CRISTI DANILEŢ – judecător

09/01/2012

Reducerea salariu bugetari: conforma CEDO

Filed under: salarizare — Cristi Danilet @ 1:22 PM

Prin decizia de inadmisibilitate pronunţată la data de 6 decembrie 2011 în cauzele Felicia Mihăieș împotriva României (cererea nr. 44232/11) și Adrian Gavril Senteș împotriva României (cererea nr. 44605/11), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat neîncălcarea de către Statul român a dispoziţiilor articolului 1 din Protocolul Adițional nr. 1 la Convenţie, sub aspectul reducerii cu 25% a salariilor, ca urmare a aplicării Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările şi completările ulterioare. Sursa: hotararicedo.ro

Comentariu: Asadar, acum o lună, Curtea de la Strasbourg a decis că statul român nu a incalcat legislatia internationala in privinta drepturilor omului cand a decis in 2010 reducerea salariilor bugetarilor cu 25%.

Curtea a reamintit ca politica salarială a personalului bugetar este atributul exclusiv al statului, care prin lege poate sa introduca, suspende sau elimine anumite drepturi salariale, cat timp acest lucru este justificat prin interes public. Si este cosiderat un astfel de interes necesitatea reducerii cheltuielilor bugetare din considerente ce ţin de criza ecoomică.

Aplicarea Conventiei Europene a Drepturilor Omului este obligatorie in Romania. Singurul organism care face o interpretare oficiala a dispozitiilor din Conventie este Curtea dela Strasbourg. Odata publica aceasta decizie,  si pentru autoritatile din Romania, inclusiv pentru judecatori, devine obligatorie interpretarea in materia reducerii salariilor bugetarilor, si anume: este admisibila a atare reducere de catre stat, cat timp aceasta este facuta prin lege, in mod nediscriminatoriu (adica nu numai pentru anumite categorii de bugetari) si este justificata de interesul public.

 

Anunțuri

12 comentarii »

  1. Pe ce va bazati cand spuneti ca trebuie sa fie non-discriminatorie (nu doar anumite categorii de bugetari) scaderea salariilor? Sigur, nu pot fi discriminari de natura personala, dar nu exista temeiuri CEDO pentru a nu putea scadea doar medicilor / doar judecatorilor / doar ministrilor. Dreptul statului de a-si alcatui bugetul include dreptul de a pondera si balansa propriile fonduri, departe de a cere vreo uniformitate in rau. Altfel, nu-i asa, nici la cresterea salariilor nu ar trebui vreodata distins intre profesori / birocrati / judecatori, ceea ce ar fi absurd.

    Comentariu de Marian — 09/01/2012 @ 1:36 PM | Răspunde

    • Cum pe ce ma bazez??? Dvs nu ati citit linkul indicat? In toata jurisprudenta CurtiiEDO din 1985 incoace in materia salariala se prevede ca practica reducerii e permisa si nu poate viza anumite categorii de bugetari: de ex, nu poti spune ca e criza economica si reduci numai salariile parlamentarilor. Asta e o reflectare a reglementarii din ConvEDO cu privire la non-discriminare.
      Cat priveste judecatorii, reducerea numai sa salariilor lor ar incalca reglementarea privind independenta justitiei. Am mai aratat asta https://cristidanilet.wordpress.com/2009/01/25/siguranta-financiara-a-judecatorilor.

      Comentariu de Cristi — 09/01/2012 @ 1:47 PM | Răspunde

  2. BUNA…cu tot respectul vis-a-vis de varsta si studiile pe care le aveti incerc sa invederez propria-mi parere cu aceste randuri ,intrebatoare dealtfel ,cu dorinta de a invata corectitudinea ,rationamentul si relevanta actelor juridice.
    Din punctul meu de vedere reducerea cu 25% din retributie nu are temei legal ,convingerea mea fiind intarita de certificarea (?) faptului ca cei 25%vor fi recuperati esalonat.Cu alte cuvinte fara baza legala statul s-a imprumutat de la bugetari (de la toti ? ) consemnand( ? ) ca-i va da innapoi…….
    Pe de alta parte,consider corecta mentiunea CEDO prin care este invederat faptul ca statul in anumite conditii poate reduce anumite drepturi ,consecinta a necesitatii reducerilor de cheltuieli bugetare din considerente ce tin de criza… dar nu aceasta este problema in Romania si consider ca interpretarea este gresita daca se certifica faptul ca Guvernul Boc a procedat legal.Nu am cunostinta despre promulgarea unui act din care sa rezulte oficial ca Statul Roman este IN CRIZA tocmai pentru ca masurile sa fie legale si nu cred ca sa demonstrat necesitatea reducerilor de cheltuieli bugetare.
    Maniera in care a procedat guvernul este neconstitutionala.Daca s-ar fi demonstrat necesitatea reducerilor si s-ar fi certificat oficial starea de criza si valoarea retributiei CALCULATE CONFORM LEGII si s-ar fi ajuns la valoarea echivalenta a 75% din valoarea salariului anterior atunci din punctul meu de vedere ASA s-ar fi procedat CORECT.
    Cu alte cuvinte 13-3=10 si 7+3=10 ….Privit prin prisma rezultatului ,am putea crede ca este vorba de aceeasi problema dar avand ipoteze diferite cred eu ca ar trebui sa intelegem ca sunt doua probleme diferite.In concluzie guvernul este din nou pe langa litera si spiritul legii iar CEDO nu cred ca i-ar fi dat castig de cauza .
    Nu sunt licentiat ,nu am absolvit studii juridice si v-as ruga sa-mi argumentati , in functie de rationamentul pe care l-am scris, demontand sau acceptand ,in tot sau in parte ceea ce am considerat normal.
    Ma astept la un comentariu calificat privind prin prisma experientei si functiei pe care o aveti din dorinta de a invata
    09.01.2012 VARGA STEFAN VALENTIN

    Comentariu de VARGA STEFAN VALENTIN — 09/01/2012 @ 7:08 PM | Răspunde

    • Intrebati daca Guvernul Boc a procedat legal reducand salariilor (tuturor) bugetarilor. Se vede ca nu aveti cunostintele de specialitate, asa ca va explic in cuvinte f.simple: nu e vorba de o masura a Guvernului, ci de o lege; legea o da Parlamentul; in expunerea de motive se arata care sunt ratiunile ei, cred ca nu le-ati citit; legea a fost verificata de Curtea Constitutionala si, acum, de CEDO si nu s-a gasit vreo problema. Poate legea nu e dreapta dpdv al dvs, dar nu asta se discuta aici. A spune insa ca o lege nu e…legala, e cel putin ciudat. Oricum, salariile s-au redus la toti bugetarii, inclusiv magistrati, parlamentari, presedintele tarii.

      Comentariu de Cristi — 09/01/2012 @ 8:41 PM | Răspunde

      • Dar cu pensiile speciale cum e domnu magistrat? Sunt mai speciali magistratii decat militarii sau alte categorii? Iar argumentul privind independenta justitiei e patetic.Oricum sa ne traiasca Curtea Constitutionala!!!! Sunt sigur ca ei sunt „foarte independenti” si „nepartinitori”.

        Comentariu de Dogaru Dobre — 09/01/2012 @ 9:10 PM | Răspunde

      • Dar pensiile speciale? S-au recalculat sau revizuit pt. toti? Am citit motivarea ICCJ in RIL-ul recent dat in ceea ce priveste discriminarea si mi s-a parut patetic. Va saluta un asistat caruia i-au suierat gloante pe la ureche in 89!!!

        Comentariu de Dogaru Dorin — 10/01/2012 @ 2:54 AM | Răspunde

      • Cat de specialist trebuie sa fi domnule judecator ca sa vezi ce vad si argumenteaza mai multe persoane? Sigur ar trebui sa verificam daca argumentele lor sunt corecte.Eu nu am indoieli cu privire la faptul ca reducerea s-a aplicat la toti bugetarii si asta tocmai pentru ca stiu cazuri concrete.
        Nu am deasemenea nici o indoiala ca legea (DACA ASUMAREA RASPUNDERII ESTE LEGE) este una abuziva ,cred asta pe considerentul ca trebuie sa demonstrezi ca s-au indeplinit conditiile pentru care se pot reduce salariile.JAFUL PE CHELTUIALA POPULATIEI,cum s-a scris mai sus de catre D-na profesoara ANGHEL cred ca––––NU ESTE CRIZA.
        Vis-a-vis de persoanele carora li s-a retinut 25% din salariu si care ,,cand nu mai este criza si isi primesc banii innapoi ” exista si persoanele care au fost angajate ulterior acestei legi si care legal nu vor primii cei 25% pentru ca lor nu li s-a luat.Putem vorbi atunci de alt abuz generat de aceeasi lege?
        ………..DACA LEGEA AR AVEA PORTITE DOAR PE UNA SCRIE LITERA SI SPIRITUL LEGII…………..
        ……………………….PE CELELALTE SCRIE PUSCARIE.
        Cred deasemenea ca ASUMAREA RASPUNDERII este pe deplin justificata atunci cand, daca o lege este
        declarata NECONSTITUTIONALA autorii ei raspund ,suporta consecintele legii.
        (PENTRU DESCRETIREA FRUNTII–sper sa nu se vada prea tare…)
        VSV

        Comentariu de varga stefan valentin — 13/01/2012 @ 4:41 PM | Răspunde

        • Nu discut despre corectitudinea sau moralitatea legii. Oricum, asumarea raspunderii a depasit orice imaginatie in viziunea actualei guvernari:deja Parlamentul poate lipsi, ca are cine da legi in locul sau.

          Comentariu de Cristi — 13/01/2012 @ 4:46 PM | Răspunde

  3. Cei de la Banca Nationala nu sunt bugetari? Lor de ce nu li s-au redus salariile? Si daca taierea se face fara discriminae, celor din intreprinderile cu buget majoritar de stat de ce nu li s-a taiat nimic? Dar celor de la Curtea Constitutionala?
    Sunt convinsa ca cererea celor doua doamne nu a fost redactata corect.
    Pentru ca, in momentul in care tai un salariu minim cu 25%, atingi substanta dreptului. Il condamni la moarte prin inanitie.
    Mai mult, cadrelor didactice, inafara celor 25% li s-a luat si al 13-lea salriu (aproximativ 8% pe luna), fondul de premii de 2% pe luna, salariul de merit. Desi contractele de munca prevedeau dreptul la tichete cadou, tichete de masa,bani pentru carti etc, nu s- dat niciun ban. Calculati va rog cat este, e fapt, pierderea. Mai mult, cadrelor didactice nu li s-a aplicat legea de majorare a salariilor.
    Mai mult, pe noul raport al Curtii de Conturi, despre ce fel de criza vorbim? Cand institutiile statului isi permit sa faca jaf banii populatiei, iar cei multi si prosti trebuie sa plateasca, aceasta nu este justitie.
    Bugetul Presedintiei de ce nu a fost redus? Sau este egalitate, dar nu pentru catei?

    Comentariu de cristiana irina anghel — 10/01/2012 @ 11:27 AM | Răspunde

  4. Domnii Judecatori care au dat solutii prin a nu respecta Legea de reducere a salariului trebuie sanctionati prin a li se taiea cu 30% a salariului pe 24 luni. Chiar eu voi solicita sanctionarea lor. Mai mult ii voi acuza de subminarea statului de drept, a economiei nationale si complot si voi cere arestarea lor.

    Comentariu de Cosmin Cristea — 10/01/2012 @ 5:16 PM | Răspunde

  5. ARTICOLUL 35 – Condiţii de admisibilitate din Conventia EDO zice asa:
    1. Curtea nu poate fi sesizată decât după epuizarea căilor de recurs interne, aşa cum se înţelege din principiile de drept internaţional general recunoscute, şi într-un termen de 6 luni, începând cu data deciziei interne definitive.
    2. Curtea nu reţine nici o cerere individuală introdusă în aplicarea art. 34, dacă:
    a) ea este anonimă; sau
    b) ea este în mod esenţial aceeaşi cu o cerere examinată anterior de către Curte sau deja supusă unei alte instanţe internaţionale de anchetă sau de reglementare şi dacă ea nu conţine fapte noi.
    3. Curtea declară inadmisibilă orice cerere individuală introdusă în temeiul art. 34, atunci când apreciază că:
    a) cererea este incompatibilă cu prevederile Convenţiei sau ale protocoalelor sale, este în mod vădit neîntemeiată ori abuzivă; sau
    b) reclamantul nu a suferit nici un prejudiciu important, cu excepţia cazului în care respectarea drepturilor omului garantate prin Convenţie şi prin protocoalele sale impune examinarea pe fond a cererii şi cu condiţia de a nu respinge pentru acest motiv nici o cauză care nu a fost examinată corespunzător de o instanţă naţională.
    4. Curtea respinge orice cerere pe care o consideră inadmisibilă în aplicarea prezentului articol. Ea poate proceda astfel în orice stadiu al procedurii.

    Din textul conventional eu trag concluzia ca instanta europeana s-a pronuntat exclusiv sub un aspect formal (procedural), nicidecum sub aspectul care constituia fondul plangerii.

    Cel putin asa inteleg eu sensul art. 35 pct. 4 din Conventia EDO. Acest text trateaza chestiunea inadmisibilitatii exclusiv sub aspect formal – nu au fost epuzate caile interne de atac; au trecut mai mult de 6 luni de la ramanerea definitiva (irevocabila) a deciziei interne; plangerea e anonima; este similara unei plangeri anterioare (a aceleiasi persoane); nu contine fapte noi; a fost supusa in acelasi timp altor jurisdictii internationale; plangerea nu are legatura cu prevederile Conventiei si protocoalelor ei; plangerea e in mod vadit neintemeiata sau abuziva; reclamantul nu a suferit un prejudiciu important (cu o singura exceptie).

    Faptul ca CEDO are „talentul” extraordinar de a mentiona cu consecventa principiile pe care le-a impus in jurisprudenta sa (Curtea fixeaza acest amanunt prin expresia „Curtea reaminteste…”) nu inseamna ca aceasta instanta europeana analizeaza in fond o cauza pe care o declara inadmisibila.

    In paragrafele 14-16 ale hotararii din 6 ianuarie 2012 Curtea arata inadmisibilitatea (La Cour rappelle que la Convention ne confère pas de droit à continuer à percevoir un salaire d’un montant spécifique… Il ne suffit pas qu’un requérant se fonde sur l’existence d’une « contestation réelle » ou d’un « grief défendable ». Une créance ne peut être considérée comme une « valeur patrimoniale » aux fins de l’article 1 du Protocole no 1 que lorsqu’elle a une base suffisante en droit interne, par exemple lorsqu’elle est confirmée par une jurisprudence bien établie des tribunaux) si apoi se plange ca reclamantii au pus-o in situatia sa pronunte o hotarare prin care sa constranga statele in dreptul lor de a legifera (a Cour rappelle également qu’il appartient à l’État de déterminer de manière discrétionnaire les rémunérations provenant du budget de l’État qu’il entend payer à ses employés. Ainsi, un État peut introduire, suspendre ou supprimer le paiement de certaines rémunérations moyennant des changements législatifs).

    Insa in mod esential, pentru ca reclamantii sa fi putut avea succes in plangerea lor, asa cum bine rearca domnul Piperea, aveau nevoie de „o baza jurisprudentiala interna suficienta” pe temeiul careia instantele nationale confirmau incalcarea drepturilor salariale. Numai ca CEDO a remarcat un fapt exceptional pe care l-au facut chiar instantele nationale – paragraful 7 al hotararii (eurs actions furent rejetées par des arrêts définitifs du 12 avril 2011 de la cour d’appel de Timişoara. La cour d’appel confirma les jugements rendus les 7 et 8 février 2011 par le tribunal départemental d’Arad et jugea qu’il appartient à l’État, dans sa marge d’appréciation concernant la réglementation de sa politique sociale, de fixer les salaires de ses employés. Ainsi, la réduction des salaires des employés du secteur public était prévue par la loi en tant que mesure de caractère temporaire, pour six mois, et poursuivait un but d’utilité publique, à savoir préserver l’équilibre budgétaire de l’État confronté à une situation de crise économique d’ampleur mondiale. Les tribunaux indiquèrent, en outre, que cette réduction était applicable à tous les employés du secteur public sans discrimination).

    Cu alte cuvinte, practica instantelor nationale este in sensul ca reducerea salariala se datoreaza crizei economice, e o masura cu caracter temporar, ESTE DE UTILITATE PUBLICA si e APLICABILA TUTUROR ANGAJATILOR DIN SECTORUL PUBLIC FARA DISCRIMINARE.

    Iata, cum CEDO s-a „spalat” pe maini folosindu-se de imaginatia magistratilor romani.

    Deci, plangerea este inadmisibila pentru ca nu exista un drept protejat de Conventia EDO, intrucat creanta reclamata nu poate fi considerata un bun susceptibil a fi protejat prin art. 1 din Primul Protocol (d’un bien susceptible d’être protégé par l’article 1 du Protocole no 1), adica plangerea nu se refera la un drept la care se refera Conventia – paragraful 22 din hotarare arata foarte clar ca CEDO a avut in vedere pct. 3 si 4 ale art. 35 din Conventie, in mod esential „cererea este incompatibilă cu prevederile Convenţiei sau ale protocoalelor sale”.

    Daca motivarea instantelor nationale – pe de o parte – nu ar fi spus ca statul are larga marja de apreciere de a interveni legislativ si a schimba cum vrea el raporturile de munca nascute in temeiul unui contract de munca (ca si angajatii din sectorul public au contracte de munca) – iar pe de alta parte – ar fi spus ca reducerea salariala desi temporara si necesare nu exclude dreptul reclamantului de a solicita restituirea sumelor cu care s-a facut reducerea ulterior incetarii cauzei care a determinat-o, ATUNCI s-ar fi putut pune problema incalcarii art. 1 din Primul Protocol.
    Astfel ipoteza de lucru ar fi fost urmatoarea: daca intr-o prima etapa instanta ar fi respins actiunea pentru o chestiune ce tine de o situatie exceptionala si temporara ce a necesitat o interventie legislativa (drept suveran al statului) si ar fi recunoscut dreptul reclamantului ca dupa incetarea cauzei exceptionale sa ceara restituirea sumelor cu care s-a facut reducerea salariala, respingerea actiunii intr-o etapa ulterioara cauzei exceptionale ar fi facut admisibila plangerea la CEDO, intrucat ar fi existat „”o baza jurisprudentiala interna suficienta” .

    Prin urmare, modul in care ARGUMENTEAZA JUDECATORII NATIONALI este un element esential pentru CEDO, pentru ca aceasta instanta europeana, avand un puternic caracter politic, nu va ezita sa „se spele pe maini” folosind chiar argumentele care se arunca prin hotararile judecatoresti nationale.

    Ca o concluzie, politicienii romani si-au facut treaba exceptional, reusind inca o data sa-si impuna vointa folosindu-se de instrumentul denumit „instanta judecatoreasca”.

    Este cinic, dar real… sper sa nu se supere atat de tare magistratii romani pe mine.

    Comentariu de area — 10/01/2012 @ 6:41 PM | Răspunde

  6. […] decizia recentă a CEDO. Avem și o interpretare a acestei decizii, făcută public pe propriul blog de Cristi Dănileț, membru CSM și considerat judecător […]

    Pingback de Reducerea salariilor bugetarilor: care este marja de manevră a Guvernului? | La colţu' străzii — 10/01/2012 @ 11:18 PM | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: