CRISTI DANILEŢ – judecător

30/03/2011

Ghidul de selecţie a candidaţilor la ICCJ trebuie respectat

Filed under: CSM,profesionism — Cristi Danilet @ 12:25 AM

În România cariera magistraţilor este gestionată de CSM. Este competenţa constituţională şi exclusivă a acestui organism reprezentativ al judecătorilor şi procurorilor. Recent, CSM a elaborat un Ghid (hotărârea nr. 160/17.03.2011) în care se prevăd anumiţi paşi care trebuie urmaţi în vederea selectării magistraţilor care vor ajunge judecători la ICCJ. Acum citesc că ICCJ contestă acest Ghid.  

În urmă cu un an am făcut o analiză detaliată a modului în care ar trebui să se ajungă judecător suprem. Procedura legală e aceeaşi şi acum, şi e relativ simplă: candidaţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute în art. 52 alin. 1 din Legea 303/2004 îşi depun cererea şi documentele aferete la colegiul de conducere al ICCJ, care le analizează şi întocmeşte un raport consultativ, după care pe baza acestuia formulează recomandări şi care în final trimite cele trei categorii de înscrisuri la CSM. Secţia pentru judecători a CSM examinează recomandările, iar în Plenul CSM dispune asupra promovării. 

Şi tot acum un an am făcut o analiză şi asupra modului în care s-a ajuns judecător suprem în perioada 2005-2010 şi concluzionam atunci: candidaţii au fost admişi sau respinşi prin hotărâri având, din păcate, aceeaşi motivare, iar ghidurile interne – necontestate în justţie de nimeni – nu au fost respectate nici măcar de membrii vechiului CSM. În plus, referindu-mă acum concret la candidaţii care la începutul anului 2011 au fost cu toţii respinşi de noul CSM, pot spune un lucru după ce, în calitate de membru al acestui organism, am văzut toate documentele: ICCJ nu şi-a îndeplinit obligaţia legală de a întocmi raportul consultativ în care să fie analizate fiecare candidatură, ci ceea ce ne-a trimis Colegiul de conducere al ICCJ au fost următoarele:

– un înscris intitulat `raport consultativ`: acesta, după conţinut, pare a fi mai degrabă `recomandarea` de care vorbeşte art. 40 lit.c din Legea 317/2004, cu atât mai mult cu cât în conţinutul acestui document se foloseşte sintagma `acord consultativ`, neprevăzută de lege; cu siguranţă acest `raport consultativ` nu este unul motivat şi nu provine dintr-o analiză a candidaturilor, aşa cum impune art. 52 alin.4 din Legea nr. 303/2004 care se referă inclusiv la condiţia `activitate profesională remarcabilă` pe care trebuie să o îndeplinească candidaţii, condiţie care e de domeniul evidenţei că presupune o temeinică analiză a calităţilor profesionale a lor;

– un proces-verbal din 14.12.2010 al Colegiului de conducere al ICCJ, care ar fi trebuit să facă acea analiză de care vorbeam mai sus. Că nu este aşa, rezultă în mod neechivoc chiar din conţinutul acestui înscris: singura activitate menţionată a fost „evaluarea  datelor cu privire la aceste candidaturi aşa cum rezultă din documentele depuse, în vederea întocmirii raportului consultativ”. Dar nu se înţelege în ce constă această evaluare şi ce date s-au examinat. Mai mult, e evident că nu există vreun criteriu avut în vedere pentru formularea recomandărilor de la sfârşitul documentului şi care ar fi trebuit să arate clar de ce unii candidaţi au fost recomandaţi de Colegiul de conducere al ICCJ pentru a fi judecători supremi, iar alţii nu. Mai remarc, la fel cum am făcut-o şi mai sus, folosirea în mod impropriu a altor două alte sintagme, de data aceasta `aviz consultativ` şi `acord în vederea promovării`, de unde îmi apare şi mai evidentă confuzia făcută între categoriile de `raport consultativ` şi `recomandare` de care vorbeşte legea. 

În plus, în practica CSM, am mai observat un lucru: secţia de judecători a CSM verifică îndeplinirea condiţiilor de legalitate a candidaţilor, iar în faţa Plenul CSM se susţinea un interviu. Or, aceasta distincţie/repartizare de atribuţii nu rezultă în mod clar din lege, ci apare doar in Ghidul din 2010

Prin urmare, era nevoie de nişte linii directoare, un Ghid, care să  lămurească toate aceste chestiuni. Eu, ca membru în noul CSM, nu îmi pot asuma nici măcar acuzaţii, darămite decizii privind cariera unui coleg marcate de un puternic subiectivism, aşa cum s-a petrecut până acum. Or, tocmai am arătat în postarea anterioară care sunt standardele internaţionale în materie de selectare şi de promovare a judecătorilor: MERITOCRAŢIA este cuvântul central. Iar aceste standarde sunt obligatoriu de implementat în legislaţia şi practicile instanţelor şi instituţiilor naţionale.  

După cum îi spune şi numele, acest document este un GHID – adică o reglementare secundară care vine să stabilească nişte paşi concreţi în procedura ce trebuie de urmat (de exemplu, legea nu spune ce fel de întrebări se pot pune candidatului, dar un ghid o poate face etc). Nu e primul de acest fel, au mai fost Ghiduri şi în 2005, şi în 2010, criticate însă în mod repetat de cei peste 4000 de judecători din ţară. Atât timp cât Ghidul sau orice altă procedură aplicată în vederea selecţiei candidaţilor nu încalcă legea, acesta trebuie respectat de cei cărora li se adresează. În viziunea mea, ÎCCJ ar fi trebuit să îşi modifice propriul regulament prin care să stabilească norme interne care să dezvolte cum anume se ajunge la formularea raportului consultativ şi cum se întocmeşte recomandarea de care vorbeşte legea. Fiindcă nu a dorit, CSM nu a putut reglementa aceste aspecte, astfel că instanţa supremă rămâne ca şi până acum suverană să îşi îndeplinească obligaţiile legale cu privire la aceste două aspecte. 

Mai departe însă, după ce documentaţia ajunge de la Colegiul de conducere al ICCJ la CSM, e atribuţia exclusivă a CSM să îşi organizeze modalitatea de examinarea a candidaţilor legea reglementând doar obligaţia ca secţia să examineze recomandările, iar Plenul să facă numirea. Ghidul din 2011 arată că Direcţia de resurse umane a CSM verifică îndeplinirea condiţiilor legale şi întocmeşte fişa profesională a candidatului, se constituie o comisie de evaluare profesională în faţa căreia se ţine şi un interviu finalizat cu un referat (numit „raport”), secţia CSM verifică îndeplinirea condiţiilor legale, iar în faţa Plenului CSM se va susţine candidatura, după care se va da o hotărâre motivată. Aşadar nimic nu contravine legii. 

Eu susţin că atât legea, cât şi acest ghid trebuie întru totul respectate de CSM şi de ICCJ – celor două instituţii revenindu-le atribuţii concrete în legătură cu promovarea la cel mai înalt şi respectat for judiciar din ţară. Asta, dacă vrem cu adevărat – aşa cum vor mii de magistraţi şi aşa cum vrea societatea civilă – să promovăm cei mai buni din cei mai buni magistraţi la instanţa supremă. Care trebuie să fie supremă din toate punctele de vedere.

Succes candidaţilor!

 

 

 

Anunțuri

13 comentarii »

  1. Meritele unui judecător sunt destul de greu de determinat în condiţiile formării unei păreri de tip opinie publică. De ce? Pentru că un judecător este la rândul lui judecat de cei cu care vine în contact, dar nu poate fi cunoscut de restul societăţii.
    Cu alte cuvinte, nu putem vorbi despre o părere care capătă un fenomen de masă astfel încât părerea să devină opinie publică.
    Iată de ce există prin alte părţi modelul votării judecătorilor de către comunitatea pe care o deserveşte.

    Opinia publică se formează, în consecinţă, numai atunci când justiţia este privită în ansamblu. Ce face o Justiţie corectă? Este unitară (deciziile nu se bat cap în cap), insensibilă la bani şi la intimidări de tip mafiot şi în susţinerea societăţii în ansamblul ei.

    Şi acum… ce anume se analizează la o candidatură? Se ajunge, într-un fel sau altul, tot la o mapă profesională. Din păcate, cetăţeanul este exclus din ecuaţie. Iată că, deşi trăim într-o democraţie pe hârtie, puterea Judecătorească este sensibil mai dezechilibrată din punct de vedere democratic decât executivul şi legislativul.

    Comentariu de Bibliotecaru — 05/04/2011 @ 7:46 AM | Răspunde

    • Cetateanul, ca `institutie`, este luat in seama in momentul in care tot ce inseamna candidatura este facut public: CV, documente profesionale, transmisiune in direct. Cetateanul are posibilitatea ca prin reprezentantii sai din CSM – cei doi din partea societatii civile – sa puna intrebari. Cetateanul are posibilitatea ca prin reprezentantii sai din Parlament sa impuna anumite criterii de promovare la ICCJ. In rest nu, cetateanul nu are dreptul sa puna intrebari sau sa faca selectie cu privire la candidati: justitia nu e politica, noi nu avem nevoie de voturile poporului ca sa urcam in cariera. Opinia publica nu e un criteriu, sper ca sunteti de acord cu mine: ca judecator, dai deseori solutii care supara o parte a opiniei publice si multumeste cealalta parte. Justitia nu e plebiscitara.

      Comentariu de Cristi — 05/04/2011 @ 8:02 AM | Răspunde

      • complicat de tot – acuma este un nou CSM si lumea este plina de asteptari! treaba se extinde si la cei 2 reprez. ai s.civile – este posibil ca asa zisa ‘fisa postului’ sa fie ceva perimat, adica atata inteleg eu (poftim?) nefiind un criteriu viabil – deocamdata CSM-ul trebuie sa fie atent sa nu se promoveze 2 reprez. la ‘civil’ – adica tocmai 2 notari dati afara pe usa din dos de ministrul Macovei! pai reprezentantii ar trebui cel putin sa aiba oleaca de moralitate (parca!)? daca cei 2 fosti notari ‘nelegali’ si dati afara rusinos ajung cumva, totusi, la CSM oare cine si cum si unde va invoca ‘incapacitatea/imoralitatea’ acestora? sau toti ne facem ca ploua? – daca este asa : JUSTITIA pe ce criterii se bazeaza?

        Comentariu de anonim — 13/05/2011 @ 12:05 PM | Răspunde

  2. Aveţi perfectă dreptate în cele ce le spuneţi, nici nu aş putea să contest ceva. Numai că dumneavoastră vorbiţi despre o Românie care funcţionează normal unde foştii miniştrii nu sunt arestaţi cu câte 12 mascaţi iar criminalii sunt judecaţi în libertate pentru că nu prezintă pericol social.

    Noi trăim însă într-o ţară care nu numai că funcţionează anormal, dar nici măcar nu se apropie de normalitate, ci se îndepărtează.

    Ce bine ar fi să avem şi noi un canal TV pe cablu, de tip local, care să prezinte procesele în direct. Ce bine ar fi ca măcar să avem campanii media care să spună cetăţenilor ce drepturi au şi ce pot face pentru a obliga autorităţile şi partenerii sociali să respecte drepturile sale. Nu, noi avem mari posesori de ştiinţă juridică care spun altora că-i vor da în judecată pentru calomnie, deşi aceasta nu a fost reintrodusă în codul penal şi până şi eu, care nu am treabă cu dreptul, ştiu asta.

    Sigur, CV-ul este făcut, mai mult sau mai puţin, public. Şi totuşi astăzi vedem CV-uri extrem de impresionate şi apoi constatăm că posesorii de diplome de prestigiu nu prea ştiu nici măcar lucrurile de bază ale meseriei. Documentele profesionale (mapele profesionale, cum sunt numite, generalist, în argou) nu sunt nicidecum publice şi nici nu ştiu dacă ele ar trebui să fie publice. Eu unul nu am reuşit să găsesc nici o referire la profesie dincolo de banalul CV.

    Cetăţenii nu au reprezentanţi în CSM, ei nu aleg pe nimeni acolo. Cei doi reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, sunt aleşi politic. Nu spun asta pentru că sunt validaţi de către Senat, ci pentru că sunt aleşi de către Senat. „Alegerile” în şedinţele parlamentare (şi tocmai ce am trecut prin ele) pentru CSM, pentru CCR şi pentru altfel astfel de instituţii, dovedesc un clar partizanat partinic. Iată cum, pe negândite, criteriul înaltei reputaţii profesionale şi morale alunecă spre… slujirea intereselor de partid (de fapt a intereselor celor care conduc un partid). Scandalul dus în jurul CSM grăieşte foarte clar despre acest lucru. Despre alegerea recentă a celor doi membrii CCR… nici nu mai vorbesc.

    Justiţia nu e plebiscitara, aveţi dreptate. Dar rolul justiţiei nu poate fi împotriva poporului şi spre satisfacţia partidelor politice, de fapt a anumitor personaje. Justiţia este o putere a statului pentru că poporul şi-a delegat exercitarea suveranităţii şi, în consecinţă, justiţia nu o poate exercita pentru ea însăşi, altfel poporul şi-ar pierde suveranitatea şi nu ar mai fi democraţie. Justiţia are deci drept deziderat funcţionarea normală a societăţii (nimeni nu face justiţie de dragul justiţiei) şi nu-şi poate exercita capacitatea de independenţă pentru a dezechilibra societatea.

    Dumneavoastră spuneţi foarte corect: „MERITOCRAŢIA este cuvântul central. Iar aceste standarde sunt obligatoriu de implementat în legislaţia şi practicile instanţelor şi instituţiilor naţionale.”
    Numai că aprecierea unei scări de valori, care să fie o bază a meritocraţiei, nu poate fi o reprezentare intrinsecă. Aici îşi are loc opinia publică. Poate nu aţi observat, eu nu am folosit termenul de voinţă publică, caz în care am fi vorbit de un context imperativ, ci de opinie publică, caz în care vorbim de normalitatea slujirii poporului.

    Senatul a hotărât o listă de candidaţi:

    Lista candidatilor din partea societatii civile pentru functia de membru CSM:

    1. Virgil MELNIC, din partea Asociatiei Victimelor Accidentelor de Circulatie
    2. Georgiana IORGULESCU, din partea Asociatiei Magistratilor din Romania, Centrului de Resurse Juridice, Asociatiei Pro Democratia
    3. Doinel DINUICA, din partea Universitatii Spiru Haret
    4. Radu Cornel ANDREICA, din partea Fundatiei Romane pentru Copiii Comunitate si Familie si Legii Apararii Drepturilor Omului
    5. Ovidiu Horia MAICAN, din partea Fundatiei Freedom House Inc
    6. Ion DUSCAN

    Domnul Virgil MELNIC este avocat dar, cel puţin la nivelul meu de cunoaştere publică, nu este un avocat de calibru care să se înscrie în descrierea „specialist în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală”. Proiectul domniei sale este unul exaltat, care ar putea convinge, la o adică, nu pe cei care doresc funcţionarea normală a Justiţiei, ci mai ales pe cei care doresc tăierea capetelor.

    Doamna Georgiana IORGULESCU este de la Pro Democraţia, un organism care a dovedit, deseori, implicare politică. Proiectul domniei sale este la nivelul unui elev, fiind practic un fel de articol/conspect numai bun de „referate.ro” relativ la ce este CSM şi ce face el.

    Domnul Doinel DINUICA este profesor universitar şi doctor în ştiinţe juridice. Deşi am îndoieli asupra independenţei politice, domnia sa se înscrie în „fişa postului”. Proiectul excelent întocmit, cu subiect şi predicat.

    Radu Cornel ANDREICA nu cred că ar putea să fie introdus în sfera „specialist în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală” pentru că îi lipseşte, în primul rând, practica. Proiectul este evaziv şi, după părerea mea, nu prea înţelege cerinţa postului.

    Domnul Ovidiu Horia MAICAN pare mai degrabă o opţiune pentru postul de ministru de interne. Este legat de Fundaţiei Freedom House Inc, o instituţie cu legături politice cunoscute. Domnia sa doreşte, nici mai mult nici mai puţin, schimbarea constituţiei… Poate un proiect prea ambiţios, căci îl trec şi pe el la colţul celor care nu înţeleg deloc cerinţele postului. Dar l-aş ţine minte pentru postul de ministru de interne, asta dacă aş fi în locul premierului (actual sau viitor)… căci cine ştie.

    Domnul Ion DUSCAN, cu părere de rău, este absolut penibil, şi ca pregătire, şi ca proiect.

    Stimate domn, în afară de Doinel DINUICA (care şi el are un semn de întrebare, pentru că am o suspiciune de logică politică la domnia sa), eu nu aş vrea să fiu reprezentant în CSM de nici unul dintre restul candidaţilor. Ce e de făcut? Opinia mea civică nu contează. Nu contează opinia civică a nici unui „simplu cetăţean”. Ce aş putea să fac să fiu reprezentat de oameni precum… ştiu şi eu pe cine să nominalizez astfel încât să nu fie nici vedetă TV… Augustin Fuerea?

    Comentariu de Bibliotecaru — 05/04/2011 @ 11:52 AM | Răspunde

    • Probabil proiectul meu nu se ridica la nivelul proiectelor redactate de restul candidatilor, raportat la faptul ca am aflat de prezenta selectie intamplator de pe internet doar cu doua zile anterioare temenului limita stabilit pentru inscriere in aceasta competitie, sens in care fost formulat in graba …
      Cu siguranta nu este nici macar comparabil cu proiectul domnului Alistar, candidatul pentru a carui loc se cauta succesorul, care chiar este un proiect demn de luat in seama. Din nefericire Curtea Constitutionala a stabilit ca dl. Alistar nu indeplinea coditiile legale, sens in care o serie de initiative ale acestuia chiar interesante probabil vor ramane fara sustinator daca acest proiect nu are sa fie implementat, fie si in parte, de viitorul candidat ales de Senat.
      Cu toate acestea in nici un caz nu se poate considera ca-mi lipseste inalta reputatie profesionala si morala, pe un asa zis considerent ca-mi lipseste practica.
      Asta atat timp cat la acest moent sunt Sef de departement juridic, profesez de mai bine de 10 ani de zile, inca din martie 1999, an in care am absolvit si doua programe de studii aprofundate / masterat unul in Drept comunitar al afacerilor si unul in Studii europene comparate cu mediile generale peste 9.
      Mai mult in iulie 2010 am absolvit cu calificativul B, examenul de final de curs “Human rights, law, theory and practice” din cadrul scolii de vara organizate de London School of Economics and Political Science Marea Britanie, fiind practic printre primii 20 de absolventi, dintre cei aproximativ 70 de cursanti ai acestui program de specializaare, majoritatea vorbitori nativ de limba engleza.
      In plus daca suntem la capitolul experienta practica din anul 2004 sunt consilier juridic voluntar al Ligii Apararii Drepturilor Omului Filiala Cluj in cadrul proiectului „Ccunoaste-ti drepturile, cunoaste legea” si observator electoral acreditat pentru procesele electorale care au fost monitorizate de organizatie. Din anul 2009 sunt consilier juridic al Fundatiei Roamane pentru Copii Comunitate si Familie Cluj Napoca si in cadrul proiectului cu finantare europeana “Vreau sa termin scoala si eu”, proiect destinat protectiei sociale a copiilor proveniti din familii cu posibilitati materiale reduse si ca atare cu risc major de abandon scolar. Nu in ultimul rand mai doresc sa precizez ca in anul 2007, am fost si cadru didactic colaborator al Facultatii de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor din cadrul Universitatii Babes Bolyai, colaborare finalizata tocmai pentru ca dupa spusele unora “prin sistemul de lucru propus si aplicat de mine ies din pluton”, in conditiile in care si acum fostii mei studenti imi spun cand ne mai intalnim ca orele pe care le-am coordonat eu sunt probabil printre singurele care le-au largit orizonturile si la care participau cu tot dragul.
      Adevarat, candidatura mea poate parea cu adevarat fantezista, si pe cale de consecinta neavenita, raportat la “calibrul” contracandidatilor mei si mai ales sustinerea politica de care acestia se pare ca beneficaza din plin… dar consient fiind ca pentru a obtine rezultate diferite trebuie sa actionezi diferit si considerand ca justitia din Romania are o acuta nevoie de rezultate diferite, mi-am permis eu ANDREICA Radu Cornel un necunoscut, personal sa fac ceva diferit in ceea ce ma priveste, prin depunerea przentei candidaturi, sperand cu naivitatea unui profan al vietii politice, ca prin exeperimentarea unei mod de alegere nepolitic Senatul sa actioneze altfel, poate printre putinele ocazii, si-n acest fel sa dea ocazia justitiei din Romania sa se reabiliteze atat pe plan intern cat si mai ales international.

      Comentariu de ARC — 13/05/2011 @ 10:28 AM | Răspunde

      • Personal as prefera un coleg care sa fie interesat si poate chiar specializat in organizare judiciara si sa aiba viziune sistemica, nu neaparat specialist pe drepturile omului. Oricum, lasati Clujul si veniti la Bucuresti? si veti fi multumit de salariul de la CSM? Si veti reprezenta societatea civila din Romania, adica veti tine legatura cu toate ONG-urile si cu toata presa, informandu-le ce facem in CSM si punand in practica dorintele lor rezonabile? Si veti gasi caile prin care activitatea CSM sa fie mai apropiata de senatorii care va vor desemna si sunteti dispus sa faceti lobby-ul necesar pe langa politicieni pentru a sustine justitia? Felicitari, de oameni ca dvs avem nevoie, si inca cat mai multi!

        Comentariu de Cristi — 13/05/2011 @ 10:43 AM | Răspunde

  3. interesant, oamenii discuta intre ei – asadar fratilor : oare stiti voi de cele aparute in presa si ce parare aveti? va multumesc! http://www.hotnews.ro/stiri-politic-8611253-surse-senatorii-putere-sustin-csm-doinel-dinuica-fostul-consilier-rodicai-stanoiu-implicat-scandalul-notarilor-numiti-fara-examen.htm ;

    Pseudosocietatea civila infiltrata in CSM cu ajutorul coalitiei de guvernare 09 Mai 2011 – Cornel Miclescu

    Coalitia de guvernare este la un pas de a aproba ocuparea unuia dintre locurile rezervate societatii civile din CSM de catre un personaj a carui cariera nu justifica decat in foarte mica masura o astfel de alegere: Doinel Dinuica, prorector al Universitatii „Spiru Haret”.

    In 1990, cand si-a inceput cariera juridica (este absolvent al Facultatii de Drept a Universitatii Bucuresti, fara a se mentiona in CV anul absolvirii), pe atunci plutonierul Doinel Dinuica era seful Biroului Documente Secrete din cadrul Ministerului Justitiei.

    Intre 1999 si 2001, Doinel Dinuica a fost presedintele Tribunalului Militar Bucuresti. Apoi, in mandatul de ministru al Rodicai Stanoiu, Doinel Dinuica ajunge sef al Directiei instantelor militare din Ministerul Justitiei. In plus, Dinuica a fost si consilier al ministrilor Stanoiu si Cristian Diaconescu.

    In septembrie 2005, Monica Macovei, in calitate de ministru al Justitiei, a decis revocarea ordinelor de numire (semnate de mai multi fosti ministri, printre care si Rodica Stanoiu) in functie a notarilor Corina Dumitrescu (alt candidat la unul din locurile societatii civile in CSM din partea Universitatii « Dimitrie Cantemir », sotia deputatului PSD, Cristian Dumitrescu), Doinel Dinuica si Florin Sandu (fost secretar de stat in Ministerul de Interne intre 2003 si 2006), dupa ce Corpul de Control al ministerului a verificat o serie de acte de laDirectia notari publici din cadrul Ministerului Justitiei legate de dosarele profesionale ale unor notari publici, constatand ca procedura de numire in functia a acestora a fost incalcata.

    De mentionat ca Doinel Dinuica nu aminteste nimic in CV-ul depus pentru candidatura la CSM, de episodul numirii sale ca notar public.

    Senatul nu a reusit sa aprobe numirea reprezentantilor societatii civile in CSM dupa ce Curtea Constitutionala, la inceputul anului, a constatat ca Victor Alistar, votat initial de Senat impreuna cu Corina Dumitrescu, nu poate ocupa acest post pe motive de incompatibilitate.

    Comisia Juridica a Senatului i-a audiat pe 5 aprilie 2011, pe cei sase candidati (Virgil Melnic, din partea Asociatiei Victimelor Accidentelor de Circulatie, Gerogiana Iorgulescu, din partea Centrului pentru Resurse Juridice, Radu Andreica, din partea Ligii Apararii Drepturilor Omului, Ovidiu Maican, din partea Freedom House, Doinel Dinuica, din partea Universitatii „Spiru Haret”). Singura candidatura respinsa a fost cea a lui Ion Duscan, intrucat nu indeplinea conditiile legale.

    Comentariu de betta — 13/05/2011 @ 2:14 PM | Răspunde

  4. Cu siguranta voi face asta, daca sunt ales de Plenul Senatului, pentru ca in ceea ce ma priveste drepturile omului si societatea civila au fost si sunt o prioritate, fiind un pasionat al oamenilor si pe cale de consecinta al temei drepturilor omului, la fel cum dreptatea si cetateanul trebuie sa fie prioritatea zero pentru sistemul judiciar.
    Asta pentru ca de fapt cetateanul este cel in folosul caruia exista sistemul de justitie si in final societatea civila este cea care trebuie sa fie reprezentata in Consiliul Superior al Magistraturii, iar justitia este cea care trebuie sa fie facuta exclusiv in interesul cetateanului, nu in interesul altcuiva….
    Spun asta, chiar daca nu pot sustine ca sunt extrem de interesat si/sau specializat in organizare judiciara, care in opinia mea nu stiu cat de importante sunt in ceeea cel priveste pe reprezentantul societatii civile, cat mai important pentru societatea civila este ca reprezentantii ei in C.S.M. sa-i sustina legal si onest nevoile, in raport cu sistemul judiciar. Iar aceasta reprezentare trebuie sa fie facuta constientizand faptul ca independenta justitiei la fel ca si independenta nationala ca valori supreme ale unui stat de drept, trebuie in esenta considerate impreuna. De fapt aceste independente sunt o interdependenta intre societatea civila si sistemul judiciar, care nu pot sa fie privite independent fiecare in parte atat timp cat o societate fara justitie in interesul cetateanului si pentru el, este fie anarhie fie o dictatura, iar o justitie care nu serveste nevoile societatii civile, in final este un nonsens.
    In opinia mea mai important in ceea cel priveste pe reprezentantul societatii civle in C.S.M., este ca acesta sa fie aproape de societatea civila, sa aplece urechea la nevoile cetatenilor si mai ales sa reprezinte o interfata intre C.S.M. si societatea civila, in asa fel incat sistemul de justitie din Romania sa functioneze in interesul si pentru societate in ansamblul ei.
    Doar in acest fel vom avea o justitie eficienta, curata si integra, exercitand-o onest in interesul societatii si cetatenilor …

    Comentariu de ARC — 14/05/2011 @ 10:12 AM | Răspunde

    • Sper sa va mentineti aceste opinii si dupa desemnare, si asta chiar daca altul va fi preferatul senatorilor. Adica, societatea civila care este in spate trebuie sa stie sa participe la pozitiile reprezentantilor lor in CSM. Din pacate, viata a aratat si intuitia imi arata ca cei care ajuns in CSM din partea asa numitei `societati civile` nu au nicio treaba nici cu societatea civila, nici cu democratia participativa, nici cu organizarea judiciara. Sunt doua locuri care trebuie umplute si atat. Din pacate, nu noi si nu voi pierdeti, ci tara – indiferent cat pare de populist ce spun…As vrea sa fiu contrazis dar, tare mi-e ca asa cum nu am auzit de unii candidati inainte de aceste alegeri, nici dupa ele nu vom mai auzi…

      Comentariu de Cristi — 14/05/2011 @ 3:05 PM | Răspunde

  5. Cu siguranta opiniile exprimate mai sus vor exista intotdeauna, fiind rezultatul principiilor mele de viata, asta chiar daca pana la acest moment s-a auzit sau nu de mine si mai ales daca de acum incolo urmeaza sa se mai auda … atat timp cat eu ma consider un om al faptelor nu al povestilor si stirilor de presa, sens in care prefer in anonimat sa fac ceva pentru semenii mei, asa cum am facut si pana acum.
    Ceea ce este cu adevarat regretabil este faptul ca unii magistrati alesi in Consiliul Superior al Magistraturii considera ca cele „doua locuri trebuie umplute si atat” fie printr-un vot politic sau nu …
    Dar in acelasi timp se feresc sa afiseze o pozitie publica transanta impotriva jenantelor negocieri politice care au loc pe aceasta tema si mai ales privitor la moralitatea si caracterul, chiar si lipsa legalitatii raportat la art. 19 pct. 2 lit. b si c parte finala din Legea nr. 317 / 2004 republicata, personajelor care deja se pare ca urmeaza sa fie votate/confirmate de Plenul Senatului.
    Domnilor magistrati daca nu va convine faptul ca in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii sa fie alese asemenea personaje care au badjocorit legea, prin numirile ilegale ca si notari publici, si in felul acesta sa deveniti colegi cu niste delicventi, nu aveti decat sa luati pozitie publica impotriva acestora si de ce nu sa sesizati Comisia Juridica a Senatului privitor la faptul ca aceste candidaturi ale celor doi nu respecta conditiile impuse de art.19, pct. 2 lit. B si C parte finala din Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii nr. 317 / 2004 republicata si totodata sa solicitati invalidarea acestor candidaturi, avand in vedere aceste aspecte ….
    In acelasi timp aveti posibilitatea sa va adresati public Plenului Senatului Romaniei cu o solicitare de a vota impotriva acestor personaje exotice si chiar raportat la faptul ca Presedintele Romaniei este membru de drept al C.S.M., in felul acesta potential coleg cu acesti delicventi, sa-i solicitati Presedintelui Romaniei ca in temeiul art. 88 din Constitutia Romaniei sa adreseze un mesaj public Parlamentului prin care sa solicite un vot negativ in ceea ce-i priveste pe acestia.
    Iar in situatia in care Comisia Juridica a Senatului, Plenul Senatului si / sau Presedintele Romaniei nu inteleg sa tina seama de solicitarea Dvs., aveti la dispozitie posibilitatea sa atacati la Curtea Constitutionala aceasta alegere ilegala si pe criterii politice a acestor personaje exotice….
    De fapt cine sunt eu ? sa spun magistratiilor ce pot ei sa faca ….. mai ales raportat la buna credinta care in sistemul de drept romanesc se prezuma, in special in ceea cei priveste pe magistrati.

    Comentariu de ARC — 14/05/2011 @ 4:24 PM | Răspunde

    • Exact: nu ne puteti spune noua ce sa facem. Dar puteti sa spuneti Senatului, pe care l-ati ales, pe cine sa desemneze reprezentanti ai dvs in CSM. Sau…nu puteti decat sa scrieti sub anonimat pe un blog?!

      Comentariu de Cristi — 19/05/2011 @ 8:48 AM | Răspunde

      • Aveti perfecta deptate in ceea ce priveste sesizarea Senatului, organism al statului ales si de mine, sens in care voi lua toate masurile de stricta mea competenta in vedrea sesizarii Comisiei Juridice ….
        In ceea ce priveste reactiile mele pe blog-ul Dvs. tin sa va reamintesc ca acestea nu sunt anonime, sunt semnate ARC, adica ANDREICA Radu Cornel, iar mai sus pe bolg imi si declin identitatea aratand ca sunt unul dintre candidatii validati de Comisia Juridica a Senatului Romaniei, asa ca …. avem niste anonime cam semnate.

        Comentariu de ARC — 19/05/2011 @ 9:38 AM | Răspunde

  6. alegerile politice au fost ; cele civile pentru csm (sau tot politice?!) urmeaza; care este in Romania institutia cea mai democratica? Raspuns = SENATUL! Motivul foarte simplu de nota 10 : pe site-ul SENAT apar candidatii la CSM (soc.civ) de peste 45 zile, asadar cine vrea doar citeste ……….. http://www.senat.ro/pagini/csm/Martie_2011/Tabel_candidati_martie_2011.htm ………… foarte bine ca este asa …. dar media ce face? avem 20 ziare centrale (sa zicem) niciunul nu publica ceva despre candidati (injuraturi, laude, interviuri) pana si omul de serviciu al justitiei (www.luju) publica tot ce vrei sau nu vrei dar nimic despre astia 5 – desi ploua cu interviuri de la juzi si procurori si mai nou – avocati! oare ce ar trebui ca sa apara candidatii pentru csm de la soc.civ fiecare cu interviu (sa fie intrebati)?
    vrem noi cu tot dinadinsul ca numai SENATUL sa fie democratia? (las’ca voteaza ei pe ala potrivit lor!) dar asta se intampla pentru ca ……
    respectiv voteaza senatorii omul lor de casa fiindca (parca) asta vor toti!
    daca este asa : oameni buni , de ce ne plangem referitor la ce este in RO!?

    Comentariu de anonim2 — 15/05/2011 @ 11:16 AM | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: