CRISTI DANILEŢ – judecător

24/08/2011

Jurnal USA (10): Attorney General`s Office, Michigan

Filed under: Jurnal SUA — Cristi Danilet @ 11:12 PM

La nivel federal, respectiv la nivelul fiecărui stat există câte un Attorney General (am explicat anterior ce face acesta la nivel federal). Sub Constituţia statală din Michigan, AG e ales în mod independent, nu depinde de Guvernator. Face parte din ramura executivă a statului, la fel ca în multe state americane. Constituţia garantează că cel ales are un departament de stat permanent cu funcţionari (în alte state nu se întâmplă asta); AG poate aduce numai câte 5 oameni cu el în fiecare divizie a instituţiei, care pot rămâne după plecarea lui încă 2 ani – aşadar funcţionarii sunt protejaţi, singurul lucru pe care îl poate face un nou AG este ca eventual să îi schimbe din funcţia de conducere. Actualul AG este republican şi dacă vine un democrat îi va schimba cu siguranţă pe oamenii aduşi de republican. 

Actualul AG a fost ales în toate cele trei puteri – nu e nicio problemă legată de separaţia puterilor, dacă lucrează alternativ, şi nu simultan. El vrea integritate (chiar a creat o unitate specială anticorupţie în cheltuirea banului public), siguranţă, competitivitate. Are o listă de îndeplinit şi staff-ul îl ajută. Funcţionarii de aici ar fi putut câştiga mult mai mult în privat – dar sunt aleşi pentru anumite abilităţi să îl susţine pe AG şi mai ales pentru că au „spirit de serviciu public”. 

Practic, AG are este aşa numitul „Chief law enforcement officer”. Are atribuţii principale în materie penală, dar şi în alte materii unde reprezintă statul. 

Întregul Departament are 450 angajaţi. Reprezintă guvernatorul ca jurişti. Reprezintă toate departamentele şi funcţionarii în procese oficiale (nu pentru interesele lor private). În mod normal nu reprezintă unităţile mici..

Snt două grupuri politice importante: republicanii şi democraţii. Sunt multe partide în state, dar pentru alegeri se fac coaliţii. Constituţia prevede 110 membri pentru House (2 mandate maxime de câte 8 ani) – a fost un caz odată când au fost 55 la 55 şi atunci s-a pus problema cum va fi desemnat speaker-ul. Înţelegerea a fost să facă câte unul de la fiecare partid prin rotaţie. Judecătorii sunt aleşi la toate nivelurile, fără a fi importantă apartenenţa politică. Dar cele două partide se implică, pentru a se afla care dintre judecători e republican sau democrat, ca să aibă mai multe şanse. Este o singură curte de primă instanţă (trial court). Tradiţia este de common law, funcţionează precedentul din alte cazuri, nu există coduri care să acopere totul în detalii, sunt juraţi. Soluţia poate fi atacată la court of appel. Curtea supremă face un studiu în fiecare an ca să vadă de câţi judecători are nevoie în funcţie de nr. cazuri. 

95% din hotărârile date de curţile de apel rămân neatacate.La CurteaSupremăstatală ajunge numai ce vor ei să ia – e discreţionar. 

În statele americane comit multe infracţiuni, dar fondurile sunt reduse. Nu se pot urmări penal toate infracţiunile comise. Aşa ca trebuie să aleagă ce infracţiuni sunt cercetate. Aşa se explică dreptul discreţionar pe care o au procurorii. Dacă procurorii nu fac nimic, vctimele au deschisă acţiunea civilă contra autorului faptei (cazul OJ Simpson, care a fost achitat, dar familia victimei l-a acţionat civil şi a câştigat). Poporul poate însă să nu îl mai voteze pe procuror data viitoare sau chiar poate vota ca procurorul să fie revocat din funcţie în cursul mandatului său. 

Un caz cu droguri unde două state sunt implicate, guvernul local lasă la procurorul local. Pt cantităţi mari, iau ei cazul – discuţia este prin task force: sunt componente ale Guvernului federal care aduc argumente că instrumentarea de către ei a cazului va determina o perioadă mai lungă în închisoare pt infractor. 

Guvernatorul nu are imunitate civilă sau penală, nici legislativul. Judecătorii au imunitate absolută – se întâmplă ca prizonierii să dea în judecată judecătorii. Procurorii pot fi acţionaţi în judecată civil. 

Solicitator General 

SG reprezintă statul în procese civile doarla Michigan SupremeCourt şila USASupremeCourt. Se mai poate implica în procese importante la instanţele mici. 

Pentru că AG e ales independent, uneori acesta e în conflict juridic cu Guvernatorul. De ex, ultimul Guvernator susţinea o lege a sănătăţii, ultimul AG era împotrivă, şi legea a fost contestată în instanţă unde Guvernatorul era reprezentat tocmai de AG. În astfel de situaţii se apelează la avocaţi din afară. 

Prima obligaţie pe care o are SG este faţă de popor. Are o obligaţie legală de a apăra legea, deci nu se poate duce în instanţă cu argumente împotriva legii decât dacă are argumente să creadă că legea e neconstituţională. Ar fi împotriva eticii (SG este avocat). 

SG reprezintă statul Michigan atunci când acesta intră în procese cu alte state şi cu legea federală. Săptămâna asta se face o scrisoarela USSupremeCourt şi se cere o aderare şi a altor state – o astfel de poziţie comună constituie un puternic semnal pentru curtea supremă. 

Uneori Michigan se judecă cu celelalte state: de ex. împreună cu Canada sunt parte într-un proces la o curte federală cu statul Ilionois şi are ca obiect peştele care vine de acolo în Marile lacuri de aici. 

Au un volum uriaş de dosare. Oamenii din Michigan acţionează statul în judecată foarte des, deci AG se prezintă în aceste procese pentru a apăra statul. De asemenea, apără Departamentul responsabil de detenţie în procesele cu prizonierii nemulţumiţi cu condiţiile din închisoare. 

Când se ajunge la o înţelegere între părţi, ea trebuie confirmată de judecător. 

Uneori lucrează cu Guvernul federal: Solicitator General al USA vine uneori aici să susţină poziţia de aici. Altădată sunt în poziţii adverse.

Biroul pentru justiţie penală (Criminal Justice Bureau

Michigan e prima jurisdicţie din întreaga lume vorbitoare engleză care a renunţat la pedeapsa cu moartea. Cea mai mare pedeapsă care se poate este închisoare pe viaţă fără drept de parole – liberare condiţionată (dar costă mult, cam 60.000 $ pe an pe fiecare prizonier). 

Sunt trei divizii importante în cadrul acestui birou: 

Health Care Fraud Când unele persoane sunt abuzate (de rude care trebuie să aibă grijă): de ex tutorele fură de la cel protejat. 

Child support A fost creată acum 8 ani, şi a fost prima de aceste gen in SUA. În Michigan este o lege care incriminează ca felony neplata pensiei alimentare de către părintele necustodial care are posibilitatea de a plăti şi alege să nu o facă (e ex: are job, dar ignoră copilul). Totuşi, sunt foarte rare cazurile când sunt încarceraţi – scopul formulării acuzaţiei este să plătească pensia, şi, dacă o face acuzaţia e retrasă. 

Dacă părăseşte statul este acuzat şi găsit prin investigatori, este pus într-o bază de date naţionale. Ordinul de arestare este trimis la instanţele locale, este arestat. Apoi este extrădat din statul american respectiv în statul Michigan. 

Criminal Division Are jurisdicţie originală penală (original criminal jurisdiction). Dosarele ajung aici:

– preluate: Există un procuror de county, dar dacă acesta nu poate instrumenta (de ex: îl cunoaşte pe acuzat, este membru al familiei, angajat al biroului, ori este judecător, procuror, oficiali), trimit dosarul aici;

– direct: Când un denunţător contactează direct acest Birou. Are investigatori proprii să cerceteze;

– când poliţia locală investighează, trimite cazul la procurorul county care spune că nu e cazul de urmărire, iar dacă poliţistul nu e de acord vine la acest Birou pentru o a doua opinia. 

Fac urmărire penală de la omor la tâlhărie şi infracţiuni minore. Au agenţi sub acoperire care lucrează în domeniul pornografiei pe internet. Dar nu ei investighează, ci ei iau doar deciziile. 

Relaţia cu poliţia şi şerifii e f. puternică. Fiind un Departament de stat, în general se lucrează cu poliţia statală. Poliţia oraşelor sau şerifii au organizaţii care le apără drepturile când se schimbă ceva în statutul lor.

Poliţia statală (state police) este un Departament de stat separat care lucrează şi raportează către Guvernator. Are prezenţă oriunde în statul Michigan. În practică, se întâlnesc mai ales pe autostrăzi pentru viteză, accidente etc.

Şerifii sunt aleşi în fiecare din cele 83 counties, deci nu raportează Guvernatorului. Tot acolo sunt procurori şi investigatori (cops). Cooperarea dintre law enforcement officers e foarte importantă pentru a stabili cine e competent să ancheteze o infracţiune. Pentru  a introduce un dosar penal la curte, procurorul este cel care trebuie să se pronunţe pe actele investigatorilor. 

Anunțuri

6 comentarii »

  1. Decret nr. 199 din 6 mai 1957 cu privire la ratificarea Acordului intre guvernul RPR si guvernul URSS referitor la statutul juridic al trupelor sovietice stationate temporar pe teritoriul RPR

    Domnilor, pai la 12 ani dupa terminarea oficiala a razboiului al doilea mondial guvernul, respectiv la 10 ani dupa ce am semnat Tratatul de Pace din 1947, RPR inca mai negocia statutul trupelor sovietice ce stationau „temporar”???????????

    Armata romana unde era?

    Iar azi vor pensii?

    Mai bine le oferim trupelor sovietice…

    Comentariu de area — 27/08/2011 @ 9:04 PM | Răspunde

  2. Decret nr. 451 din 14 noiembrie 1958 pentru conferirea Ordinului „Apararea Patriei” unor mari unitati si unitati ale Armatei Sovietice ce au stationat pe teritoriul patriei noastre

    „Apararea Patriei”??????????

    Comentariu de area — 27/08/2011 @ 9:42 PM | Răspunde

  3. Decret nr. 543 din 26 decembrie 1958 privind transmiterea unor bunuri din proprietatea RPR in proprietatea URSS
    Decret nr. 154 din 7 mai 1959 pentru conferirea Ordinului „Steaua RPR” unui numar de 6 ofiteri din Armata Sovietica ce au stationat pe teritoriul RPR
    Decret nr. 363 din 19 septembrie 1959 privind conferirea Ordinului „23 August” unor generali si ofiteri ai Armatei Sovietice

    Decretul nr. 60 din 7 martie 1955 privind incetarea starii de razboi cu Germania stabilea in art. 1 alin. 1: „Starea de razboi declarata Germaniei de catre Rominia la 24 august 1944 inceteaza” – deci 24 august 1944, iar nu 23 august 1944 (dovada clara a confiscarii actului eroic al regelui de catre comunisti)

    Comentariu de area — 27/08/2011 @ 10:35 PM | Răspunde

  4. „Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis sa reia procedura de promovare a judecatorilor la Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) prin metoda interviului pentru 15 posturi vacante. Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR) a solicitat CSM revocarea hotararii prin care se stabilesc noi reguli privind procedura de selectie a candidatilor pentru ocuparea posturilor vacante la ICCJ, considerand-o „inoportuna si nelegala”. Cu toate acestea, CSM a hotarat continuarea interviurilor pentru ocuparea posturilor la Sectia Penala din ICCJ.”

    Sursa: http://www.hotnews.ro/stiri-esential-9964803-razboi-tema-promovarii-judecatorilor-iccj-csm-decis-reluarea-promovarii-prin-interviu-unjr-cere-revocarea-hotararii-prin-care-stabilit-modul-promovare.htm

    Domnule Danilet, iar au castigat politicienii de la ICCJ. De fapt, ei vor castiga mereu, iar numai naivii mai pot crede ca va fi vreodata altfel…

    Daca societatea romaneasca va dori vreodata sa i se faca dreptate, iar nu un formal „act judiciar”, bazat pe coduri staliniste (codurile civil si de procedura civila au fost drastic amendate in timpul comunismului, iar codul penal si de procedura penala au la baza filozofii staliniste, avand origini in codul penal si de procedura penala sovietic, fiind intrate in vigoare inca din 1969, si coafate ca sa para coduri democrate si adaptate noilor tehnici si tehnologii), atunci va trebui sa inteleaga ca, PRIN CONSTITUTIE, va trebui sa dea putere CSM-ului ca sa numeasca judecatorii si sa fixeze regulile si procedurile dupa care se organizeaza si functioneaza sistemul.

    Lasarea puterii de normare a regulilor dupa care se organizeaza si functioneaza sistemul in mana politicienilor inseamna sa lasi posibilitatea unor trocuri, unor aranjamente intre puterea politica si unele personaje care inca mai populeaza sistemul judiciar si care au abilitatea de a intelege cum functioneaza mecanismele de normare.

    Domnule Danilet, iertati-ma ca va spun, dar cred ca „aerul reformator” nu va avea nicio sansa si mi-e teama sa nu va adaptati si dvs. vechilor curente… Asta pentru ca omul are capacitatea extraordinara de a se adapta mediului, indiferent care este acesta.

    Comentariu de area — 29/08/2011 @ 7:10 PM | Răspunde

    • De data asta UNJR se inseala. Procedura de promovare nu e noua, doar regulile interne ale CSM s-au modificat, pt a dezvolta regulile de procedura prevazute in lege. Practic am pus pe hartie un ghid care oricum l-am fi aplicat prin care stabilim ce documente verificam, de unde le luam si unde se duc, ce fel de intrebari punem etc. CSM are taota puterea sa numeasca sau nu judecatori la ICCJ, nu e decisiva propunerea venita de la ICCJ.

      Comentariu de Cristi — 29/08/2011 @ 8:28 PM | Răspunde

  5. Interesant de citit aici: http://www.juridice.ro/163611/somnul-justitiei-odihneste-monstri.html

    „Pentru popor, arestări preventive în direct, în transmisiune de la faţa locului, după care urmează valuri de dezbateri tâmpe, la care toată lumea se pricepe, apoi peste toţi şi toate se aşterne uitarea.”

    Este un act intentionat, o „ticluire” (in sens penal) facuta cu scopul direct si injust de a discredita, de a pune la indoiala actul judiciar si de a inocula masei/populatiei ideea ca sistemul judiciar trebuie pedepsit pentru nedreptatile pe care le face.

    Este o manipulare asupra careia sunt prea putini cei care ar isi spun parerea, iar din acest motiv sistemul in intregul sau are probleme de „perceptie publica”.

    Este o veche metoda bolsevica sa iti impui „dreptatea”, urland in piata publica mai tare decat cel pe care vrei sa-l nenorocesti… iar masa infierbantata abia asteapta sa asiste la spectacolul sangeros, rapid si public.

    Asa s-a intamplat la 30 decembrie 1947 cu intreaga natiune romana. Va imaginati ce trauma trebuie sa fi suferit populatia vremii, ca in preziua Anului Nou sa se culce in Regatul Romaniei si sa se trezeasca, FARA SA STIE, in Republica Populara Romina?
    Legea nr. 363 din 30 decembrie 1947, publicata in Monitorul Oficial nr. 300 bis din 30 decembrie 1947 este o dovada irefutabila a actului fraudulos prin care a fost impus un regim pe care nimeni nu l-a dorit.
    Prin aceasta lege, s-a luat act de abdicarea regelui, au fost abrogate toate Constitutiile incepand cu cea din 1866, a fost proclamata republica populara si s-a decis ca actul de normare sa fie realizat de 5 insi care conduceau prezidiul marii adunari.
    Aceasta lege a fost adoptata in unanimitate de o adunare de insi, denumita „Adunarea Deputatilor”, condusa de Mihail Sadoveanu.

    Domnule Danilet, Valeriu Stoica scrie printr-una din cartile lui de drept ca in perioada comunista „s-a PIERDUT identitatea constitutionala si legala a statului roman”.

    Eu va spun ca a fost impus cu tancurile sovietice un regim social, politic si juridic (Armata Rosie a parasit teritoriul roman prin anii 1958-1960, despre acest lucru indicand vreo cateva decrete) care nu a fost nici LEGITIM si nici LEGAL.

    Iar sistemul juridic roman contine foarte multe reguli in vigoare din timpul unui regim juridic ilegitim si ilegal, precum sunt, spre exemplu, regulile din codurile penal si de procedura penala (coafat de asemenea maniera incat sa para in acord cu vremurile democrate pe care le tranzitam).

    Deci fundamentul, temelia multora din regulile ce dainuiesc din timpul comunismului, o constituie Legea nr. 363/1947.

    Insa nimeni nu indrazneste sa puna in discutie cateva chestiuni simple care vizeaza inclusiv ordinea de drept actuala:
    – actul de abdicare (un abuz juridic si istoric) NU A FOST PUBLICAT in Monitorul Oficial INAINTE de intrunirea in sedinta a adunarii deputatilor; prin Legea nr. 363/1947 s-a luat act de un act juridic (abdicarea) nepublic si alterat din punctul de vedere al vointei juridice (se cunoaste, este un fapt notoriu, ca regele a semnat hartia de abdicare sub amenintarea armei, iar eu va spun suplimentar ca actul de abdicare a fost redactat la aceeasi masina de scris la care s-a scris si Constituia din 1948);
    – proclamarea REPUBLICII nu este rezultatul vointei populare, intrucat NU A EXISTAT UN REFERENDUM in legatura cu schimbarea formei de stat (din monarhie constitutionala in republica proletara).

    Asadar, din punct de vedere juridic, statul comunist a existat in fapt dar NU SI IN DREPT.

    Apoi, desi se incearca acreditarea ideii ca ar fi existat o „eroare comuna” pentru a justifica actele juridice, de drept privat sau de drept public, incheiate intre 1945-1989, eu va spun ca asa ceva este de neconceput, [entru simplul motiv ca „error communis facit jus” presupune o situatie in care indivizii nu isi pot da seama de realitatea juridica, iar acest lucru nu poate fi infrant in niciun mod rezonabil (conditia ca eroara sa fie comuna si sa fie invincibila). Ori cu naiba sa nu-si fi dat seama poporul roman ca s-a schimbat ceva peste vointa lui cand tancurile sovietice se gaseau pe teritoriul tarii?

    Deci, sistemul judiciar din epoca „democrata” atunci cand a retinut „eroarea comuna” ca sa justifice abuzurile regimului comunist s-a manjit cu sangele, amarul, suferinta celor pe care regmul comunist i-a nenorocit si va fi profund responsabil pentru hotararile pe care le-a dat si pe care nu si le mai poate lua inapoi.

    Din punctul meu de vedere, regimul constitutional actual este si el un regim cu probleme de legitimitate, pentru ca nu se bazeaza pe o revolutie autentica, ci pe o lovitura de stat, un act deliberat care a speculat inocenta maselor. Este un fapt notoriu ca unii „emanati” din epoca comunista (nicidecum ai revolutiei) au preluat puterea politica. Acesti „emanati” sunt aratati cu precizie in Comunicatul catre tara din 22 decembrie 1989.

    COMUNICATUL catre tara din 22 decembrie 1989 al Consiliului Frontului Salvarii Nationale, publicat in Monitorul Oficial nr. 1 din 22 decembrie 1989 precizeaza foarte clar:
    „Din acest moment se dizolvă toate structurile de putere ale clanului Ceauşescu. Guvernul se demite, Consiliul de Stat şi instituţiile sale îşi încetează activitatea, întreaga putere în stat este preluată de Consiliul Frontului Salvării Naţionale. Lui i se vor subordona Consiliul Militar Superior, care coordonează întreaga activitate a armatei şi a unităţilor Ministerului de Interne. Toate ministerele şi organele centrale în actuala lor structură îşi vor continua activitatea normală, subordonîndu-se Frontului Salvării Naţionale, pentru a asigura desfăşurarea normală a întregii vieţi economice şi sociale.
    În teritoriu se vor constitui consilii judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale ale Frontului Salvării Naţionale ca organe ale puterii locale.
    Miliţia este chemată ca, împreună cu comitetele cetăţeneşti, să asigure ordinea publică.”

    INTREBARE: CINE I-A LEGITIMAT? A EXISTAT VREUN REFERENDUM prin care natiunea sa spuna ca intreaga putere va fi preluata chiar si provizoriu de catre Consiliul Frontului Salvarii Nationale?

    DE CINE TREBUIA SA NE SALVEZE acest consiliu, caci la ora 12 si un pic Ceausescu si nevasta-sa isi luasera zborul cu elicopterul?

    Este exact aceeasi situatie din 30 decembrie 1947, cu singura mentiune ca atunci inocentul a fost regele care s-a dus la o intalnire crezand ca urmeaza sa discute despre casatoria lui, iar in 1989 inocentul a fost boborul care era mult prea fericit si mult prea ignorant ca sa-si dea seama ca „emanatii” din trecutul pe care credeau ca-l indepartasera urmau sa le decida interesele pe mai departe.

    Iar eu va mai spun ceva: la 8 august 1945 s-au stabilit niste reguli universale foarte clare, care sanctioneaza formele de teroare ale regimurilor politice totalitare – Statutul Tribunalului Penal International de la Nurnberg. Acest act defineste foarte clar ce inseamna CRIME CONTRA UMANITATII si formele in care acestea pot fi savarsite (art. 6 lit. c). La acest document se refera si face trimitere REZOLUTIA Adunarii Generale ONU nr. 95/1946, rezolutie obligatorie statelor membre ONU.

    In anul 1968, Romania a aderat la Conventia privind imprescriptibilitatea raspunderii penale pentru infractiunile de crime de razboi, tortura si crime contra umanitatii, iar acest act international obliga statul roman sa adopte in dreptul sau penal norme de incriminare a faptelor de crime de razboi, torura si crime contra umanitatii.
    Statul roman a adoptat reguli penale care se refera la „Crime contra pacii si omenirii”, care nu se refera si la crimele contra umanitatii.

    Cred ca este o tema la care sistemul judiciar ar trebui sa se gandeasca cu foarte mare bagare de seama, pentru ca, spre exemplu, daca un ins care apeleaza la Legea nr. 221/2009 si nu primeste daune morale, s-ar putea simti foate afectat in demnitatea sa si ar putea sa faca o plangere penala pentru ca statul roman sa-si spuna parerea in legatura cu urmatorul lucru: daca crimele savarsite contra detinutilor politici pot fi considerate crime contra umanitatii.

    Iar in situatia in care, din profund elan carierist, un magistrat – procuror sau judecator – ar gandi ca fapta savarsita fie e prescrisa fiind incadrata juridic in raport de prevederile actuale din codul nostru penal, fie ar spune ca nu este incriminata, cred ca s-ar naste o situatie extrem de serioasa si extrem de periculoasa.

    Pe de o parte, s-ar putea afirma ca legiuitorul „democrat” a dat o lege care sa mascheze adevaratul neajuns care apasa pe identitatea natiunii romane – imposibilitatea de a compensa crime. Deci s-a dat o lege „ca sa dea bine”, sa arate nu stiu cui ca statul isi repara greselile trecute, dar care in realitate sa fie un act formal faranicio finalitate practica (iar lucru asta este profund demonstrat de solutiile Curtii Constitutionale in legatura cu art. 5 lit. a din Legea nr. 221/2009).

    Pe de alta parte, o potentiala sesizare a organismelor internationale care se ocupa de respectarea Conventiei privitoare la imprescriptibilitatea raspunderii penale pentru crime de razboi, tortura si crime contra umanitatii ar da foarte rau pentru natiune. NU are importanta daca se va constata daca au existat din perspectiva juridica crime contra umanitatii savarsite in Romania; important va fi ca va exista un sentiment de dezaprobare a comunitatii internationale care probabil va avea si consecinte.
    Este o chestiune ce tine de imaginea natiunii.

    Asadar, domnule Danilet, cred ca sistemul judiciar ar trebui sa priveasca lucrurile cu mare bagare de seama; sitemul judiciar este cel care CONFIRMA un act politic, pentru ca aplica legea prin care s-a luat masura politica.
    Ori daca sistemul judiciar cade in capcana de a aplica orbeste aberatii legale s-ar putea, candva – oricand -, sa nu-si mai poata lua inapoi decizia, iar natiunea sa sufere din cauza asta.

    Comentariu de area — 31/08/2011 @ 2:01 AM | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: