CRISTI DANILEŢ – judecător

14/03/2012

Noile coduri: peste trei ani?!

Filed under: MJ,NCC — Cristi Danilet @ 9:19 PM

Studiile de impact cu privire la noile coduri, publicate pe site-ul Ministerului Justiţiei, arată că în lipsa suplimentării şi ocupării efective a schemelor de personal, precum şi fără o finanţare suplimentară a sistemului juridic şi în absenţa unui plus de suport logistic, este imposibilă intrarea în vigoare a Noului Cod civil, Noului Cod de procedură civilă, Noului Cod penal şi Noului Cod de procedură penală. Numai pentru recrutarea magistraţilor şi grefierilor necesari în primul an de aplicare a noilor coduri e nevoie de o perioadă de minim trei ani!

În data de 13 ian.2012 au fost publicate Studiile de impact cu privire la noile coduri (Raport interimar I vol 1Raport interimar I vol 2Raport interimar II, Raport interimar III, Raport final). Deşi statul român a plătit peste un milion de euro pentru alcătuirea acestora, Ministerul Justiţiei ignoră constatările şi concluziile acestora. Astfel, ministerul a solicitat contractorului analiza impactului cu privire la resursele bugetare, umane şi logistice în ideea intrării în vigoare simultan a tuturor celor patru coduri. Cu toate acestea, fără nicio suplimentare a fondurilor sau a schemelor de personal, s-a luat decizia de intrare în vigoare a Codului Civil pe 1 oct. 2011, şi s-a propus intrarea în vigoare a Codului de procedură Civilă la 1 iunie 2012, urmând ca celelalte două coduri să intre în vigoare împreună la 1 martie 2013. Aceasta face imposibilă stabilirea în tranşe a nevoilor sistemului, cât timp studiile anticipează nevoile pentru o perioadă de trei ani de la momentul intrării în vigoare a tuturor celor patru noi coduri.

Dacă pentru Noul Cod Civil discuţiile nu mai pot fi reluate, cât priveşte celelalte date propuse în mod unilateral de ministrul justiţiei (pentru Noul Cod de procedură civilă data propusă a şi fost însuşită de Guvern în şedinţa din 25 ian.2012)  – fără nicio consultare cu sistemul judiciar – acestea sunt, fără nicio îndoială, nesustenabile.

Iată care sunt cele mai importante concluzii din studiile de impact şi observaţiile mele pe marginea acestora care îmi întăresc susţinerea că mai devreme de trei ani pornind de ACUM nici nu poate fi vorba să intre în vigoare celelalte trei coduri:  

1. Colectarea de date

Concluzie studiu: Statistica din sistemul judiciar este deficitară. Introducerea datelor în sistemul informativ este incorectă de multe ori. Baza de date ABAC nu este adaptată la noua legislaţie (de ex, legea 202 din 2010), iar ICCJ nu face raportări către ABAC. Datele deţinute de MJ, MP, CSM, instanţe şi parchete individuale diferă. Nu s-a putut stabili numărul judecătorilor specializaţi într-o anumită materie. Nu se poate stabili numărul total de dosare de un anumit tip la numărul de judecători specializaţi într-o anumită materie.

Observaţii: Evident, formatul datelor trebuie adaptat la noile coduri, la noile tipuri de acţiuni, la modificările de competenţă etc. Mai mult însă, actualul sistem de statistică trebuie revizuit, căci el azi nu permite: să se afle durata medie de soluţionare a unei cauze civile sau penale, nr. mediu de termene necesar soluţionării unei caute, numărul anual al citaţiilor emise, nr. dosarelor sau cuantumul sumelor acordate ca ajutor public judiciar, cuantumul taxelor de timbru colectate, valoarea obiectului cererii sau a daunei. Toate acestea implică revizuirea ABAC şi ECRIS şi cheltuieli suplimentare pentru conceperea şi întreţinerea acestor baze de date.

2. Efectele noilor coduri

Concluzie studiu: efectul noilor coduri se va resimţi în special în primii doi ani care reprezintă perioada de tranziţie, influenţa lor dispărând în cel de al treilea an.

Observaţie 1: Evident, în primii doi ani sistemul va fi supus unei presiuni majorate, ceea ce presupune o satisfacere certă a necesarului uman şi financiar mai ales în aceşti doi ani. Aceasta cu atât mai mult cu cât magistraţii se vor confrunta în aceşti doi ani cu aplicarea simultană a codurilor vechi şi a celor noi, ceea ce presupune un efort intelectual suplimentar al aceluiaşi personal. Toate în condiţiile unei creşteri de la an la an al numărului de dosare înregistrate pe rolul instanţelor judecătoreşti.

Observaţie 2: Studiile nu analizează timpul necesar cu studierea, învăţare şi aprofundarea noilor noţiuni din noile coduri. De asemenea, nu analizează necesităţile financiare ale formării magistraţilor (dar analizează impactul financiar pentru formarea personalului de probaţiune). Este evident că formarea cu privire la noile coduri trebuie făcută de către magistraţi în paralel cu activitatea de soluţionare a dosarelor pe care le au spre instrumentare. Or, în condiţiile unei supraîncărcări acute a sistemului, timpul care poate fi alocat formării este extrem de redus. De aceea, perioada vacanţei judecătoreşti poate fi un timp ce ar putea fi folosit de judecători pentru parcurgerea noilor coduri, prin urmare pare mai realist ca acestea să intre în vigoare în perioada toamnei, întocmai cum s-a procedat şi cu Noul Cod Civil.

Observaţie 3: Legea de punere în aplicare a NCpciv încă nu a fost aprobată de Parlament. Aceasta modifică masiv Cpciv publicat în 2010. Evident, ulterior e nevoie de republicarea codului în Monitorul Oficial. Regulamentul de ordine interioară a isntanţelor trebuie apoi modificat masiv, potrivit noului circuit al dosarelor. Pentru comparaţie, NCC a fost aplicabil la 4 luni de la republicare, însă nu a presupus chestiuni organizatorice de mare importanţă în instanţe. E imposibil ca în următoarele 2 luni să aibă loc aceste activităţi. În plus, dispoziţiile din NCpciv nu au fost aduse încă la cunoştinţa populaţiei, neexistând iniţiată vreo  dezbatere publică pe marginea noilor reglementări.

Concluzie studiu: Cu privire la Noul Cod Civil, sfera de atribuţii a instanţei de tutelă este neclară. Preluarea atribuţiilor de către această instanţă de la autoritatea tutelară trebuie amânată până la constituirea de secţii sau complete specializate la nivelul tuturor instanţelor. Activitatea acestor structuri trebuie monitorizată pentru a se decide cu privire la formula de organizare a instanţelor de tutelă.

Observaţie: NCC a intrat în vigoare la 1 oct.2011, iar recomandarea de amânare a fost făcută publică pe 13 ian. 2012. Nici până în prezent nu se cunoaşte cum vor fi organizate instanţele de tutelă – ca secţii, complete sau instanţe de sine stătătoare – care implică modificarea Legii 304/2004 ce nu poate avea loc până în iunie 2012.

3. Necesarul suplimentar de personal:

Concluzie studiu: Planificarea necesarului de resurse umane presupune colectarea de date pentru primii doi ani cu privire la afectarea funcţionării instanţelor şi parchetelor. De aceea, Beneficiarul trebuie să selecteze mai multe instanţe pilot unde unii judecători să soluţioneze dosare de apel şi recurs non-penale pe baza vechilor coduri, şi alţii care să soluţioneze cauze pe baza noilor coduri.

Observaţie: Încă nu există vreo iniţiativă de organizare a unor asemenea instanţe pilot. Având în vedere limitările de angajare a personalului în instituţiile bugetare, e imposibilă alocarea de către MJ şi CSM de personal care să se ocupe exclusiv de aceste activităţi.

Concluzie studiu: În paralel, trebuie desemnaţi reprezentanţi de la MJ şi CSM care să se ocupe exclusiv cu supravegherea sistemului şi să se dezvolte cu parteneri străini un proiect ce să valorifice experienţa altor ţări sub aspectul monitorizării volumului de activitate, al eficienţei şi al planificării necesarului de resurse umane.

Observaţie: Nu au fost identificate resurse pentru demararea unui asemenea proiect şi nici nu există timpul necesar pentru conceperea şi acordarea lui. 

3.1. magistraţi

Concluzie studiu: Ca urmare a modificărilor de competenţă materială, va creşte numărul de dosare de soluţionat de către tribunale, care vor deveni instanţe de drept comun în materie civilă, respectiv de către curţile de apel, care vor prelua competenţa de a soluţiona toate apelurile. De aceea, este nevoie de o suplimentare de 475 posturi de judecători (394 chiar din primul an de aplicare a noilor coduri) şi 130 posturi de procurori (65 chiar din primul an), după cum urmează: la Judecătorii şi parchetele aferente va fi nevoie de încă 264 de judecători, respectiv de 107  procurori; la Tribunale şi parchetele aferente va fi nevoie de încă 85 de judecători, respectiv de 53 procurori; la Curţile de Apel şi parchetele aferente va fi nevoie de încă 54 de judecători, respectiv se vor pierde din schema 30 procurori; iar la ICCJ este nevoie de încă 72 de judecători. Practic, la curţile de apel se va dubla numărul judecătorilor de la secţiile penale.

Observaţie 1: La data de 1 martie 2012 erau vacante în sistemul judiciar 309 posturi de execuţie şi conducere la instanţe: 16 la ICCJ, 28 la curţile de apel, 98 la tribunale, 167 la Judecătorii. La parchete erau vacante 461 posturi de execuţie şi conducere: 86 la PICCJ (inclusiv DNA, DIICOT), 19 la parchetele curţilor de apel, 153 la parchetele tribunalelor, 163 la parchetele judecătoriilor, 40 la parchetele militare.

Recrutarea judecătorilor şi procurorilor la nivelul instanţelor şi parchetelor superioare se poate face numai prin promovare de la instanţele inferioare. Prin urmare, mai întâi trebuie organizate concursuri de promovare şi numai ulterior ar putea fi organizate concursuri de recrutare la nivel de Judecătorii şi parchetele aferente. Presupunând că vor fi doritori de a promova într-un număr egal cu locurile vacante şi că, prin absurd, nimeni nu va părăsi sistemul între timp, rezultă că la nivel de judecătorii se va crea un necesar de 309+475 judec[tori, iar la parchetele aferente un necesar de 461+91 procurori, care vor putea fi deschise concursurilor de admitere prin INM (în medie 100 posturi pentru judecători) sau direct pentru juriştii cu 5 ani vechime (în anul 2012 s-a anunţat un singur concurs pentru 80 posturi) – în acest ritm, rezultă că necesarul de magistraţi ar putea fi acoperit în minim trei ani, dacă nu au loc concomitent şi eliberări de personal (prin demisie, pensionare etc.). În mod logic însă, este nevoie ca acest personal să existe încă de la data intrării în vigoare a noilor coduri.

Observaţie 2: Până în prezent, nu există o determinare a nr. optim de judecători în fiecare instanţă. Anual,  instanţele se compară ca activitate şi necesar de judecător în funcţie de încărcătura tot mai mare de dosare (în ultimii 5 ani, la aceleaşi scheme de personal, nr. de dosare din România s-a dublat). Prin urmare, actualele scheme sunt insuficiente la încărcătura prezentă. Iar calculele făcute de contractorii studiului au plecat tocmai de la încărcătura medie pe judecător, şi nu de la o încărcătură optimă cu dosare pe judecător. Prin urmare, nevoie reală de personal în sistem e mult mai mare decât datele de mai sus, care trebuie a fi considerate „un necesar minim”.

Concluzie studiu: în cazul judecătoriilor, doar instanţele care au în prezent cel puţin 5 judecători pot reprezenta o posibilă sursă de recrutare internă; o judecătorie trebuie să aibă minim 4 judecători pentru a se putea respecta dispoziţiile legale privind incompatibilitatea.

Observaţie 1: De regulă, promovarea la Tribunalare loc din rândul magistraţilor dela Judecătoria cu sediul în localitatea unde este şi tribunalul. Oricum, nimic nu garantează că vor fi doritori de promovare de la instanţele inferioare la cele superioare, mai ales în perspectiva creşterii volumului de activitate la acestea din urmă. Prin urmare, există riscul neocupării posturilor vacante la instanţele superioare şi o aglomerare cu dosare a judecătorilor existenţi.

Observaţie 2: Sunt şi în prezent instanţe care funcţionează sub nr. de 4 judecători. Încă nu există un nou proiect de reducere sau eliminare a acestor instanţe, în vederea comasării lor cu altele. Mai mult, instanţele militare au un volum extraordinar de mic: între 13 şi 163 cauze pe judecător anual, în condiţiile în care media încărcăturii la instanţele echivalente este de 1000. Încă nimeni nu a luat în calcul desfiinţarea instanţelor militare şi menţinerea competeneţei speciale în cadrul unor complete specializate civile din instanţele ordinare.

Concluzie studiu: la ICCJ este nevoie de încă 72 de judecători, cu nevoie de noi judecători încă din primul an.

Observaţie: Cum studiile de impact privesc ipoteza intrării în vigoare a tuturor celor patru coduri, nu se ştie numărul de judecători necesari în ipoteza intrării eşalonate a codurilor în vigoare. Oricum, modalitatea de promovarela ICCJa fost radical modificată prin Legea nr.300 din 2011. Ca timp, procedura va dura minim 9 luni, iar pentru intrarea în vigoare a Noului Cod de procedură civilă nu a fost anunţată suplimentarea numărului judecători la instanţa supremă şi, ca urmare, nu este declanşată nicio procedură de recrutare. Cu toate acestea, funcţionarea unei instanţe supreme care va avea, în urma suplimentării, 200 de judecători pare a fi imposibilă. În realitate, competenţa ICCJ ar fi trebuit scăzută.

Concluzie studiu: Deşi numărul de absolvenţi de Drept este mare, nr. doritorilor de a deveni magistraţi este relativ mic, de aceea ar trebui angajaţi reprezentanţi ai INM şi a unor persoane în birourile de informaţii şi relaţii cu publicul de la nivelul instanţelor şi parchetelor care să popularizeze profesia.

Observaţie: Nu există nici un proiect în acest sens. Oricum, legislaţia pentru măsurile de austeritate împiedică angajarea de personal.

3.2. personal auxiliar de specialitate

Concluzie studiu: La instanţe este nevoie de încă 524 personal auxiliar (din care 325 grefieri) în primul an şi încă 58 (din care 55 grefieri) până în cel de al treilea. La parchete este nevoie de încă 53 personal auxiliar (grefieri) în primul an şi încă 62 grefieri până în cel de al treilea. La PICCJ creşte nevoia cu încă 8 angajaţi. La ICCJ este nevoie de încă 77 de magistraţi-asistenţi şi 153 personal auxiliar de specialitate. 

Observaţie 1: Nici în prezent numărul personalului auxiliar de specialitate nu corespunde necesităţii. Astfel, în România numărul personalului auxiliar fără atribuţii de judecată (grefieri şi alţi membri ai personalului auxiliar) este mult mai mic decât media la nivel european: sunt 41,1 angajaţi la 100.000 locuitori şi 2,3 angajaţi la un judecător în România, faţă de 55,6 angajaţi la 100.000 locuitori şi între 3 şi 5 angajaţi la un judecător în Europa. Mai mult, sub noile coduri grefierii vor dobândi atribuţii suplimentare (cum ar fi transcrierea şedinţelor de judecată la cererea părţilor în cauze civile, deşi este de neînţeles de ce nu s-ar putea  face o copie a înregistrării audio a şedinţei de judecată). În mod normal, trebuie ca fiecare judecător să aibă doi grefieri; iar din perspectiva NCpciv, când procedura scrisă se va desfăşura în afara sălii de judecată, e absolut necesar ca fiecare judecător să aibă în mod efectiv cel puţin un grefier al său, ceea ce în multe instanţe, azi, e imposibil.

Observaţie 2: Recrutarea prin SNG  (nu cred că e viabilă recrutarea directă a grefierilor, dată fiind noile reglementări presupuse de noile coduri) presupune urmarea unor cursuri pe o perioadă de minim 6 luni, dar capacitatea acestuia nu poate depăşi 100 locuri pe sesiune pentru instanţe şi parchete, şi este imposibilă organizarea a două sesiuni pe an. Ca urmare, necesarul de grefieri pentru primul an de la intrarea în vigoare a noilor coduri poate fi asigurat cel mai devreme în 4 ani.

3.3. personal la serviciile de probaţiune

Concluzie studiu: Cel mai mare procent de creştere a necesarului de personal în urma implementării noilor coduri se va înregistra la nivelul serviciului de probaţiune, care va avea un număr mai mare de persoane aflate în supraveghere. Astfel, va fi nevoie de încă 723 consilieri de probaţiune şi 171 personal auxiliar, şi în mod corespunzător de birouri pentru toate aceste persoane.

Observaţie: Acest tip de personal de probaţiune se formează în timp, simpla recrutare este insuficientă.

4. Necesarul de finanţare

Concluzie studii: Pentru primii trei ani de la intrarea în vigoare a celor patru noi coduri este nevoie de 707 milioane RON, distribuită astfel: 70 mil RON la ICCJ, 527 mil RON la instanţe şi 110 mil. RON la parchete.

Observaţie: Pentru anul în curs când, chipurile, ar trebui să intre în vigoare Noul Cod de procedură civilă, nu este prevăzută în bugetul MJ nicio sumă aferentă, iar o rectificare bugetară cel puţin până la data 1 iunie 2012 este imposibilă. Oricum, suplimentarea schemelor de personal şi ocuparea acestora este imposibilă în următoarele două luni.

Concluzie studiu: Trebuie redimensionate bugetele ICCJ, MJ şi MP pentru suplimentarea sumelor puse la dispoziţie pentru finanţarea cheltuielilor de personal şi a investiţiilor, cât şi pentru asigurarea unui echilibru între salarii şi investiţii.

Observaţii: Bugetul instanţelor este destinat finanţării cheltuielilor de personal (salarii, contribuţii) în cuantum de 80-90%, iar restul sunt sumele destinate investiţiilor şi funcţionării instanţelor. Acestea din urmă trebuie să aibă o mai mare importanţă.

5. Necesarul de infrastructură fizică

Concluzie studiu: Acesta presupune o evaluare exactă numai de către beneficiar (Ministerul Justiţiei).

Observaţie: până în prezent MJ nu a demarat o asemenea activitate.

5.1. săli de judecată

Concluzii studiu: Un număr semnificativ de instanţe nu deţin în prezent săli de judecată dedicate exclusiv soluţionării cauzelor civile, respectiv celor penale. Pentru punerea în aplicare a noilor coduri, sunt necesare încă 54 săli de judecată la instanţe (din care 49 la tribunale, 3 la curţi de apel şi una la Judecătoria s.2 Bucureşti). La ICCJ ar mai fi nevoie de încă 7 săli de judecată în prezent şi una ca urmare a intrării în vigoare a noilor coduri.

Observaţie: Este imposibil ca toate acestea să se amenajeze ori că se construiască nu până la 1 iunie 2012, ci nici măcar până la 1 martie 2013. 

Concluzii studiu: Lipsesc standarde oficiale aprobate privind suprafeţele sălilor de judecată.

Observaţie: Sunt instanţe care nici în prezent nu au primit finanţare pentru a dota sălile de judecată în cauze penale, deşi existenţa mijloacelor de înregistrare audio este obligatorie de câţiva ani. Cât priveşte sălile de judecată în cauze civile, aproape că nu există instanţă care să aibă o asemenea dotare.

5.2. camere de consiliu

Concluzii studiu: o treime din numărul total al instanţelor nu deţine asemenea săli.

Observaţii: în prezent, şedinţa care ar trebui să aibă loc în camera de consiliu se desfăşoară în fapt în sala de şedinţă la sfârşitul dezbaterilor publice sau în biroul judecătorului, ceea ce nu corespunde intenţiei legiuitorului. Noul Cod de procedură civilă modifică radical procedura civilă, care va presupune desfăşurarea celor mai multe activităţi în camera de consiliu.

5.3. birouri

Concluzii studiu: La 43 de Judecătorii, 36 Tribunale, 14 curţi de apel şi ICCJ trebuie amenajate birouri pentru nr. suplimentar de judecători şi personal auxiliar. La 37 de parchete de pe lângă Judecătorii, 17 parchete de pe lângă Tribunale, 5 parchete de pe lângă curţile de apel şi la PICCJ trebuie amenajate birouri pentru nr. suplimentar de procurori şi personal auxiliar. În prezent lipsesc standarde oficiale aprobate privind suprafeţele sălilor de judecată, respectiv un standard la nivel naţional privind infrastructura fizică aferentă birourilor judecătorilor/procurorilor/personalului auxiliar.

Observaţii: În prezent, majoritatea judecătorilor şi personalului nu beneficiază de birou individual. Cum, potrivit Noului Cod de procedură civilă majoritatea activităţilor procesuale se vor realiza în camera de consiliu, în fapt biroul judecătorilor, se pune problema asupra viabilităţii acestei posibilităţi.

5.4. Arhivele

Concluzii studii: Efectul punerii în aplicare a noilor coduri asupra spaţiului de arhivare nu poate fi cuantificat. Dar spaţiile actuale sunt ocupate 100% în cazul tribunalelor şi curţilor de apel, şi 93% în cazul judecătoriilor.

Observaţie: sunt necesare cheltuieli cu privire la trierea şi indexarea dosarelor vechi, respectiv arhivarea electronică a dosarelor în curs. Nici până în prezent nu există un sistem informatic care să permită o legătură tehnologică între ECRIS şi documentele scanate electronic (care se efectuează doar la puţine instanţe, din cauza lipsei acute de personal auxiliar pentru această activitate). 

6. Infrastructura IT

Concluzie studiu: este necesară o dotare suplimentară cu echipamente IT, ca urmare a creşterii necesarului de resurse umane pentru magistraţi, personal auxiliar, personal de probaţiune. Echipamentele IT se uzează moral într-un timp de 3 ani.

Observaţie: Actualul echipament IT cu care sunt dotate instanţele datează din 2005-2006. Deja acesta este epuizat moral. Însă, o dotare cu un nou echipament IT a personalului deja existent nici nu a fost luată în considerare. Cumpărarea de noi echipamente este interzisă de legile austerităţii în instituţiile bugetare, iar costul întreţinerii lor depăşeşte deseori costul pe care l-ar presupune achiziţionarea de noi echipamente

Concluzie studiu: este necesar un proiect independent care să permită detectarea automată a incompatibilităţilor.

Observaţie: încă nu se are în vedere un asemenea proiect.

Anunțuri

12 comentarii »

  1. Incep sa ma indoiesc de abilitatile mediatizate sau intentiile domnului Danilet.
    Dupa domnia sa perfectionarea sistemului juridic si a legilor de procedura in Romania, incepand cu cele 4 coduri nu ar trebui facuta niciodata pentru ca domnia sa cunoaste foarte bine ca nu se vor realiza conditiile ipotetice/optime din studiile (subiective ) de impact nici peste 3 ani. Il contrazice chiar noul cod civil care a intrat in vigoare la 1 octombrie 2011 si nu s-a produs niciun colaps in sistemul judiciar.
    Ceea ce uita sau nu cunoaste domnul Danilet este ca astfel de masuri se iau odata la zeci de ani si au la bazain primul rand vointa politica de modernizare a sistemului judiciar si nu confortul si dotarile maxime ale functionarilor justitiei. Sub acest aspect cred ca nu se doreste perpetuarea unei legislatii comuniste, valabila de peste 50 de ani !
    Cat priveste “studiile de impact” am mari rezerve cu privire la interesul si profesionalismul lor pentru simplu motiv ca sunt facute de o casa de avocatura si nu de un consultant neutru.
    In ceea ce priveste timpul necesar pentru studierea noilor coduri cred ca domnul Danilet nu se refera la persoanele cu cunostinte juridice, care pot sa asimileze usor codurile pe care le vor aplica iar codurile sunt deja aprobate de parlament si publicate de mai mult timp.
    Este trist ca exista o astfel de opinie “tanara” in forul suprem al magistratilor, mai degraba pare ideea unui personaj comunist ca Rodica Stanoiu! Romania anului 2012 are nevoie urgenta de coduri noi si nu de cele comuniste, carpite prosteste ! Mai bine un start mai greoi cu noile coduri decat continuarea cu codurile comuniste !

    Comentariu de Stelian Florescu — 15/03/2012 @ 10:22 AM | Răspunde

    • Spre deosebire de d-l Danilet, care a argumentat concret – pe lipsa de personal si resurse financiare – dificultatea implementarii Codurilor, randurile dvs., d-le Stelian Florescu, se circumscriu discurusului gaunos si politicianist de la TV. Va rugam mult, aveti mila de timpul nostru… Duceti-va la TV, aici dorim sa ne informam, nu sa birfim….
      Irina

      Comentariu de Irina P. — 15/03/2012 @ 11:47 AM | Răspunde

    • V-a pus careva de la MJ sa imi raspundeti pe blog?! Haideti, sunteti nostim. Din pacate, nu ati intrat niciodata in vreo sala de judecata ca spectator. Deja se munceste ca la galere. Noile proceduri se vor aplica imediat pt noile dosare, deci in acelasi timp se vor aplica codul vechi si codul nou. Va creste competenta. Vreti sa spuneti ca oamenii actuali in conditiile noi vor putea face toate astea, in conditii de calitate? Sunteti mai naiv decat mine, sau v-a placut in copilarie literatura SF.

      Comentariu de Cristi — 15/03/2012 @ 11:55 AM | Răspunde

      • Nu m-a pus nimeni de la MJ sa va raspund si nu aveti de unde sa stiti ca nu am intrat vreodata intro sala de judecata. Dimpotriva, sunt tarat de 17 ani prin salile de judecata pentru un proces care nu s-a terminat ! Cu aceasta am raspuns si in legatura cu naivitatea si literatura SF.

        Comentariu de Stelian Florescu — 15/03/2012 @ 12:51 PM | Răspunde

  2. Aici sunt de acord cu Cristi. Este ca si cum ai face o autostrada, insa ai truna asfalt direct pe pamant, apoi se fac gropi mari si mai mult te costa sa repari decat daca ai fi facut totul temeinic de la inceput. Problema infrastructurii este o problema fundamentala inclusiv in sistemul juridic. Asta este diferenta fundamentala intre RO si Vest. Acolo cand ceva e face, apoi se face temeinic. NImani nu moare daca se asteapta si crearea conditiilor de infrastructura.

    Comentariu de costel gilca — 15/03/2012 @ 12:03 PM | Răspunde

  3. In 3-5 ani echipamentele IT se uzeaza nu doar moral ci si fizic. Mai ales atunci cand sunt folosite in institutii.

    Comentariu de Dogaru Dorin — 21/03/2012 @ 11:57 AM | Răspunde

    • Confirm. Imprimantele noastre sunt praf dupa 3 ani de utilizare. Nu putem cumpara altele, fiindca institutiile publice nu pot face noi achizitii din cauza crizei. Iar reparatul de doua ori te face sa scoti din buzunar mai mult decat o imprimanta noua.

      Comentariu de Cristi — 26/03/2012 @ 9:32 AM | Răspunde

  4. „Concluzie studiu: Deşi numărul de absolvenţi de Drept este mare, nr. doritorilor de a deveni magistraţi este relativ mic, de aceea ar trebui angajaţi reprezentanţi ai INM şi a unor persoane în birourile de informaţii şi relaţii cu publicul de la nivelul instanţelor şi parchetelor care să popularizeze profesia.”
    Asta e din puțul gândirii. Peste 3000 de doritori pe 200 de locuri e un nr. relativ mic și mai trebuie angajati inși resonsabili cu popularizarea?!?
    Când normal candidații ar trebui testati psihologic și medical INAINTE? Iar dacă pt. examenul psihologic legea 303/2004 nu pune probleme, pt. cel medical impune numirea unei anumite comisii – și cum ar putea unul sau doi specialiști să consulte 3000 și ceva de oameni ca să le determine starea de sănătate înainte de examen? Practic s-ar bloca câteva luni un spital, că sunt mai multe specialități.

    Comentariu de bianca — 21/03/2012 @ 9:40 PM | Răspunde

  5. e obligatoriu sa intre in vigoare noile coduri cat mai curand….e o anomalie ca la inm se da examen tot din vechiul cod civil….sa se numeasca atunci acel examen istoria dreptului civil…..ori vrem reforma, ori ba?traiasca noile coduri!

    Comentariu de antiprostie — 24/03/2012 @ 7:43 AM | Răspunde

  6. Dl. jud. Danilet, la concursul de admitere in magistratura din noiembrie 2012, ce coduri vor fi incluse in bibiliografia de concurs, cele vechi sau cele noi? Sau va fi ca la concursul de promovare al magistratilor in functiile de executie?
    Va multumesc.

    Cu respect.

    Comentariu de Iulian — 03/04/2012 @ 11:42 AM | Răspunde

    • In principiu nu va fi diferit de admiterea la INM.

      Comentariu de Cristi — 05/04/2012 @ 8:57 AM | Răspunde

  7. Eu cred ca solutia nu este popularizarea instantelor, ci eficientizarea tribunalelor si comisilor de arbitraj, chiar si in materie penala, o combinata intre mediere si arbitraj

    Comentariu de Marius Leontiuc — 08/10/2012 @ 1:36 PM | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: