cu Inchiziţia din evul mediu. Şi inchizitorii se credeau deţinătorii adevărului absolut cam la fel cum o fac diversele organizaţii ale magistraţilor.
    Secretarul de Stat ca reprezentant al Guvernului are obligaţia Constituţională să informeze cetăţenii asupra acţiunilor întreprinse de Guvern. Sunt exceptate de la publicare doar informaţiile clasificate, şi, aşa cum motivarea instantei de Vâlcea n-a fost secretă, normal că nici căile de atacare a ei nu pot fi secrete. Contestarea acelei Sentinţe la CSM nu este clasificată, iar din punct de vedere al transparenţei actului de guvernare publicarea contestării este un fapt pozitiv. Totodată au fost publicate şi motivele de apel ceea ce este absolut corect. Normal că textele reclamaţiei la CSM şi ale apelului critică Hotărârea judecătorească ce s-a dat, altfel n-ar avea rost să fi fost depuse.
    Încercarea CSM de clasarea a reclamaţiei pentru că guvernanţii au informat publicul ar fi o gravă eroare care ar discredita şi mai mult casta judecătorilor. Întrebaţi-vă mai întâi cum îşi permite un judecător să finalizeze judecarea înainte de soluţionarea cererii de strămutare.
    Motivarea judecătorilor de Vâlcea consideră eronat că nivelul salariului este drept de proprietate, când se vede de la o poştă că nu-i aşa. Păi pot eu să moştenesc salariul părinţilor, inclusiv locul lor de muncă sşa cum le-aş moşteni averea? În privinţa cazuisticii CEDO invocată la Vâlcea anume
    ■ cauza Gasus Dosier – und Fordertechnik GmbH impotriva Olandei, Hotararea din 23 februarie 1995, seria A nr. 306 B, p. 46 – 47, & 55
    ■ cauza Rafinariile grecesti Stran si Stratis Adreadis impotriva Greciei, Hotararea din 9 decembrie 1994, seria A nr. 301-B, pag. 84, paragraful 59
    ■ cauza Jasiuniene impotriva Lituaniei, cererea nr. 41.510/98, paragraful 44, 6 martie 2003
    ■ cauza Pressos Compania Naviera S.A. si altii contra Belgiei, hotararea din 20 noiembrie 2005, seria A nr.332, p.21 si § 31
    ■ cauza Ouzunis si altii contra Greciei, nr.49144/99, 18 aprilie 2002, § 24
    ■ cauza Sandor impotriva Romaniei, Hotararea din 24 martie 2005 publicata in M. Of. nr. 1048 din 25 noiembrie 2005;
    ■ cauza Virgil Ionescu impotriva Romaniei, Hotararea din 28 iunie 2005 publicata in M. Of. nr. 396 din mai 2006;
    ■ cauza Matache si altii impotriva Romaniei, Hotararea din 19 octombrie 2006 – cererea nr.38113/02;
    ■ cauza Sabin Popescu impotriva Romaniei, Hotararea din 2 martie 2004 publicata in M. Of. nr. 770 din 24 august 2005;
    ■ cauza Bock si Palade impotriva Romaniei, Hotararea din 15 februarie 2007 – cererea nr.21740/02;
    ■ cauza Societatea Comerciala „Masinexportimport Industrial Group” impotriva Romaniei, Hotararea din 1 decembrie 2005 publicata in M. Of. nr. 682 din 9 august 2006;
    ■ cauza Stere si altii impotriva Romaniei, Hotararea din 23 februarie 2006 publicata in M. Of. nr. 600 din 30 august 2007;
    ■ cauza Driha impotriva Romaniei Hotararea din 21 februarie 2008 – cererea nr.29556/02;
    ■ cauza Beian impotriva Romaniei Hotararea din 6 decembrie 2007 – cererea nr.30658/05; etc.).
    – în absolut nici una din aceste cauze nu a fost vorba de litigii privind cuantumul salariului, iar cele publicate în M.Of. ( ex. http://www.moficial.ro/2005/1048.pdf ) privesc imobile naţionalizate.
    Sper ca noul CSM să observe că judecătorii de Vâlcea fac aluzie la jurisprudenţa CEDO, dar n-au fost în stare să indice nici un caz similar ce cel pe care l-au judecat.
    În altă ordine de ideii, dacă sunt neconstituţionale diminuările salariale în sectorul de stat trebuie tratate la fel şi contractele de muncă din sectorul privat. Şi dacă un patron este obligat să păstreze toţi salariaţii indiferent de condiţii, voi judecătorii trebuie să stabiliti cine are obligaţia să procure banii care nu sunt, şi cine are obligaţia să consume produsele care nu se mai cer. Dacă toată lumea ar avea asemenea gândire anacronică, acum pe mări ar circula corăbii, pe străzile prăfuite ar goni calesti, iar dumneavoastră n-aţi mai scrie pe Internet. Sper ca asemenea acte deplorabile de justiţie să nu se mai repete şi ca dumneavoastră să sancţionaţi judecătorii care le-au emis.

    Comentariu de Ioana Maria Vlas — 25/11/2010 @ 12:32 AM | Răspunde

    • Nicio dispozitie legala nu interzice judecatorilor sa solutioneze cauza cat timp nu s-a rezolvat cererea de stramutare. Judecata se suspenda numai daca la primirea cererii de stramutare presedintele ICCJ (in civil) si completul de judecata (in penal) dispune stramutarea. Daca se admite cererea de stramutare si intre timp cauza s-a solutionat, hotararea este desfiintata de drept.
      In rest, daca solutia de la Valcea este buna sau nu, sau care sunt consecintele ei, daca practica CEDO este incidenta sau ba, astea toate le va verifica instanta de recurs si, daca va gasi ca fiind gresita sentinta, o va casa si va respinge actiunea. Ca in orice alta cauza. ORICE alta cauza. CSM nu se ocupa de sanctionarea magistratilor pt cat de bune sau nu sunt solutiile. Credeam ca dupa 6 ani de functionare aceste lucruri se cunosc.

      Comentariu de Cristi — 25/11/2010 @ 8:05 PM | Răspunde

      • Va cotrazic domnule Cristi Danilet….
        Daca un judecator savarseste o infractiune in timpul judecatii….atunci hotararea emisa de el e nula. Judecatorul savarseste infractiune cand asocieaza masurile de austeritate ca fiind atingeri ale dreptului de proprietate… Judecatorul trebuie demis si pus sub invinuire El raspunde in fata Legii pentru aceasta faradelege.

        Comentariu de Cosmin Cristea — 01/12/2010 @ 7:29 AM | Răspunde

    • Păi ce spuneţi dumneavoastră e joacă de copii, nu justiţie. Din 83 dosare identice aflate pe rol, la 16 s-a dispus suspendarea judecăţii până la soluţionarea strămutării, iar în celelalte nu. Grozavă predictibilitate şi coerenţă a soluţiilor, supravegheată de CSM, n-am ce zice!
      Faptul că Sentinţa dată nu explică nicicum asimilarea cuantumului salarial cu un drept de proprietate, este o eroare extrem de gravă. A stricat doar hârtia degeaba scriind despre zeci de cazuri CEDO de cu totul altă natură ca să pară ziariştilor că s-a deliberat îndelung, ba chiar s-au obosit să facă traduceri. Dacă nici recursul nu lămureşte esenţalul: ce fel de drept este nivelul de salarizare?
      Ar trebui ca societatea să acorde judecătorilor un tratament similar cu metodele lor de muncă. La intrarea într-un magazin judecătorul să declare ce intenţionează să cumpere şi să i se reţină 10% din cel mai scump produs din tipurile de produse care-l interesează. Apoi i se permite să vadă rafturile de produse, de pe care judecătorul pune ochii pe un TV cu plasmă. Achită preţul produsului, dar momentan nu primeşte nimic în schimb, căci e coadă mare la reambalare produs. După o vreme ( tipic între o lună şi 2 ani ) magazinul împachetează un РУБИН102 retro-sovietic cu carcasa de lemn furniruit, având una dintre lămpile electronice fisurate, şi îl trimite la locuinţa judecătorului prin Prioripost. Enervat la culme că şi-a rupt coloana vertebrală cărând РУБИН-ul în casă, şi că pe deasupra băgându-l în priză a început să fumege, judecătorul îşi exercită dreptul să depună plângere prealabilă la magazin. Compartimentul public relations al magazinului îi răspunde în termen că produsul livrat este în garanţie şi că va fi reparat de echipa ierarhic superioară de depanatori. Cât priveşte flăcările izbucnite din produs este asigurat că la acest model fenomenul ar fi normale datorită numeroaselor filamente incandescente din interior. În rest, agitaţie mai mică în statul de drept, căci rata de oameni înconjuraţi de flăcări salvaţi de Raed Arafat în sistemul de coplată, e mai bună de 50%. Ce-aţi spune de asemenea prestaţie înspirat de la dumneavoastră?
      Credeam că până acuma v-aţi lămurit că o parte, anume cea judecătorească, nu poate avea doar drepuri, mai are şi obligaţii că altfel o ia razna.

      Comentariu de Ioana Maria Vlas — 26/11/2010 @ 12:00 AM | Răspunde

    • Aa..aah, mai era ceva de completat. Judecătoria din Bălceşti http://portal.just.ro/InstantaOrganizare.aspx?idInstitutie=185 are 2 judecători şi 9 grefieri :-) Completele de-acolo or fi avînd 1 judecător şi 4 grefieri? Normal că ăia de acolo neavând de lucru dau în judecată „mâna care îi hrăneşte”. Ca membru CSM vi se pare că structura de personal a acelei judecătorii este normală?
      Dar investirea cu titlu executoriu _http://portal.just.ro/InstantaDosar.aspx?idInstitutie=185&d=MTg1MDAwMDAwMDAwMDYxODg* o fi caz de dosar separat?

      Comentariu de Ioana Maria Vlas — 26/11/2010 @ 12:48 AM | Răspunde

      • Cred ca o instanta care are sub 5 judecatori nu poate fi eficienta, iar daca are sub 7 judecatori nu va putea functiona dupa intrarea in vigoare a noilor coduri.

        Comentariu de Cristi — 26/11/2010 @ 11:01 AM | Răspunde

    • O speţă CEDO celebră în care s-au reclamat reduceri salariale a fost „Case Of Vilho Eskelinen And Others V. Finland (Application no. 63235/00” http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/view.asp?item=1&portal=hbkm&action=html&highlight=Vilho%20%7C%20Eskelinen&sessionid=62712154&skin=hudoc-en .
      Acolo CEDO a decis astfel (traducerea îmi aparţine)

      B. Aprecierea Curţii
      93. Curtea a înţeles că reclamanţii se plâng în temeiul articolului 1 din Protocolul nr 1, aplicat fie singur, fie în combinaţie cu articolul 14, că autorităţile naţionale şi instanţele aplicat în mod abuziv legislaţia naţională atunci când refuză drepturile lor.
      94. Curtea notează că nu există nici un drept în temeiul Convenţiei de a continua să fie plătit un salariu de o anumită sumă (a se vedea, mutatis mutandis, Kjartan Ásmundsson v. Islanda, nr. 60669/00, § 39, CEDO 2004-IX). Nu este suficient ca reclamanţii să se bazeze pe existenţa unui „litigiu real” sau pe o „plângere discutabilă” (§ § 37-38). O cerere poate fi privita doar ca o „creanţă” în sensul articolului 1 din Protocolul 1 în cazul în care aceasta are o bază suficientă în dreptul intern, de exemplu, în cazul în care există o jurisprudenţă constantă a instanţelor naţionale care să o confirme (a se vedea Kopecky c. Slovaciei [GC], hotărârea din 28 septembrie 2004, Rapoarte 2004-IX, p. 144, § 45-52). În speţă, rezultă din instrucţiunile de punere în aplicare (a se vedea punctul 22 de mai sus), că reclamantele nu au avut un drept legitim de a primi un supliment de salariu individual în urma încadrării, deoarece, ca o consecinţă a schimbărilor din reorganizarea sistemului de taxare al municipiului Sonkajärvi , dreptul de a suplimenta salariul a încetat. Nici nu a fost, în dreptul intern Finlandez dreptul de a fi compensat pentru costurile de deplasare.
      106. …
      PENTRU ACESTE MOTIVE, CURTEA

      5. Hotărăşte în unanimitate că nu a existat o încălcare a articolului 1 al Protocolului 1 la Convenţie, luat singur sau împreună cu articolul 14 din Convenţie;

      Ce vreţi mai clar de atâta? Curtea a constatat în unanimitate că un anumit nivel al salariului nu este drept de proprietate sau de creanţă. Numai în România se acreditează ideea că la astfel de cauze se aplică art.1 al Convenţiei.
      Aş vrea să cred că magistraţii români s-au înşelat prin faptul că totuşi poliţiştilor Finlandezi li s-a dat oarece satisfacţie, dar nu pe considerente de „proprietate”, ci din cauza unor proceduri judiciare lungi, greoaie şi poate costisitoare, ori la noi judecându-se atât de repede, şi gratuit, nici nu poate fi vorba de o similitudine cu acel caz.

      Comentariu de Ioana Maria Vlas — 26/11/2010 @ 10:16 AM | Răspunde

  5. Conform sentintei judecatorilor din Valcea, luata impotriva sentintei Curtii Constitutionale, orice anjajat poate da in judecata pe angajator, privat sau de stat, pentru reducerea salariilor. Unde s-a mai pomenit asa ceva? In ce tara?
    Domnule judecator, ce are justitia cu partea fiscala a unei societati sau a unei entitati cum este statul? Voi ati innebunit acolo? Vantu scapa, Patriciu este la a 33-a amanare, toti scapa prin spagi si acum aparati oameni gen Barbulescu, Costiniu sau Pivniceru? Aparati CSM -ul asta plin de scursori comuniste si incapabili?
    Mi-e scarba!!!

    Comentariu de Marian — 25/11/2010 @ 7:22 PM | Răspunde

    • Eu nu am analizat nicio clipa legalitatea sau temeinicia hotararii de la Valcea. Ce am afirmat eu este valabil in orice caz solutionat de un magistrat: daca doi vecini se cearta pt o palma de pamant si unul dintre ei pierde in prima instanta, nu are posibilitatea de a sesiza CSM pt a demara o cercetare disciplinara cu privire la judecatorul primei instante. Atata tot. Iar daca aveti informatii cu privire la spagile luate de magistrati, va rog sa anuntati imediat DNA, cu privire la cei care au dat si au luat. Veti avea tot respectul meu!

      Comentariu de Cristi — 25/11/2010 @ 8:00 PM | Răspunde

      • Vreti sa va cred ca faptul ca Vantu a scapat de a fi judecat in inchisoare si amanarile lui Patriciu nu sunt legate de spagile existente in justitie? Imi jigniti inteligenta. Si daca m-as duce la DNA, ce-as rezolva daca tot la magistrati ajungem care le da NUP pe banda?
        Justitia trebuie sa se restructureze total si faptul ca oameni tineri incearca sa patrunda in aceasta haznaua magistraturii nu este suficient. Si ei au nevoie de bani si fiecare are un pret. Mai ales in Romania.
        Mi-e sila!

        Comentariu de Marian — 25/11/2010 @ 8:14 PM | Răspunde

        • Vreau sa cred ca cei care vorbesc de spagi stiu exact la ce se refera. Si sa inteleaga ca orice solutie data de justitie nu trebuie sa fie pe placul publicului. Si sa stie ca daca o solutie data de instanta superioara infirma o solutie a instantei inferioare nu inseamna ca s-a comis un act de coruptie. Si sa fie convinsi ca motivele de arestare preventiva sunt altele decat cele care pot sta la baza unei solutii de condamnare.
          Prezumtiile sunt absurde: daca unul a scapat de inchisoare, a dat spaga – daca unul a fost bagat in inchisoare, inseamna ca partea adversa a dat spaga; daca a castigat reclamantul, a dat spaga – daca a pierdut, a dat spaga paratul; daca s-a infirmat o solutie, s-a dat spaga la instanta de control judiciar – daca s-a mentinut, s-a dat spaga si la instanta de fond, si la instanta de control judiciar.
          Stimate domn, si eu dau solutii care imi sunt modificate/desfiintate de instantele superioare – adevarat, f.putine in raport cu numarul total al hotararilor pronuntate de mine, dar sunt. Cauzele sunt diverse. Dar in niciuna nu este vorba de coruptie. Nici la mine, nici la cei de la instanta superioara.
          Repet, sesizati DNA pt informatii de coruptie judiciara. Sau macar cititi ce inseamna aceasta si cat de dezastruoase pot fi efectele https://cristidanilet.wordpress.com/2009/11/18/coruptia-judiciara-carte-gratuita/

          Comentariu de Cristi — 25/11/2010 @ 8:24 PM | Răspunde

      • Domnule Cristi, stiti prea bine despre ce spagi vorbesc. Acelea prin care se amana o sentinta pana se prescriu faptele. Ma refer la sentinte gen Sorin Ovidiu Vantu care a primit o sentinta in care a fost gasit vinovat exact la 2 saptamani dupa ce s-au prescris faptele. Ma refer la Patriciu, care vrea sa faca acelasi lucru. Cum puteti dvs sa-mi justificati amanari de procese de peste 5 ani? Prin chichite avocatesti? Ca si-au pierdut acuzatii pe drum avocatii? Ca magistratii amanau luni in sir desfasurarea unui proces? Nu incercati sa ma aburiti cu DNA, nimeni nu va crede, toti injura magistratura pentru ca toti au inceput sa inteleaga de unde ni se trage toata coruptia si nerespectarea legilor: de la inamovibilitatea magistratilor si de la faptul ca ei nu raspund in fata nici unei institutii, indiferent de sentinta pe care o dau. E contractul pe care Adrian Nastase l-a facut cu magistratii cand a construit cea mai proasta Constitutie din lume: eu va dau intangibilitate, voi dati-ne libertate. Sunteti o casta care trebuie eradicata din temelie, multi dintre dumneavoastra ar trebui sa infunde puscariile pentru raul adus acestui popor.
        Mi-e mila de Romania!
        Cine va mai crede?

        Comentariu de Marian — 25/11/2010 @ 8:51 PM | Răspunde

        • In noaptea de Revelion din 2004 un numar de 6 tineri patruns in locuinta altui tanar lasat singur acasa de parinti. Au stat la masa, apoi a izbucnit un scandal intre nou veniti si cei aflati deja acolo, rezulta o incaierare, tanarul este lovit nu se stie de cine, cineva le cere sa paraseasca locuinta. E anuntata politia si pana sa vina au fost scosi afara. Aparent o situatie simpla: cu audierea partilor, a martorilor si raportul politiei ar fi trebui lamurite lucrurile.
          Tanarul face plangere directa la instanta pt lovire (procedura de atunci pemitea sesizarea directa a instantei). Rezulta dubii in legatura cu autorul, se trimite dosarul la politie pt identificare, se trimite inapoi, se continua judecata. Rezulta o condamnare pt unul din cei 6. Se exercita calea de atac a recursului, se mentine solutia.
          Intre timp parintii tanarului au facut plangere la politie impotriva celor 6, persoane necunoscute, pt violare de domiciliu. Forma agravata (noaptea, de mai multe persoane) nu permite retragerea plangerii sau impacarea partilor. Au inceput cercetarile, s-au identificat 4 din cei 6 (nici azi ultimii 2 sunt sunt identificati). Doar 2 sunt trimisi in judecata de procuror pt violare de domiciliu. Completul de judecata intentioneaza sa trimita la procuror pt extinderea urmaririi penale, procurorul ataca si instanta de control judiciar spune sa se judece mai departe in limitele sesizarii. Se da solutia, se ataca in apel, se mentine solutia primei instante, se ataca in recurs, se caseaza solutia primei instante si a instantei de apel si se returneaza la prima instanta pt continuarea judecarii, caci se comisese o eroare de procedura. Completul care primeste dosarul se abtine, se da la alt complet. Acesta trimite cauza in vederea conezarii la dosarul unde se judeca lovirea. COmpletul care judeca lovirea respinge cererea de conexare si trimite inapoi la completul care a primit dosarul in rejudecare a violarii de domiciliu. Judecatorul este promovat intre timp, eu sunt transferat la Oradea si preiau dosarul.
          Au fost cam 7 sau 8 termene intr-un an si jumatate: la unul nu a venit avocatul ales si a trebuit sa aman, la al doilea mi-a venit la audieri numai un inculpat si am amanat pt celalalt, la al treilea mi-a venit si celalalt inculpat si s-au solicitat probe in aparare, la al patrulea imi vine tanarul care i-a primit in casa si care arata ca nu mai are pretentii si ca a trecut mult timp (dar cum am spus impacarea nu e posibila), la al cincilea nu mi-a venit niciunul din cei doi martori (martora care ii adusese pe cei 6 in casa tanarului nu a putut veni caci avea examen la facultate, iar celalalt martor lucreaza in aviatie si programul lui nu se potrivea cu al instantei), la al saselea am audiat-o pe martora dar imi mai trebuia un martor si am trimis politia dupa el, la ultimul l-am audiat in sfarsit si am terminat cauza.
          Ca sa revad toata aceasta poveste implicand o imensa maculatura si mult timp, am mai amanat pronuntarea o saptamana. Azi am dat solutia.
          Intrebarea mea e simpla: chiar va imaginati ca toate astea s-au intamplat pt ca s-a dat spaga?

          Comentariu de Cristi — 25/11/2010 @ 9:25 PM | Răspunde

      • Tocmai ce vorbeam de cinstea magistratilor:
        „Mihai Sorin, fost director general al Petrom Service, şi alte trei persoane cu funcţii de conducere în PSV Company şi în alte firme vor fi cercetaţi în libertate în dosarul în care sunt acuzaţi de spălare de bani, în urma deciziei de joi a Curţii de Apel Bucureşti, anunţă Mediafax.

        Curtea de Apel Bucureşti a hotărât ca Mihai Sorin, Ionuţ Eftime, Mihaela Nacu şi Ioan Petran să fie cercetaţi în libertate, cu interdicţie de a părăsi ţara.

        Alţi trei acuzaţi, Ionuţ Călinescu, Tatiana Dinu şi Ion Ciucă, vor rămâne în arest, a mai decis instanţa.

        Curtea de Apel Bucureşti a judecat, joi, contestaţiile celor şapte acuzaţi împotriva deciziei Tribunalului Bucureşti, care în 3 noiembrie a prelungit mandatele de arestare preventivă emise în octombrie pe numele lor.

        Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală îi acuză pe cei şapte de constituire a unui grup infracţional, delapidare, evaziune fiscală, spălare de bani şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

        „În urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că, prin încheierea unor contracte fictive derulate de către SC PSV Company SA (fostă Petrom Service), a fost retrasă în mod nejustificat suma totală de aproximativ 20 de milioane de lei, iar pentru disimularea fondurilor încasate învinuiţii au procedat la înfiinţarea a 18 societăţi comerciale în care aveau calitatea de asociaţi/administratori/împuterniciţi pe cont”, potrivit DIICOT.”
        Nici astia nu sunt un pericol public, nu-i asa? Ce sa mai zic de seful lor, Sorin Ovidiu Vantu?
        Toata magistratura a devenit necredibila atata timp cat oamenii simpli fac puscarie pentru un sac de cartofi iar altii ne dau lectii la televizor dupa ce au furat o tara! Nu exista nici o explicatie, e doar vorba de bani!

        Comentariu de Marian — 26/11/2010 @ 4:20 PM | Răspunde

    • Unii fac puscarie pentru un sac de cartofi, cei care fura miliarde sunt in libertate. Trecand peste faptul ca arestul preventiv e confundat cu pedeapsa inchisorii, ofer inca un exemplu pentru distinsul adept al principiului „spaga e in toate”. Inculpatul, condamnat anterior in repetate randuri pentru infractiuni grave contra patrimoniului (cele mai multe talharii, una urmata de moartea victimei), la doua luni de la liberarea din penitenciar sustrage un sac de cartofi apartinand unei batrane in varsta de 82 de ani, imobilizata la pat. E condamnat la inchisoare cu executare. Concluzia fireasca (după Marian): batrana a dat spaga! Bravos natiune!

      Comentariu de florin — 28/11/2010 @ 5:52 PM | Răspunde

      • Ia Florine de aici:
        „O judecatoare din Iasi a fost arestata preventiv pentru 29 de zile dupa ce procurorii DNA au prins-o in flagrant in timp ce primea bani pentru o sentinta favorabila intr-un proces de partaj. Judecatoarea Georgeta Buliga, de la Curtea de Apel Iasi – Sectia civila si pentru cauze cu minori si de familie, este acuzata de luare de mita si trafic de influenta, precizeaza DNA, intr-un comunicat de presa.”
        Asa e Florine, nimeni dintre magistrati nu ia spaga. Doar vreo 90% din ei!
        Mi-e sila!

        Comentariu de Marian — 29/11/2010 @ 1:27 PM | Răspunde

        • Eu acum nu vreau sa fac dezbatere si pe distinctia arestare preventiva – condamnare. Dar sa afirmati ca 90% dinte magistrati iau spaga, mi se pare ca sunteti cel putin nedrept, ci de-a dreptul cinic. Si eu am studiat fenomenul coruptiei judiciare https://cristidanilet.wordpress.com/2009/11/18/coruptia-judiciara-carte-gratuita/, dar nu mi-am permis sa spun asa ceva nici macar in gluma. Daca aveti informatii cu privire la coruptia comisa in sanul sistemului judiciar, mergeti de urgenta la DNA si spuneti ce stiti. Iar daca stiti numai ce cititi in presa, atunci limitati-va la comentarea doar a cazului respectiv. Multumesc!

          Comentariu de Cristi — 29/11/2010 @ 6:50 PM | Răspunde

      • Domnule Danilet, dar despre Catalin Voicu ce spuneti? Faptul ca acest om a mafiotizat cea mai mare parte a magistraturii nu este suficient pentru a spune ca justitia in Romania are o problema?
        Cred ca doar schimbarea acestei Constitutii, cladite de Nastase si acolitii lui, ar putea aduce cumva justitia cu picioarele pe pamant. Cred ca aceasta Constitutie a marcat „un deal” intre PSD si magistrati: va facem intangibili, inamovibili, voi ne faceti nepuscariabili.
        Restul e doar forfota, vorbe si oboseala. Zau ca nu merita! Sunt cetatean american si am vazut lucruri pe care multi nici nu le viseaza. Comnunismul ne-a facut spagari, puturosi si milogi.Nu vrem sa ne schimbam, doar vrem sa ne imbogatim peste noapte, nu conteaza cum!
        Sa fim onesti, magistratura e o vidanja in care sunt albiti majoritatea hotilor tarii. Nimeni nu mai are incredere in justitie si asta spune totul.

        Comentariu de Marian — 30/11/2010 @ 1:04 PM | Răspunde

        • Probabil cand spuneti `cea mai mare parte a magistraturii` va referiti la majoritatea judecatorilor si procurorilor. Acum, nu stiu cat stiti dvs despre magistratura romana, dar eu va spun ca ea cuprinde 6000 de oameni. Sa afirmi cu asa o usurinta ca 3001 dintre ei sunt acaparati de un om, fie el si cercetat in prezent, mi se pare ca nu exagerati, ci ca vorbiti SF-uri. Acum, inamovibilitatea nu este o chestiune romaneasca, ci este o garantie a independentei pe care cele mai importante documente, inclusiv ale ONU, o reglementeaza.
          In rest, ca cetatean american, poate ne puteti spun cam cate cazuri de acuze publice din partea cetatenilor exista cu privire la judecatorii americani pe an/luna/zi? Cam ce risca un cetatean al SUA daca face vreo astfel de afirmatie?
          Cat priveste `increderea in justitie`, cam cum ati defini dvs aceasta sintagma?

          Comentariu de Cristi — 30/11/2010 @ 2:35 PM | Răspunde

      • @Cristi
        „cate cazuri de acuze publice din partea cetatenilor exista cu privire la judecatorii americani pe an/luna/zi”
        Raspunsul e mii! In multe state in SUA judecatorii sunt alesi, sunt dezbatuti. Acum o luna in Iowa mandatele judecatorilor Curtii Supreme nu au fost reinnoite in urma impunerea judiciare a casatoriilor gay, in sfidarea electoratului. Bineinteles ca nu ii injuri in sala de judecata, dar in mediul public nu e nimic sacrosanct legat de a fi judecator in SUA. Vedeti de exemplu http://en.wikipedia.org/wiki/Judicial_activism

        Comentariu de Marian Ionescu — 30/11/2010 @ 3:51 PM | Răspunde

        • Sistemul de alegere al judecatorilor din unele state americane e aspru criticat de catre ONU, caci sistemul de alegere exclude meritocratia, conditie de baza care trebuie sa stea la baza recrutarii judecatorilor.

          Comentariu de Cristi — 01/12/2010 @ 1:47 PM | Răspunde

      • Dumneavoastra ati dat ca exemplu SUA. Si apelul la ONU e rizibil, fiind o gasca cronica de corupti, fara suveranitate si legitimitate originala. Sa vedem, comisia lor de protectia a drepturilor omului este compusa din Ghana, Zimbabwe… Comisia de protectia drepturilor femeilor este compusa din Libia si Iran. Pe astia ii aveti ca model, dl Danilet?

        Votarea judecatorilor ar produce judecatori de aceeasi calitate cu politicienii actuali. Ce este tragic este ca vedem ca ar putea fi mai bine.

        Eu nu gasesc absolut nicio justificare legala sau constitutionala pentru ca un judecator sa se uite in bucataria altor tari. Nu vorbesc de CEDO, vorbesc de tendinta de a cauta aiurea ce ne convine. Dar daca ne uitam, macar sa ne uitam la vechi democratii ca SUA/Franta, nu la ONU, Lituania (cum este pasiunea CCR) sau alte regimuri tinere si experimentale.

        Comentariu de Marian Ionescu — 01/12/2010 @ 1:55 PM | Răspunde

        • Pai, haideti sa ne uitam. In Franta, judecatorii nu se aleg. In SUA, in majoritatea statelor nu se aleg. In UK nu se aleg. In gGermania nu se aleg. Nici in Spania sau Italia. Si apoi, vedeti in Romania ca judecatorii sa fie alesi – scuzati-ma ca o spun direct – de catre cine?

          Comentariu de Cristi — 01/12/2010 @ 1:58 PM | Răspunde

      • Daca ma intrebati, mie personal imi place sistemul din Iowa in care ei sunt numiti pe canalele obisnuite, doar ca sunt supusi la 9 ani confirmarii electorale. N-a ajuns nicio societate la ruina de prea multa democratie.

        A fortiori, sistemul din Franta este suficient de bun. Diferenta este ca un judecator francez nu s-ar conduce in judecata dupa instante lituaniene si nici nu ar invalida o lege a Adunarii Nationale care tocmai a fost declarata constitutionala pe aceleasi motive.

        Sunt de acord ca Constitutia noastra este mai permisiva / neclara sub aspectul aplicarii directe a jurisprudentei CEDO, doar ca Guvernul roman are dreptul sa faca valva pentru a evita repetarea acestor decizii in singurul mod posibil, reclamand la CSM judecatorii astia fantastici. NU vor pati nimic, dar vor fi mai putine decizii aiurite pana cand transeaza ICCJ chestiunea. Stiti foarte bine cum merge vestea.

        Comentariu de Marian Ionescu — 01/12/2010 @ 2:11 PM | Răspunde

        • A, intrebarea mea s-a vrut sa fie ironica. Nu stiu de cand ati plecat dvs din tara, dar poate nu ati aflat ca aici, in RO, voturile se castiga cu galeti, pungi de faina si ulei. Adevarat, ca intre mine care invat ani buni sa ajung judecator si altul care are bani multi sa cumpere voturi, eu as iesi invins. Insa nici nu as vrea ca justitia sa o faca oamenii lui cutare interlop, al cutarui sef de cartier, al cutarui om de afaceri. Si in Romania, si in alte tari, judecatorii sunt singurii dintre cele trei puteri care au studii superioare, ocupa postul prin concurs si isi responsabilitati de ultima instanta cand cei din celelalte doua puteri dau gres. Judecatorii sunt peceptuti in mod gresit ca fiind antagonici cu populatia. De fapt, de abia acum populatia percepe ca judecatorii sunt o putere. Ei bine, relatia judecatori-populatie e una care se va defini in curand. De abia suntem la inceput. Si cel putin pana in oct 2004 nu se auzise de justitia din Romania, asta e adevarul. Acum am ajuns la un punct culminant al nostru ca emancipare: pana acum ne-am luptat pt independenta, de acum tr sa invatam ce inseamna responsabilitatea. Iar poporul sa se obisnuiasca ca justitia nu poate si nu trebuie controlata.

          Comentariu de Cristi — 01/12/2010 @ 2:21 PM | Răspunde

      • @Cristi
        :)) Sunt aici pe baricade, n-am plecat nicaieri, e greu de iesit cu masina din Drumul Taberei, daca stiti Bucurestiul :D

        Sunt de acord cu tot ce spuneti, doar ca cu cat puterea judecatorilor va creste, cu atat va trebui exercitata mai judicios, impartind totusi aceeasi planeta cu muritorii. Democratia electorala v-a permis sa fiti in CSM la 34 de ani, nu? O sa treaca si vremea galetilor la publicul larg, sper eu.

        Comentariu de Marian Ionescu — 01/12/2010 @ 2:28 PM | Răspunde

      • Parca in SUA sunt 12 jurati care dau verdictul iar magistratul doar il incadreaza. Stiati asta? Stiti dvs ceva despre magistratii din SUA pe care nu-l stiu eu? Nu stiu zau de ce va enervati atat de tare si nu admiteti ca in Romania, cea mai mare piedica in calea statului de drept este chiar justitia.
        Sa va mai aduc aminte ca sunteti singurii exceptati de reducerea de 25% a salariilor? Cum vine asta, pentru unii ne spalam si pentru unii hotaram.
        Ma dezamagiti, zau asa!

        Comentariu de Marian — 02/12/2010 @ 5:32 PM | Răspunde

        • Nu este adevarat. Jurati exista doar in dosarele penale si numai in anumite cauze, de o anumita gravitate, care tr sa ajunga cu totii la aceeasi concluzie. Ei dau verdictul, iar pedeapsa o stabileste judecatorul. Calea de atac, acolo unde exista, o rezolva numai judecatorii, nu juratii. Juratii sunt recrutati din randul cetatenilor onesti (nota bene!), o data in viata, si numai in caz de intelegere intre parti asupra lor. Recent, Curtea de la Strasbourg a stabilit ca e o problema de respectarea drepturilor omului http://www.juridice.ro/128766/evolutia-notiunii-de-drept-la-un-proces-echitabil-in-jurisprudenta-cedo-taxquet-vs-belgia.html.
          Magistratii din SUA sunt de fapt judges, nu magistrati, acestia din urma fiind un fel de mediatori, de judecatori de pace https://cristidanilet.wordpress.com/2007/08/21/roman-in-sua-6/; in Anglia intalnim si magistrati, dar care se ocupa numai de cauzele cele mai simple si care nu au studii juridice, si altceva sunt Judges.
          Eu nu ma enervez deloc, doar ca eu vin cu argumente, iar dvs cu pareri subiective. De ex, pt mine judecatorul reprezinta garantia statului de drept iar dvs, cu gandul la ce bine era inainte de `89, ne spuneti ca justitia e piedica in calea statului de drept. Cand de fapt, daca ati citi ce e acela stat de drept http://www.juridice.ro/94303/justitia-ca-putere-publica-in-statul-de-drept.html, v-ati lamuri ca el nu exista in afara justitiei.
          Si, tot ca un exemplu: si judecatorii, si procurorii, si grefierii sunt supusi legislatiei cu privire la bugetari. Asa ca de la mijlocul anului si noua ni s-au redus salariile. Cred ca ar fi bine o informare prealabila iesirii cu idei in public, ce spuneti?

          Comentariu de Cristi — 02/12/2010 @ 5:50 PM | Răspunde

      • Offff.
        @Marian
        In opinia mea, decizia cu 25% e destul de rezonabila, au garantie in Constitutie. Si in alte tari e expres interzisa diminuarea salarilor judecatorilor.

        @Cristi
        Cauza CEDO citata nu critica sistemul cu jurati, ci faptul ca „nici actul de acuzare si nici intrebarile puse juratilor nu contineau informatii suficiente in ceea ce priveste implicarea sa in infractiunile ce i-au fost reprosate.”.
        Nu pot sa cred ca sunteti pe post de a critica sistemul american, singurul sistem de drept stabil de 200 de ani, care garanteaza de atunci toate drepturile fundamentale pe care CEDO le-a introdus si in Europa. Sistemul cu jurati este obligatoriu in toate cazurile penale, si in toate cele civile in care este „the value in controversy shall exceed twenty dollars”. Judecatorul are o abilitate de cantarire a pedepsei, dar pe baza faptelor acceptate de juriu. De exemplu jurisprudenta Curtii Supreme a SUA nu ii permite sa aplice discretionar pedeapsa cu moartea, doar juriul o poate decide.
        Sunt de acord ca si in sistemul nostru se poate trai. Dar daca un judecator l-ar numi pe Ion Iliescu presedinte etern, nu ne asteptati sa-l respectam.

        Comentariu de Marian Ionescu — 02/12/2010 @ 6:02 PM | Răspunde

        • Repet: si judecatorilor din Romania li s-au redus salariile.
          Eu nu critic sistemul cu jurati din SUA. Spun doar ca el nu e aplicabil in Ro. A fost pt o perioada scurta de timp acum aproape un secol. Nu a dat rezultate.

          Comentariu de Cristi — 02/12/2010 @ 6:11 PM | Răspunde

      • Nu a dat rezultate in sensul ca au fost condamnati prea putini oameni obisnuiti si prea multi dintre cei cu relatii. Acum e oarecum invers. Multi n-ar fi de acord cu rezultatele sistemului cu jurati, dar cel putin am sti ca boborul a dat achitarea (ar fi mai mica impresia de coruptie).

        Comentariu de Marian Ionescu — 02/12/2010 @ 6:16 PM | Răspunde

        • Haideti sa lasam pe fiecare sa faca ce a fost menit sa faca: Parlamentul sa dea legi, Guvernul sa le puna in aplicare, iar Judecatorii sa ii sanctioneze pe cei care le incalca (evident, justitia nu e si nu trebuie sa fie plebiscitara – ne0au ajuns anii cand justitia facea ce vroia poporul, nu?!). Cam asta e marea filosofie a statului de drept.

          Comentariu de Cristi — 02/12/2010 @ 6:22 PM | Răspunde

      • Bine, de acord, dar nu vreti sa recunoasteti ca deciziile aiurite trebuie condamnate macar prin oprobiu public, fara a astepta rezultatele din caile de atac. Altfel spus, transformati independenta justitiei intr-un drept de a nu fi criticata si amanati inevitabilul, pentru ca oamenii oricum isi formeaza o opinie.

        Comentariu de Marian Ionescu — 02/12/2010 @ 6:33 PM | Răspunde

        • Eu nu am spus asa ceva. Din contra, comentarea hotararilor judecatoresti poate fi benefica, cat timp se face cu buna credinta si de cei care se pricep. A se vedea in acest sens Recomandarile TI de aici http://www.cristidanilet.ro/continut/carti-monografii/2009-coruptia-in-sistemul-juridic/138-06-anexe (Anexa I, pct.24).
          Eu vreau sa va amintesc comentariile de la hotararile cu taxa de prima inmatriculare data de Arad, taxa de poluare data de Cluj, comisioanele bancare data de Buzau – care au determinat schimbari majore in legislatia Romaniei pt ca niste judecatori curajosi au aplicat principii/reglementari supra-legale. Hotararea judecatoreasca nu se da la cererea publicului, ci doar la sesizarea lui.

          Comentariu de Cristi — 02/12/2010 @ 6:43 PM | Răspunde

      • Să ne amintim că s-a plecat de la faptul că un judecăror de tribunal nu s-a mărginit la menirea lui de sanctionare a celor care incalca legea, ci a modificat întâi legea ca să arate cum îi plăcea lui, şi imediat s-a pronunţat pe baza acelei modificări într-un litigiu privind un contract de muncă. Respectivul judecător a ignorat cererea de strămutare întemeiată pe faptul că instanţa la care lucra nu era competentă să judece acte emise de autorităţile publice centrale, iar dumneavoastră domnule Dănileţ, v-aţi prefăcut că nu vedeţi ce-a făcut judele , ci doar că secretarul de stat l-a criticat.
        Marea filosofie a statului de drept nu este ca fiecare tribunal să aibă propriile lui legi, motivate prin cauze CEDO irelevante. Facem pariu că judecătorul de Vâlcea nici n-a dispus de traduceri legalizate/oficiale ale tuturor cauzelor CEDO pe care le-a invocat!

        Comentariu de Ioana Maria Vlas — 02/12/2010 @ 7:17 PM | Răspunde

        • Stimate domnule, asta inseamna ca nu ati citit ce am spus eu, Dar m-am obisnuit cu asta…V-am argumentat pe lege ca existenta unei cereri de stramutare nu impiedica judecata – ar fi si absurd, toate partile ar profita de asa ceva, asa cum ani de-a randul au facut cu exceptia de neconstitutionalitate, invocandu-se cele mai stupide aspecte numai cu intentia de a intarzia judecatile. Apoi, eu nicio clipa nu am spus ca solutia de la Valcea e buna sau nu (evident ca am parerea mea despre ea), repetand ca legea imi interzice sa spun ceva public. Am aratat insa ca judecatorul national e primul judecator dator sa aplice CEDO si TUE – afirmatie cu valoare de principiu si neafirmand ca CEDO avea sau nu incidenta in cazul de fata. Mai mult, am indicat un articol care vorbeste printre randuri de solutia din recurs. Si tot cu reglementari pertinente incidente am aratat ca puterea executiva nu poate critica public hotararile judecatoresti in afara anuntului ca le vor ataca. Si am mai spus pe baza legii nationale ca CSM nu se ocupa cu verificarea solutiilor pronuntate de instante.
          Daca eu nu am fost clar si am lasat loc de interpretare, chiar cred ca problema nu e la mine.

          Comentariu de Cristi — 02/12/2010 @ 7:47 PM | Răspunde

      • Partea interesanta cu acel articol e ca analizeaza jurisprudenta CEDO, in timp ce instanta de la Focsani a elaborat extins pe DUDO. As vrea sa vad un articol care sa justifice competenta instantei de a trata in concret incalcarile DUDO. Si asta gasiti justificabil? (mi se pare evident ca controlul potrivit DUDO il poate exercita doar CCR)

        Comentariu de Marian Ionescu — 02/12/2010 @ 7:51 PM | Răspunde

        • Art 20 Constitutie nu rezerva numai CCR posibilitatea de a aplica DUDO. De altfel, DUDO, CEDO, TUE sunt obligatorii pt orice institutie din Romania si, numai in ultima instanta, pt curti: daca politia, finantele, guvernul, parlamentul ar respecta DUDO, conventiile, pactele internationale la care suntem parte, nu s-ar mai ajunge poate in justitie.

          Comentariu de Cristi — 02/12/2010 @ 7:55 PM | Răspunde

        • Art 20 Constitutie nu rezerva numai CCR posibilitatea de a aplica DUDO. De altfel, DUDO, CEDO, TUE sunt obligatorii pt orice institutie din Romania si, in ultima instanta, curtilor. Daca politia, financtele, guvernul, parlamentul ar respecta DUDO, conventiile, pactele internationale la care suntem parte, nu s+ar mai ajunge in justitie.

          Comentariu de Cristi — 02/12/2010 @ 7:55 PM | Răspunde

      • Exista tendinta incetatenita de a aplica direct art. 20, ignorand art. 121 a) coroborat cu art. 61, insa aceasta va duce sa fim singurul stat cu 2 curti constitutionale paralele: CCR, ICCJ. Croiala e proasta. In tot cazul, nu exista o jurisprudenta DUDO de autoritate (ca in cazul CEDO), deci un articol ca cel citat de dumneavoastra nu va putea convinge pe judecatorul de la Vrancea ca a gresit, asta spuneam. Acorda DUDO mai multe drepturi decat CEDO? Sunt spusele lui Kofi Anan izvor de drept? Putem folosi in hotarari citate din Churchill, Roosevelt si mai ales Stalin ca fondatori? Iata probleme esentiale la ordinea zilei cu care fiecare instanta romaneasca trebuie sa se preocupe spre binele cetatenilor.

        Comentariu de Marian Ionescu — 02/12/2010 @ 8:06 PM | Răspunde

        • Nu e Vracea, ci e Valcea. Da, DUDO e `mai tare` ca CEDO. In privinta aplicarii DUDO – principalul izvor de drepturile omului din lume – s-au emis cele doua Pacte. In explicarea pactelor, exista explicatii oficiale date de comitetul pentru drepturile omului, cum ar fi acesta cu privire la independenta instantelor, iar pct 19 si 20 va pot direct interesa. Cat despre sistemul de protectie al dr omului sub DUDO, nu cred ca este cunoscut in Romania. Romanul stie numai de CurteaEDO crezand ca daca sesizezi Strasbourgul se apuca judecatorii europeni de luat dosarul din Romania si stabili daca judele national a aplicat bine sau nu lege – dovada ca e asa: 95% din cererile romanilor catre CurteEDO se resping ca inadmisibile.

          Comentariu de Cristi — 02/12/2010 @ 8:19 PM | Răspunde

      • Eu am inteles ce-ati spus cu stramutarea, dar am completat de aceasta data cu precizarea că decizia pe care a luat-o nu era de competenţa unui Tribunal, ci undeva de la Curte de Apel în sus. O fi putînd judecătorul aplica normele UE şi/sau CEDO dacă ceea ce urmează să facă nu înfrânge nici o lege românească. Dacă are de corectat un act normativ emis de o autoritate centrală, trebuie să predea cazul instanţei competente şi să aştepte. Acum toţi ceilalţi judecători aplică „precedenţa” şi vor fi munţi de hârtii consumati degeaba. Putină ecologie nu strică!

        Comentariu de Ioana Maria Vlas — 02/12/2010 @ 8:12 PM | Răspunde

      • Scuze, art. 124, nu 121, cel cu exercitarea autoritatii judecatoresti in numele legii. In tot cazul, legea trebuie sa fie clara, rationala si precisa, acum ne intoarcem la interpretarea arbitrara a unor principii ale DUDO pentru a anula astfel de legi.

        Comentariu de Marian Ionescu — 02/12/2010 @ 8:18 PM | Răspunde

      • @Cristi
        Dar nu ma insel (desi nu pot citi pe loc materialul CCJE):
        – Era Vrancea, Focsaniul a deschis calea returnarii celor 25%: http://www.legestart.ro/articol-Magistratii-declanseaza-valuri-procese-impotriva-taierilor-salariale-25-Instantele-au-dat-deja-primele-verdicte-alte-categorii-profesionale-1837.htm

        – Va rog sa inspectati lista statelor care erau membre in Comisia de Dr Omului care a adoptat respectivul ghid si numarati pe degetele de la o mana democratiile http://en.wikipedia.org/wiki/United_Nations_Human_Rights_Council#Members

        – Va spun ca daca permiteti sistemului de instante aplicarea directa a DUDO fara o jurisprudenta relevanta, o sa avem doua Curti Constitutionale. Nu puteti concepe o situatie in care una zice ca e constitutionala si alta nu? Avem deja o samanta de conflict in situatia calomniei si insultei, in urma proaspatului RIL.

        Comentariu de Marian Ionescu — 02/12/2010 @ 8:29 PM | Răspunde

        • Cred ca de 4 sau 5 ori ati spus in comentarii Vrancea. Eu spun ca e Valcea. Avem o problema: citim acelasi document si vedem doua substantive proprii diferite. Unul dintre noi se inseala, dar nu inseamna ca minte sau ca e orb. Drepturile omului nu ne ajuta, fiecare spune ca are dreptate. Dar un lucru nu poate fi si adevarat si fals in acelasi timp, ne spune Aristotel. Iesim din dilema apeland la un tert? Daca eu am dreptate, promiteti ca cititi ce spune CCJE pana la capat?
          PS. Zambesc la argumentele dvs impotriva ONU, a DUDO. Nu e asa ca sunteti si impotriva CurtiiEDO si chiar a CEDO? Bine macar ca amandoi iubim Constitutia. A Romaniei.

          Comentariu de Cristi — 02/12/2010 @ 8:37 PM | Răspunde

      • Deci, postul dumneavoastra discuta hotararea instantei de la Valcea. Dar cu mai bine de o luna in urma, Vrancea a fost prima care a dat inapoi cei 25%. Va recomand sa accesati linkul din postul meu precedent. Am zis Vrancea pentru ca in acea hotarare se dicuta in special pe DUDO, nu pe ConvEDO ca in decizia de la Vrancea.

        In al doilea rand, e simpatica acuza de obscurantism, dar sunt foarte de partea CEDO, fiind un document indelung negociat, cu mecanisme rationale de enforcement. Cu ce nu sunt de acord este cu cei care se cred destul de intelepti sa interpreteze fara vreo baza legala hotararile instantelor altor tari, sa aplice direct DUDO (un document negociat in anumite conditii istorice si clarificat de comisii dictatoriale) si in general cu cei care lauda ONU sau alte cluburi de dictaturi. Bineinteles, creditul acordat CEDO nu e absolut, nu e un pacat sa nu fii de acord cu Lautsi c. Italei si veti vedea o explozie in functie de decizia la A, B, & C c. Irlandei.

        Eu inteleg ca dumneavoastra vreti cat mai multe putere in ideea ca o veti folosi judicios, dar asa au crezut si altii. Judecatorii trebuie sa aplice legea, ce discutam aici, nu sa o faca. Art. 20 din Constitutie poate fi interpretat in mai multe moduri, si eu cred ca consensul actual al instantelor este gresit, din motivele expuse. Va dau si eu o provocare: in cazul in care se ajunge la situatia ca CCR si ICCJ declara una constitutionala, alta neconstitutionala aceeasi lege, se aplica art. 146 lit. e) ?

        Comentariu de Marian Ionescu — 02/12/2010 @ 8:50 PM | Răspunde

        • E Valcea toata ziua.
          CCR poate decide neconstitutionalitatea unei legi. Instanta nu poate decide acest lucru, dar poate decide neconventionalitatea ei. Asta e…

          Comentariu de Cristi — 02/12/2010 @ 8:56 PM | Răspunde

      • Asta e pur limbaj legalist, eu intrebam daca este conflict intre autoritati si CCR va decide, sau va ramane astfel.

        Dar e adevarat Valcea, mii se scuze, mi-a ramas in cap de acum o luna si nu mi-am schimbat parerea, fiecare deschidere a hotararii imi confirma „vrancea” :)). Groaznic

        Comentariu de Marian Ionescu — 02/12/2010 @ 9:03 PM | Răspunde

      • Citit Opinia nr 9/2006 a CCJE, pct 37-40 şi nu m-am lămurit. În primul rând că are forţa juridică a unei „opinii”. În al doilea rând la pct.38. scrie cam ce spusesem eu: „În cele mai multe cazuri, legislaţia naţională şi tradiţiile legale permit instanţelor, atunci când se confruntă cu un conflict între o dispoziţie supranaţională şi o dispoziţie de drept intern, să se decidă în favoarea convenţiei internaţionale sau tratatului. Există varianta, care impune instanţelor naţionale să suspende judecarea cauzei şi trimiterea cauzei la Curtea lor Constituţională.
        Punctul 40 e apropiat de ce spuneţi dumneavoastră, dar e inoportun la noi unde chiar şi fără CEDO şi fără TUE apar n-şpe soluţii diferite la cauze identice. În plus să ne gândim şi la efecte, ori se restitue 25% tuturor, ori nimănui! Eu susţin corectarea eventuală a legii prin metodele legale disponibile, ca să afecteze identic pe toţi bugetarii. Mai trebuie găsiţi şi banii necesari, altfel decideţi degeaba!

        Comentariu de Ioana Maria Vlas — 02/12/2010 @ 10:50 PM | Răspunde

        • Eram sigur ca veti nega forta juridica a Opiniei. Daca v-as demonstra puterea reglementarilor internationale din categoria `soft law`, ati nega dreptul institutiilor care le emit. Nu-i asa ca veti afirma ca CCJE nu e organism decizional, ci doar consultativ, pe langa CoE? Ca nu au niciun efect Opiniile sale? Ca de fapt CCJE e o institutie europeana fara rost? Ca de fapt CoE a fost conceput imediat dupa razboi si oamenii eram cam agitati, asa ca sa uitam de CEDO, CurteaEDO si altii care pana si la Strasbourg isi schimba opiniile odata cu inlocuirea judecatorilor?
          Ei, lasati ca avem legi interne f. bune. Si ca sa va dau un exemplu minuscul din mica reforma care va starni multiple probleme: ia vedeti p.11, la pct 22 si 23 http://www.moficial.ro/2010/0714.pdf. Mi se pare mie sau au acelasi continut? Ca daca spuneti da, eu va intreb unde incadrez juridic lipsa nejustificata a unui avocat, caci la mijloc sunt cateva sute de lei diferenta. Cam asa e cu legea romaneasca…Dvs vreti sa o aplic. Si eu vreau la fel. Numai ca uneori mi-e imposibil.

          Comentariu de Cristi — 02/12/2010 @ 11:08 PM | Răspunde

      • Si doar n-o sa incepem sa dam amenzi „adecvate” pe baza ConvEDO, nu? Vedeti, asta e problema, ca reglementarile supra-nationale nu sunt precise acolo unde legea romana e vaga sau clare acolo unde legea romana e imbarligata, ci pur si simplu sunt generale… E adevarat ca suna simpatic, dar derivarea efectelor practice este un fiat juridic. Asta ar trebui sa fie o alegere a autoritatii legiuitoare, dar o face cea judecatoreasca. Altfel nu inteleg ce doriti sa sustineti cu acest exemplu.

        Comentariu de Marian Ionescu — 03/12/2010 @ 1:35 AM | Răspunde

  6. http://www.romanialibera.ro/opinii/comentarii/in-apararea-magistratilor-207230.html

    Prin 1993-1994, când primii judecători din România sfidau puterea politică pronunţând sentinţe în favoarea proprietarilor, opinia noastră publică îi găsea eroi. Azi, sunt criminalizaţi de-a dreptul când trântesc câte o lege a Guvernului. Şi atunci, ca şi azi, puterea politică era ultragiată de intervenţia justiţiei contra majorităţii din Legislativ. Judecătorii de la Curtea Supremă nu erau încă inamovibili când făceau front comun contra lui Iliescu: sute de recursuri în anulare stau mărturie a luptei între puterile statului în acele zile, iar Iliescu îi beştelea public ca să oprească alte sentinţe, că acesta a fost la noi instrumentul numărul 1 al guvernării postdecembriste, semnalul oral emis prin televiziune (dacă s-ar putea construi autostrăzi pe calea asta, am avea deja o reţea clasa întâi).

    Am făcut atunci un interviu cu Paul Florea, preşedintele Curţii Supreme, şi el mi-a explicat temeiul pentru care judecătorii considerau că e suficient Codul Civil ca să rezolve litigiile pe rol şi nu aşteptau promulgarea unei legi care să tranşeze chestiunea proprietăţii naţionalizate. Cum statul, prin procurorul general, călca în picioare orice fel de proceduri, CEDO a dat finalmente dreptate proprietarilor şi judecătorilor, dar procedural, nu pe fondul conflictului, unde a stabilit că legea era totuşi cea pe baza căreia ar fi trebuit să se judece, nu Codul Civil. Dar noi am asistat astfel la naşterea unei forme de control judiciar (judicial review) destul de neobişnuit. În sistemele de justiţie europene continentale, dreptul puterii judecătoreşti de a controla legislaţia este instituit prin Curtea Constituţională. În sistemele de drept comun, ca în Anglia sau Statele Unite, acest drept e exercitat de orice fel de curte. Ce se întâmplă la noi de câţiva ani – cu un tribunal din Arad care trânteşte taxa de primă înmatriculare judecând pe drept european şi diverse curţi care dau sentinţe făcând inoperante legile Guvernului (în ce priveşte salariile profesorilor, sporurile şi pensiile magistraţilor sau tăierea cu 25% a salariilor din domeniul public), pe lângă sau în locul unor decizii ale Curţii Constituţionale – e un adevărat haos al controlului judiciar, o nebunie constituţională. Dar e un abuz? Şi, dacă da, contra cui?

    Părerea mea de profan în chestiuni judiciare, dar nu de profan în chestiuni constituţionale, care ţin mai degrabă de teoria politică, este că asistăm la un conflict constituţional de amploare între puterea judecătorească şi Executiv, uneori şi Legislativ. Cauza acestui conflict nu o reprezintă corupţia şi lipsa de control a magistraţilor, chiar dacă acestea pot, la rigoare, fi prezente, ci lipsa constantă de comportament democratic a guvernelor noastre şi incapacitatea de a legisla coerent a Legislativelor. Puse constant în situaţia de a arbitra sau a cenzura aberaţii, ori controverse de drept, emanând din Parlament sau de la Guvern, instanţele au ajuns să-şi atribuie puteri foarte mari de control asupra celorlalte două puteri ale statului. În fond, lupta politică exagerată de la noi a cerut mereu judecătorilor să se pronunţe fie de o parte, fie de alta şi a forţat legile să fie cât mai partizane cu putinţă. Politicienii i-au chemat în ajutor pe judecători, iar acum nu ştiu cum să-i pună la locul lor. Importanţa Curţii Constituţionale a crescut enorm din cauza conflictului din sânul Executivului, dintre preşedinte şi prim-ministru, şi a incapacităţii parlamentarilor de a media decent legile, respectând propriul regulament. Cazul Legii educaţiei, pentru care Guvernul încearcă a doua oară să-şi asume răspunderea, e un exemplu tipic de situaţie care ar fi trebuit rezolvată fără intervenţia CC şi pe o cale parlamentară normală.

    Evident că magistraţii nu sunt imaculaţi. În cel puţin două situaţii, când şi-au dat sporuri şi când judecătorii constituţionali s-au exceptat de la pensionare, ei au abuzat de puterea lor. Dar, în rest, nu sunt de acord cu tendinţa de a-i face pe ei ţapii ispăşitori ai nefuncţionalităţii celorlalte două puteri ale statului, care merg chiar mai prost ca justiţia. Şi nici nu sunt aşa răi cum s-a acreditat. În procesele strategice ale SAR pentru desecretizarea unor mari contracte publice, cu Eximbank sau OMV, totdeauna cu unii mai bogaţi ca noi, magistraţii ne-au dat mereu dreptate: tot ei i-au vârât la închisoare pe Solomon şi Becali, chiar dacă temporar, fără frică de clanurile respectivilor. Se ţin mari discursuri să le tăiem pensiile nesimţite – dacă nu m-aţi auzit şi pe mine e pentru că nu sunt de acord cu asta. Într-un sistem politic nefuncţional ca al nostru, în care justiţia a ajuns să-şi asume un rol mai mare decât normal pentru a corecta conflictul politic şi prostiile guvernării (cadouri electorale azi, pe care le plătim mâine din exproprieri), trebuie să existe un arbitru. Din prostie şi incapacitatea de a controla conflictul politic am împins totul în justiţie, de la deciziile CNSAS la salarii. Mă mir că nu decidem şi încălzirea globală tot acolo. Dar, dacă e aşa, atunci înseamnă că funcţionarea ei a devenit pentru noi prioritatea numărul 1 a politicii publice. Şi asta înseamnă şi investiţia numărul 1.

    În politica publică se întâmplă uneori să ai două principii în conflict, o situaţie care se numeşte trade-off. Ce e mai important? Să ai pensii pentru judecători pe bază de contributivitate sau să ai judecători performanţi şi de încredere? Dacă vrem ca judecătorii să aibă obiectivitatea de a face ordine şi în legi, pe lângă tot ce mai au de judecat, atunci să le creăm condiţiile să fie obiectivi, nu să-i tratăm ca pe nişte infractori. Atitudinea Ministerului Justiţiei, care cere inspecţiei CSM să investigheze decizia de la Vâlcea pentru că nu dă dreptate Guvernului, e o prostie – ar avea sens numai dacă am bănui că respectivii judecători au fost influenţaţi în mod necuvenit. Ministerul are şi a avut pârghii, a amendat de zeci de ori prin ordonanţe Codul Civil, Codul Penal şi Codurile de Procedură. Dacă voia să limiteze jurisdicţia curţilor, putea începe un dialog cu CSM şi Curtea Constituţională pe tema asta. Dar acest exces de jurisdicţie al curţilor asupra legislaţiei s-a dezvoltat organic, provine mai ales din cauza unei politici aberante şi nu poate fi rezolvat prin anchetarea unui judecător, care creează alte probleme.

    E greu să iei puterea judecătorilor o dată ce le-ai scăpat-o. Uitaţi-vă în Italia, unde puterea şi lipsa de control a magistraturii au crescut din cauza eşecului partidelor politice. Berlusconi se luptă acum să le-o ia înapoi. Cu cine să ţinem? Eu ţin cu ei, deşi ştiu că şi el are un pic de dreptate, că sunt partizani politic. Aşa cum mă indignează când citesc răsteli prin presa noastră la judecătorii Curţii Constituţionale că nu au votat cu cine i-a numit. Păi, nu trebuie să voteze cu cine i-a numit! Măi, frate, noi nu merităm să avem o justiţie independentă, pentru că, de fapt, nu ne trebuie, toţi vrem justiţia celui mai tare. Şi când ajungem în minoritate descoperim brusc ce rău e. O săptămână neagră pentru avocatul care conduce Guvernul nostru, care a reuşit să piardă cele mai multe procese din toţi prim-miniştrii pe care îi ştiu. Nu îmi dau seama ce mai poate pierde Emil Boc până învaţă că pe cale conflictuală nu iese nimic: noaptea se dărâmă mai mult decât construieşti ziua. Problema e în politică, rezolvaţi-o acolo. Ţipaţi la judecători degeaba, nu îi puteţi da afară ca pe poliţai.

    Cer scuze că am scris un text aşa neamuzant, dar nu se poate să-i lăsăm să se pronunţe numai pe oamenii care nici nu au idee ce e judicial review şi de ce am militat noi ani de zile (în frunte cu Monica Macovei, azi foarte supărată pe tribunalele astea) ca să avem această procedură de sancţiune democratică. Mă bazez pe cititorii mei, mai intelectuali decât ai lor! Nu avea sens să scriu despre umilirea externă a preşedintelui, Schengenul amânat, sau noua pereche Nuţi-Baconschi, pe care le-am anticipat de mult şi văd fără plăcere că am avut dreptate. Erau infinit mai uşor de prevăzut decât conflictul ăsta cu curţile, a cărui evoluţie depăşeşte orice imaginaţie.

    Comentariu de Mihai Stoc — 25/11/2010 @ 8:13 PM | Răspunde

    • Si iata raspunsul meu la acest articol care m-a dezamagit din nou in legatura cu doamna Mungiu pe care candva o admiram. Dar toti avem un pret, nu-i asa?
      „Cine face aceste amanari doamna Mungiu? Cum se face ca Vantu a primit sentinta de a intra in puscarie exact dupa ce faptele s-au prescris si Realitatea TV s-a declarat pe fata de acord cu greva magistratilor? Dar chiar ne credeti niste imbecili? Dar de Catalin Voicu care era interfata intre penalii politici si magistrati cum ramane? Dar alegerile de la CSM ce-au fost decat o conservare a relicvelor comuniste in acest organism de conducere a justitiei? Doamna, dumneavoastra ne vorbiti de o alta tara sau despre Romania?
      Cum va explicati ca toti inculpatii sunt adus de DNAi in justitie cum a fost Vantu, iar justitia ii elibereaza imediat?
      Doamna Mungiu, dumneavoastra aparati magistrati ca doamnele Costiniu, Pivniceru sau Barbulescu?
      Mi-e scarba!”

      Comentariu de Marian — 25/11/2010 @ 8:19 PM | Răspunde

  7. de ce sint de partea I.M.Vlas (o fi chiar ea?) si a lui Marian
    si
    ca mine sint f. multi in Ro.

    si nu cred ca sintem niste prosti.

    Comentariu de skorpion — 25/11/2010 @ 9:05 PM | Răspunde

    • NU. Doar slab sau incorect informati. Vezi raspunsul meu anterior.

      Comentariu de Cristi — 25/11/2010 @ 9:28 PM | Răspunde

  8. dle Danilet,

    nu contest faptul ca ati muncit foarte mult; nu neg smecheriile avocatesti (pe undeva normale).
    sint convins ca nu este vorba de spaga la dvs.

    pe mine ma intereseaza insa altceva. stiti ce???
    Stiti foarte bine !!!

    Marile dosare aminate de mii de zile !!!!!

    cind vor fi judecati rechinii mari ai Romaniei (jaf la drumul mare echivalent cu 120 miliarde euroi in 20 de ani), cind alti rechini neincarcerati se vor speria,
    cind mita, spaga, bacsisul vor disparea,
    cind nu se vor face cadouri masini, vile pentru a scapa de bratul justitiei,
    atunci voi fi multumit!

    dar asta se va intimpla cind eu voi fi oale si ulcele!!!
    :)

    Comentariu de skorpion — 25/11/2010 @ 9:39 PM | Răspunde

    • Pai asta spun si eu: daca intr-un dosar simplu, cu 2 inculpati, au fost atatea probleme, va dati seama ce inseamna un dosar cu zeci de parti (precum alea de crima organizata si sa nu va inchipuiti ca prea des victimele traficate vin la instanta sa recunoasca acest lucru) sau alea in care se tot angajeaza si se schimba mari avocati (care acum au invatat o smecherie noua: trimit o hartie la instanta cum ca renunta la mandat exact in ziua in care vrei sa faci o audiere si nu ai ce sa faci, tr sa amani, ca sa nu mai spun ca din 2005 toate marile dosre s-au suspendat pt ca se invocau exceptii de neconstitutionalitate) sau cand inculpatul se imbolnaveste sau chiar avocatul se imbolnaveste si nu poti judeca in lipsa etc. Oare nu si-a pus problema nimeni, dar absolut nimeni, de ce amanarile care se dau pentru angajarea de avocat chiar si daca partea a primit citatia cu 3 luni in urma, sau pt ca avocatul lipseste si partea nu accepta inlocuirea lui sau pt ca avocatul renunta la mandat – de ce acestea nu au primit nicio rezolvare legislativa, nici macar prin mica reforma?
      Eu va spun ca amanarile se fac din alte cauze decat intentia sau macar culpa judecatorului. Eu cel putin, in 10 ani de judecata efectiva, nu am intalnit niciun inculpat care sa vrea sa se solutioneze cauza mai repede. Inclusiv in cauzele simple.
      A, nu mai spun ca martorii nu vin, politistii nu pun in executare mandatele de aducere, expertizele nu se fac la timp, institutiile solicitate nu raspund la adresele noastre etc.

      Comentariu de Cristi — 25/11/2010 @ 9:46 PM | Răspunde

  9. corect, toti sint niste ticalosi, doar judecatorii niste ingeri.
    ne infundam in discutie in acest mod.

    trebuie sa recunoasteti ca NU EXISTA JUSTITIE ADEVARATa IN ROMANIA!
    indiferent de ce motive invocati
    NU EXISTA DORINTA DE A JUDECA CORECT!

    din nou ma refer la marile dosare de coruptie care au tras inapoi enorm de mult tara asta….

    gainariile stiu ca se judeca, dar pe mine ca cetatean onest ma intereseaza sa se faca dreptate
    si cu cei care au facut/ fac ca aceasta tara sa fie in coada europei…chiar si dupa bulgaria!

    trebuie curaj, onestitate, curaj, onestitate!

    nu ma refer direct la dvs, nu o luati in nume personal.

    Comentariu de skorpion — 25/11/2010 @ 9:55 PM | Răspunde

  10. …” sistemul românesc de justiţie a rămas prizonierul valorilor epocii comuniste şi, bineînţeles, al unor grupuri din interiorul sistemului, care urmăreau să-şi menţină principiile stricate. ”
    Tom Gallagher

    Comentariu de skorpion — 25/11/2010 @ 10:01 PM | Răspunde

    • Se prefera conformismul intelectual, reguli desuete, practici comuniste. `Cine nu e cu noi, e impotriva noastra. Cine e impotriva noastra, vrea rau sistemului. Noi suntem buni, ceilalti sunt rai. Noi suntem o putere, ceilalti ne sunt datori. Noi nu raspundem in fata nimanui, ceilalti trebuie sa taca` par reguli ce ne guverneaza activitatea.
      (Cristi Danilet)

      Problema justiei romanesti e spinoasa. Mentalitatea comunista inca nu a disparut, recrutarea si pregatirea magistratilor e deficitara, iar daca nu am un corp de specialisti nu pot indrepta lucrurile in tara. Problema coruptiei e si mai grava. Acest flagel e unul mondial, de unde eforturile internationale in prevenire, control si combatere. In Romania, nu suntem prea departe de `statul captiv`, cand coruptia devine una endemica si la nivelul tuturor structurilor politice, judiciare si administrative.
      (Cristi Danilet)

      Comentariu de Cristi — 25/11/2010 @ 10:28 PM | Răspunde

  11. coruptia in romania A DEVENIT endemica!

    scapa cine poate, nu-i asa???

    pe miine, ca ma asteapta plantatia !!!
    :)

    Comentariu de skorpion — 25/11/2010 @ 10:30 PM | Răspunde

  12. Mai Stoc, fa un efort, macar mic, sa intelegeti ce a vrut sa spuna dna Mungiu in acel articol. Unde vezi ca ii apar pe Costiniu si compania? Si mai atent un pic cu ‘fiecare are pretul lui’, miroase a calomnie. Doamnele Macovei si Mungiu sint imaculate. Nu au avut pret, si de asta nu mai sint aici cu noi.

    Comentariu de adrian — 26/11/2010 @ 5:23 PM | Răspunde

  13. Situatia trebuie nuantata. Guvernul in aceasta situatie nu este in pozitia vecinului care a pierdut bucata de pamant, ci incearca sa protejeze un interes public lezat de o gogomanie juridica.
    Daca intrati in analiza legalitatii si temeiniciei hotararii, prin asemenea hotarari se infiinteaza atatea curti constitutionale cate instante de judecata sunt. Instanta refuza sa aplice o lege in vigoare, aplicand un control foarte similar celui de constitutionalitate, fara a se baza pe precedentul CCR. Mie unuia mi se pare clar ca asta se indreapta catre un RIL in care tendinta Vranceaa / Valcea nu va fi confirmata, dar Guvernul incearca sa protejeze interesul public in cei 1-2 ani pana acolo.
    Plus ca va trebui sa plateasca de la buget respectivele sume. Deci tot ce poate face Guvernul e sa depuna sesizari disciplinare (pentru intimidare) si mi se pare ca are motive s-o faca, din moment ce independenta justitiei poate fi si costisitoare in astfel de momente. Nu e normal ca instanta sa gaseasca in independenta justitiei o licenta pentru a face lege. Sa presupunem ca Tribunalul Cluj l-ar declara pe Ion Iliescu presedinte etern, nu ar trebui facut ceva urgent?

    Comentariu de Marian Ionescu — 27/11/2010 @ 2:52 PM | Răspunde

  14. Judecătorul Marin Marino de la Tribunalul Bucureşti a hotărât că 3 inculpaţi care au depozitat şi comercializat armele furate de la Ciorogârla, nu prezintă pericol public. http://www.hotnews.ro/stiri-esential-8074618-tribunalul-bucuresti-trei-acuzati-dosarul-armelor-ciorogarla-eliberati-seful-diicot-gest-iresponsabilitate-contextul-evenimentelor-neamtdecizia.htm Amicul Liviu Iordan vânduse o mitraliera AKM, 20 de pistoale mitraliera AKM, 32 pistoale TT, 5 pistoale Carpati, 3 pistoale Cugir, un pistol de semnalizare şi noua baionete pe post de „cauciucuri” [în stenograme interceptări telefonice şi ambientale]. Pe 10 pistoale TT si 3 pistoale mitraliera AKM cerea 17500€.
    Dacă ăştia nu sunt pericol public, înseamnă că noi suntem pericole private pentru că trecem prin cafenelele spre care pot fi îndreptate cătările armelor furate de la Ciorogârla :-) :-) :-)

    Făceţi-ne şi pe noi să înţelegem „munca” asta de judecător penalist. Care sunt cauzele unor astfel de liberări spectaculoase – poliţiştii, procurorii ori judecătorii. Admiţând că poliţiştii şi/sau procurorii mai greşesc la proceduri, voi chiar le daţi drumul?

    În „noaptea Corogârlei” mă întorceam dintr-o delegaţie in care, în colaborare cu alte 2 firme, pusesem în funcţiune un utilaj complicat. Proba durase 72 ore. N-am primit nici un reproş aşa că ni s-a semnat recepţia finală şi am plecat imediat spre casă unde, după estimările mele, urma să ajung pe la 1 noaptea. Întrucât ploua mărunt, şi treceau numeroase camioane, prin curtea fabicii era un noroi de nedescris care normal s-a depus pe pantofi şi pe maşină. Nu conta, de bucurie nici nu ştiu când am parcurs primii 400 km din drum ascultând Radio Romania Actualităţi. Mai aveam doar vreo 15 km până să urc în pat şi mă opreşte un echipaj de poliţie pe autostrada A1. Mă aşteptam să primesc amendă pentru că am mers cu 110 km/h în loc de 80 km/h cât era limita pe autostrada respectivă pe timp semi-ploios. Cum am oprit maşina şi am dat să deschid uşa, m-au orbit nişte proiectoare imense şi au început să mă filmeze unii de pe la Antena 3. Poliţiştii nu mi-au spus de ce m-au oprit, m-au invitat să cobor, şi m-au pipăit prin buzunare. După mine au oprit şi pe alţii, cred că pe toţi care veneau dinspre Piteşti. Pe mine mi s-a părut că m-au ţinut cel mai mult, cerându-mi explicaţii de unde vin, ce căutam noaptea pe acolo, etc. etc. M-au ţinut vreo oră în care au percheziţionat amănunţit maşina, inclusiv în rezervorul de benzină, n-am înţeles ce aveau cu mine, şi am scăpat de ei arătându-le Procesul Verbal de recepţie şi insistând să telefoneze la şefi şi la beneficiar să confirme cele spuse de mine, chiar dacă dormeau. N-au verificat nimic telefonic, mi-au dat drumul şi am zis bogda-proste că am scăpat de ei. Abia a doua zi spre seară am văzut la ştiri de ce am fost oprit în noaptea precedentă. Nu le am pe astea cu procedurile penale, nu m-am supărat, dar cred că au greşit. După mintea mea era corect să spună că se caută armament furat dintr-o unitate militară, să arate chiar o hârtie că au asemenea misiune, şi pentru orice eventualitate să ne pună să semnăm o hârtie pe care să scrie drepturile noastre din acel moment şi că permitem sau nu percheziţia. Aşa cred eu că s-ar fi acoperit în justiţie în cazul că găseau ceva prin maşini.
    Chiar dacă n-au respectat scrupulos procedurile (sunt în mare parte convins că întâi au scormonit grămada de lemne în care au găsit armele rămase şi după aia au obţinut mandatele), procurorii s-or fi bâlbâit, ĂIA NU TREBUIAU ELIBERAŢI. Pentru mine, aşa JUSTIŢIE, ESTE UN GRAV PERICOL PUBLIC.

    Comentariu de Ioana Maria Vlas — 27/11/2010 @ 10:36 PM | Răspunde

  15. Mie mi-a placut comentariul dumneavoastra si-l inteleg. Chiar daca inteleg si exasperarea unora dintre ceilalti vizitatori ai blogului.
    Dar mi se pare mult prea toxica orice tentativa/neglijenta a puterii executive in raport cu puterea judecatoreasca, asa ca eu sustin punctul dumneavoastera de vedere. Nu cred ca vom fi mai fericiti daca motivelro de suparare pe care le avem relativ la judecatori mai adugam inca un motiv de ingrijorare referitor la raporturile intre doua puteri in stat. Deloc.

    S-a spus aici ca hotararile CEDO evocate in hotararea Tribunalului Valcea nu ar fi relevante pentru ca nu se refera la spete asemanatoare sau identice cu cea solutionata la noi.
    Din cate am vazut eu in cateva zeci de hotarari ale CEDO -lecturate pe internet si fara niciun interes personal in vreo speta! – mai ales in preambulul acestora se defineste intelesul expresiilor/cuvintelor/categoriilor din Conventia europeana a drepturilor omului si din protocoalele acestuia. Practic, instanta europeana examineaza textele conventiei si protocalelor si le expliciteaza sensul.
    Am vazut ca in hotaririle CEDO, in preambul se evoca alte decizii anterioare care, chiar daca se refereau la spete total diferite, explicitasera anumite sintagme/expresii din Conventie si protocoale si definisera intelesul lor.

    Asa ca mie nu mi se pare gresita invocarea – in hotararea Tribunalului Valcea – a unor hotarari CEDO in spete diferite, daca aceste hotarari aduc lamuriri importante privind articolele din Conventie si Protocolul 1 aplicabile spetei Valcea.

    Evident, aceasta este opinia mea, a unui citittor fara studii juridice, dar foarte curios relativ la problemele importante ale societatii.
    Gresesc, domnule judecator Danilet?

    Comentariu de casandra — 27/11/2010 @ 10:52 PM | Răspunde

    • Faptul ca instantele din Romania invoca jurisprudenta Curtii de la LStrasbourg sau a celei de la Luxembourg sau, sa speram intr-o zi, jurisprudenta altor instante din tari straine, e mai mult laudabil. Mai mult, judecatorul national este primul judecator conventional, respectiv al UE. In fata CEDO si a TUE, orice Constitutie e sursa secundara.
      Cat priveste temeinicia hotararii de la Valcea si pertinenta incidentei hotararilor CEDO invocate, nu am voie sa ma pronunt.

      Comentariu de Cristi — 28/11/2010 @ 8:11 PM | Răspunde

      • Asta poate echivala cu dictatura judecatorului, daca poate cauta sprijin in „jurisprudenta altor instante din tari straine”. Cate bucatarese, atatea ciorbe, poti gasi o Curte Suprema care sa sustina ca avortul contravine dreptatii (Germania) sau una care sa sustina ca interzicerea avortului o face (SUA). Puterea suverana a statului roman nu a insarcinat instantele cu urmarirea jurisprudentei altor tari, ci cu aplicarea legii romane.

        Comentariu de Marian Ionescu — 29/11/2010 @ 8:31 AM | Răspunde

  16. Avem niste reguli. Bune, proaste, trebuie sa le urmam cu totii. Chiar si cei care sunt indrituiti, in anumite conditii, sa le schimbe, atata timp cat nu le-au schimbat. In cazul legilor, pot fi modificate Parlament si de Guvern. Guvernul cu asta se ocupa, excesiv si abuziv, de la o vreme, de au dat o tara intreaga peste cap. N-aveau decat sa schimbe procedura, daca ii tineau puterile, si sa faca o lege prin care judecatorii sa fie sanctionabili pentru hotararile pe care le dau. Ca doar n-or sa fie asa, de capul lor, sa nu dea socoteala nimanui! (adica… independenti) DAR NU AU VOIE SA INCALCE LEGEA. Doar sa o schimbe.
    Procedurile sunt atat de greoaie si e atata birocratie in tara asta, incat procese banale in civil, in care paratii nici macar nu se sinchisesc sa se puna contra, se pot lungi ani de zile, fara intentia cuiva, exact din motivele expuse de domnul judecator, ca sa nu mai vorbim de cele in care partea vinovata face tot posibilul sa fenteze. N-are rost sa insir experiente personale. Si judecatorul n-are incotro, e obligat sa urmeze procedura si sa dea termene, desi uneori lucrurile, chiar depinzand de terti, s-ar putea rezolva practic in cateva zile.
    Judecatorii nu pot sa schimbe legea – nici normele de drept material, nici cele de drept procesual – dar au dreptul si indatorirea sa JUDECE cu capul propriu ce e cazul sa fie aplicat si cum e cazul sa fie interpretat un text act normativ, acolo unde nu este impusa deja o interpretare. Buna, rea, judecata lor poate fi supusa controlului unor alti judecatori. O data sau de cateva ori la rand, dupa caz. Asta e regula jocului. Pe care nu ei au stabilit-o. Judecatorii de la Valcea au procedat dupa reguli. Chiar si cea de a aplica direct Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Daca Guvernul vrea sa dea o OUG prin care sa schimbe lucrul asta, nu are decat. Pe propria raspundere. Sa dea aceasta competenta Curtii Constitutionale sau, si mai bine, sa si-o rezerve. Eventual sa isi rezerve dreptul de a modifica orice hotarare judecatoreasca. Deja legifereaza mai mult decat Parlamentul. Sa propunem dara sa controleze si puterea judecatoreasca!
    Si, pe fond, tuturor celor revoltati de faptul ca taierile de salarii au fost apreciate ca ilegale, vi se pare mai etica (ca asupra legalitatii nu ne putem noi pronunta) masura asta decat reducerea cheltuielilor bugetare aberante? Ori mai eficienta? Duce oare si altundeva decat la saracirea celor multi? (Adica, pana la urma, atingerea dreptului de proprietate…) Va functiona statul mai bine?

    Comentariu de student anul III — 28/11/2010 @ 7:40 PM | Răspunde

    • @student anul III… .
      E o PROBLEMA cu Judecatorul zilelor noastre.
      Atata timp cat un judecator asociaza imobilizarea violatorului de domiciliu cu infractiuni contra persoanei, asociaza manifestaţiile de protest cu infracţiuni contra autorităţii şi infractiuni care aduc atingere unor relatii privind convietuirea sociala, schimba raporturile juridice intre semeni, submineaza statul de drept si instiga cetatenii acestui stat impotriva Guvernului cu sustineri gen: **Sunt ilegale taierea pensiilor si salariilor**, **Din cauza legislatiei ambigue noi facem ceea ce facem** etc.
      Justitia inseamna dreptate. Justitia nu inseamna ceea ce face judecatorulm chiar daca judecatorul e chemat sa faca dreptate.

      Comentariu de Cosmin Cristea — 29/11/2010 @ 6:40 AM | Răspunde

    • Scrie in Conventia Europeana a Drepturilor Omului ca un salariu nu poate diminuat? Adica orice angajat de acum inainte poate da in judecata angajatorul pentru reducerea salariului? In ce lume traiti bai baieti? Cat de idiot poti fi ca sa dai o asemenea sentinta? Ati ramas in comunism baieti!
      Mi-e sila!

      Comentariu de Marian — 29/11/2010 @ 1:34 PM | Răspunde

      • A spus cineva ca scrie in Conventia Europeana a Drepturilor Omului ca salariul nu poate fi diminuat? In ce lume traiesti, Mariane? Ai invatat sa citesti sau esti inca la inceput? Vezi sa nu ti se infunde de atata sila de propria-ti persoana!

        Comentariu de pt Marian — 29/11/2010 @ 2:11 PM | Răspunde

      • Dreptatea, pe lumea asta, o face doar Dumnezeu. Justitia inseamna Lege. Atat.
        Legea poate fi legea interna ( de la Constitutie si pana la legea ordinara), legea europeana (ca de aceea ne+am cedat o parte a suverantiatii cand am devenit membri ai UE si ai Consiliului Europei) sau legea internationala (legile cu privire la razboi, in baza carora judeca Tribunalul Penal International sau alte feluri de reglementari ale ONU si OIM in privinta drepturilor omului si drepturilor sociale si ale muncii).

        Chiar in Contitutia Romaniei, la art.20, se stabileste ca in materia drepturilor omului este mai puternica legea internationala decat cea nationala. Deci, Conventia Europeana a Drepturilor Omului – in baza careia judeca CEDO – este mai puternica decat legile lui Boc sau decat alte legi interne. De aici, importanta jursiprudentei europene.

        De altfel, pentru ca suntem membri ai UE, in baza Tratatului de aderare semnat chiar de dl. Basescu, trebuie ca Romania sa respecte drepturile sociale stipulate in acel act, in directivele si Regulamentele UE, inclusiv Codul european de securitate sociala. Curtea chemata sa judece chestiuni care decurg din legislatia UE este Curtea de la Luxemburg,a dica Curtea Europeana de Justitie. Sentintele CEDO si CEJ sunt obligatorii si mai puternice chiar decat sentintele instantelor nationale.
        Cam asa sta treaba cu suveranitatea. Am cedat o parte a suveranitatii cand am aderat la UE si la Consiliul Europei.
        Asa sta treaba si cu dreptatea. Judecatorii au inn sarcina sa faca sa trimufe Legea. Cu dreptatea pura se ocupa Divinitatea.

        Comentariu de Pupaza din tei — 29/11/2010 @ 3:54 PM | Răspunde

      • @Pupaza din tei
        O singura problema capitala in argument: am cedat din suveranitate catre Brussels, nu catre instanta din Valcea. Nu se poate fiecare instanta sa fie o curte constitutionala sa nu aplice o lege in vigoare.

        Comentariu de Marian Ionescu — 29/11/2010 @ 6:04 PM | Răspunde

    • Domnule student anul III, probabil studios în drept. Nu suntem revoltaţi că un judecător a făcut „aprecieri”, ci pentru că a scris un act profund ilegal, incomplet motivat. „Dreptul de la Vălcea”, nu este nici etic şi nici legal.
      Nu este etic pentru că îi discriminează pe majoritatea salariaţilor bugetari în raport cu câţiva privilegiaţi care obţin sentinţe favorabile, justiţia fiind incapabilă să soluţioneze doleanţele tuturor salariaţilor.
      Nici legală nu este căci judecătorul a modificat un act normativ (o lege) emis de o autoritate publică centrală, şi apoi l-a aplicat, aşa modificat de el, unui contract de muncă. Cu toată părerea de rău, dar judecătorii Tribunalului Vâlcea nu aveau competenţa să corecteze singuri legi – trebuiau să apeleze fie la Curtea Constituţională fie la o Curte de Apel aşa cum prevede art.10 alin.(1) al Legii 554/2004
      „art.10 alin.(1) Litigiile … privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale … se soluţionează, în fond, de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale __c_u_r_ţ_i_l_o_r___d_e___a_p_e_l__, dacă prin lege specială nu se prevede altfel.”
      Neavând pe nimeni în judeţ împuternicit să judece modificarea legii, oltenii şi-au arogat abuziv un drept inexistent. Calea lor legală era invocarea unei excepţii care s-ar fi judecat altundeva.
      Citeşte şi tu “Case Of Vilho Eskelinen And Others V. Finland (Application no. 63235/00″ în original http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/view.asp?item=1&portal=hbkm&action=html&highlight=63235/00&sessionid=62839936&skin=hudoc-en sau în traducerea selectivă postată pe aici să vezi ce-a decis CEDO legat de diminuarea veniturilor salariale.
      Chestia cu „saracirea celor multi = atingerea dreptului de proprietate” e tare de tot! Unde ai găsit-o că vrem şi noi să învăţăm asemenea teorie juridică.

      Comentariu de Ioana Maria Vlas — 29/11/2010 @ 7:09 PM | Răspunde

      • @ Cosmin Cristea + Ioana Maria Vlas
        Este atat de greu de inteles ca subiectul articolului nu este temeinicia hotararii Tribunalului Valcea?
        Dupa cum nu este nici coruptia in justitie.
        Subiectul articolului este ca statul de drept se bazeaza, printre altele, pe independenţa justiţiei – principiu care ar trebui respectat inclusiv de celelalte puteri în stat, cu atat mai mult cu cat exista dispoziţii exprese cu privire la procedura de urmat în cazul unor hotărâri judecătoreşti apreciate ca greşite. Atât. Restul sunt discuţii off-topic – utile sau nu, dar off-topic aici.
        Deci:
        Ce părere aveţi, e cazul ca executivul să se conformeze legilor sau e mai bine ca, „în numele poporului” ori „pentru binele superior al acestuia” să le încalce?

        Comentariu de student anul III — 04/12/2010 @ 8:59 PM | Răspunde

      • OK tinere student. Dacă Justiţia matale plăteşte de la ea, din încasări, pe lângă consumul propriu, şi banii tăiaţi de la bugetari, nu este nici o problemă. Dacă însă hotărăşte ca banii respectivi să îi plătească puterea executivă de unde-o şti, înseamnă conform raţionamentului vostru că încalcă independenţa altei puteri din stat, anume pe-a Guvernului. Secretarul de Stat a reacţionat la abuzul unui judecător care a încălcat împuternicirile acordate Guvernului, nu era un om de pe stradă căruia i-a căşunat din senin pe Justiţia Română. Deci se cade să înlocuiti analizele voastre metafizice, cu unele mai realiste în care să începeţi cronologic cu fapta judecătorului.
        Părerea mea este că executivul s-a conformat legii valabil adoptată constituţional, iar Judecătorul s-a substituit neconstituţional Parlamentului începând a face/modifica legi de capul lui. Citeşte-mi şi toate celelalte comentarii ca să înţelegi de ce!

        Comentariu de Ioana Maria Vlas — 08/12/2010 @ 12:02 AM | Răspunde

  17. Deci….
    1. Masurile de auteritate sunt legale. Bugetarii au voie sa isi exercite dreptul de a manifesta impotriva masurilor de austeritate.
    2. Judecatorii nu au voie sa submineze statul de drept si sa instige cetatenii-bugetari impotriva Presedintelui si Guvernuluicare prin a sustine ca **taierea salariilor este ilegal**. Taierea salariilor este o masura de austeritate. Concedierea este o alta masura de austeritate. Cresterea TVA este o alta masura de austeritate.

    Comentariu de Cosmin Cristea — 30/11/2010 @ 6:32 AM | Răspunde

  18. Stiti ce spune Amnesty International ca au facut in China ca masura de austeritate? Ei inca au pedeapsa cu moartea si, ca sa nu mai cheltuie banii pe gloante, au facut un autobuz special cu care trec peste cei condamnati la pedeapsa capitala. Cica e mai ieftin.

    Comentariu de CC — 30/11/2010 @ 9:24 AM | Răspunde

  19. „De ex, pt mine judecatorul reprezinta garantia statului de drept iar dvs cu gandul la ce bine era inainte de `89, ne spuneti ca justitia e piedica in calea statului de drept.”

    consider ca gindul „la ce bine era inainte de 89” este aproape ca o insulta.

    Da, la ora actuala justitia NU isi face inca datoria.

    nu ne mai dati exemple de procese banale….
    va rog frumos!

    si va mai rog un lucru: aratati-mi un link sau ceva de unde rezulta ca vi s-a taiat
    25% din salariu.
    danke.

    Comentariu de skorpion — 02/12/2010 @ 6:25 PM | Răspunde

  20. Nu stiu daca cineva mai este interesat de subiect: http://www.juridice.ro/130698/raspunsul-inspectiei-judiciare-fata-de-solicitarea-mj-de-verificare-a-unor-judecatori.html. S-a scris mult, dar s-a spus ceva simplu: pe cale administrativa nu poate fi cenzurata o hotarare judecatoreasca. Punct.

    Comentariu de Cristi — 21/12/2010 @ 12:25 AM | Răspunde

    • Intr-adevar, sub acest aspect aveti perfecta dreptate. Foarte corect.

      Comentariu de Marian Ionescu — 21/12/2010 @ 11:53 AM | Răspunde

  21. Nu am avut drept de vot la aceste alegeri pentru CSM, aflandu-ma inca in „pepiniera” magistraturii din cadrul INM. Mi s-a parut interesant procesul electoral, chiar daca pe alocuri a semanat parca prea mult cu alegerile politice. Poate nu e recomandat ca magistratii sa imprumute practicile si uzantele folosite in campaniile celorlalte puteri ale statului. Revenind la subiectul abordat mai sus, imi place sa va urmaresc in incercarea de a prezenta argumentele logice „interlocutorilor” virtuali. Eu n-as da vina pe „proasta informare”, ci mai ales pe „dez-informarea” cititorilor dumneavoastra, atunci cand acestia nu inteleg care este rolul si locul puterii judecatoresti in statul de drept. Imi dau seama de lucrul asta din discutiile purtate cu prietenii mei din alte profesii, care pur si simplu nu inteleg ca rolul unui magistrat modern intr-un stat democratic nu este acela de a executa niste directii trasate in indeplinirea unui scop al unei persoane sau alteia…dar repet, nu cred ca fenomenul neincrederii se poate doar in seama „proastei informari” sau al „lipsei de informare”. Am ajuns in situatia in care prefer sa nu declar public, in diverse imprejurari sociale, ca ma pregatesc sa intru in profesia de magistrat, si parca nu e tocmai in regula. Intrucat va pregatiti sa incepeti mandatul de membru ales in CSM, sper sa demarati niste proiecte in acest sens, adica sa nu mai simt retinere in a-mi prezenta profesia atunci cand sunt intrebat…In rest, stiu ca v-a placut cartea Shogun. Mie mi-a placut trilogia Star Wars (sunt generatia MTV si televiziune, asta e situatia…). Sper sa fiti un cavaler jedi in acel consiliu, si nu un lord sith incognito… Mult succes, sunt curios cum va arata viitorul meu si al colegilor mei peste 6 ani, si sper sa ajung sa regret ca nu veti mai avea dreptul sa candidati atunci.

    Comentariu de spectator — 22/12/2010 @ 10:09 PM | Răspunde

  22. Corect….in Statul de drept Hotararea judecatoresca nu poate fi comentata…daca este data in temeiul legii. Daca nu este data in temeiul legii, ci a unei interpretari juridice mai mult sau mai putin legale exista caile de atac legale pentru desfiintarea acelei hotarari. Daca nici prin caile legale de atac, judecatorii instantelor de control judiciar, din alte interese decat cele dictate de supremtia legii, noua ne mai ramene sa… emigram. nu se mai poate nici asta deoarece Roamnia este considerat un stat de drept…pe hartie.
    Daunazi primesc un raspuns la o petetie catre CSM. Un anume inspector sef imi raspunde in termeni politicosi, ca as este normal la mai toate capetele petitiei. La una din ele despre comunicarea Hotararilor nesemnat de judecatori si grefierii cauzei, mi se argumenteaza cu Regulamentul de functionare al Instantelor, ca acolo sicrie ca numai cele doua exemplare ce raman la Instanta se semneaza de emitentii numiti. Cetatenul parte primeste o copie nesemnata, adica redactata dar neasumata ca fiind emisa de respectivii. Mai hazliu decat minunile justitiei romane, pe respectiva copie sicrie negru pe alb „CONFORM CU ORIGINALUL”. Care original Domnule Judecator, cel nesemnat dupa redactare!? Semneaza indescifrabil un anonim, ori cum zicea nea Costica Paucel, fost ofiter de manutanta in ultimul razboi, un nima’n lume, pe limba noastra un anonim. Falsa judecata, la care se dedau inclusiv judecatorii din CSM-ul judecator. Multe din aceste copii produc efecte juridice. Recent un cetatean imi aduce un asemena docoment ce a fost folosit de un executor judecatoresc pentru poprire, semnat pentru conformaitate cu originalul chiar de executor. Pai executorul avea acesta calitate stimabililor? Nu avea, insa la noi merge si asa. Functionarul contabil sef ori consilier juridic la o intreprindere de lene ori de complicitate mafiota le pune in executare desi legea dispune altfel. Mai hazliu ca intreba ce inseaman „certficare”. pai multi nu au ajuns cu studiul la capitolul despre acte, ori cum se certifica un act juridic, cu semnatura si calitatea celui in drept sa certifice, cu timbru judiciar si satampila aplicata acolo unde trebuie nu aiurea. pai dumnevoastra in bolentin banuiesc ca nu va numiti Cristi la nume si damielet la prenume. pai si pe hotarari daca scrieti la fel daca ma faceam jude, va trimiteam la ocna pentru fals de identitate!!!! Unde este Statul de Drept si judecatorul Impartial supus numai legii stimate Domn Danielet. Poporul cu a sa lipsa de cultura juridica stie ca odata ajunsi pe o anumita creaca a plopului social, creca judecatorilor, acestia isi cam bat joc de drept si judecati, scutti de responsabilitati si aparati de inamovibilitate. O nulitate absoluta opusa in proces, judecatorii trec cu nepasare peste ea, judecand in favoarea partii fara drept de face si a exista. Ce era acea nulitate? O incheiere de acordare a personalitatii juridice prin fraudarea legii de cate un confrate si coleg judecator.Sapand mai adanc prin mijloace proprii, descoperim ca si alti judecatori au pronuntat in acelasi mod, acum judecand propriile creatii juridice prin frauda legii. Structurile mfiote sunt mici copii piseciosi fata de aceste structuri judecatoresti formate dupa 89′ incoce. Vedeti-va asociatiile de proprietari din Roamnia. Unele pe cldire cm dispunea legea iar altele judectoresti mafiote pe cartiere intregi, practicand inselaciunea si bancruta frauduloasa impotriva bietilor confuzi proprietari c obladuirea si ingadunita justitie. pai pana cand stimate domnule respectabil judecator. Sunteti respectat pentru ca spre deosebire de altii intrati in discutii si dovediti ca sunteti parte a acestui necajit popor. Vom face cerere de emigrare din romania, in Romania. Credeti ca se mai poate?!

    Comentariu de neagoe — 07/11/2011 @ 11:56 PM | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: