CRISTI DANILEŢ – judecător

29/05/2012

C.Danilet despre SNA 4 si MCV

Filed under: coruptia — Cristi Danilet @ 6:41 PM

1. Consideraţi utilă continuarea MCV? De ce? Ar trebui transformat într-un alt instrument de control şi cooperare privind corupţia sau r trebui menţinut aşa cum a fost desfăşurat până acum?

Ca magistrat de carieră, vă spun că în mod cert MCV a avut un rol pozitiv în primul rând în reforma justiţiei, căci sub presiunea UE s-au făcut schimbări majore în ultimii 5 ani. Tot timpul însă am sesizat dorinţa politicienilor de a controla justiţia, scop în care au promovat diverse iniţiative. E adevărat că cele mai multe au fost respinse, însă modificarea cea mai gravă este cea din ianuarie 2012 când Parlamentul a aprobat un proiect al fostului ministru al justiţiei Cătălin Predoiu ce practic pune sub control politic activitatea inspectorilor judiciari. Aceasta demonstrează că reforma justiţiei este reversibilă extrem de uşor în România, unde se uită de angajamentele asumate în trecut: independenţa justiţiei, a CSM şi a Inspecţiei au fost cerinţe pentru aderare, la care s-a renunţat acum de dragul unor interese de grup sau al unor populisme ieftine.

Cât priveşte lupta anticorupţie, MCV a reprezentant garanţia desfăşurării în condiţii de independenţă a unor investigaţii penale asupra politicienilor, demnitarilor şi magistraţilor, precum şi de cercetare a averilor acestora, aspecte neîntâlnite în România anterior lui 2005. Dosarele începute în 2005-2007 sunt chiar în această perioadă în curs de finalizare, iar rezultatele le vedem: există hotărâri judecătoreşti de condamnare pentru înaltă corupţie, pentru că în România există corupţie. Îndrăznesc să spun că există corupţie în toate sectoarele, politic, administrativ şi social, aspecte care afectează grav viaţa românilor de zi cu zi. MCV trebuie menţinut tocmai pentru a păstra această voinţă de a lupta împotriva corupţiei, şi nu văd de ce şi cum ar putea fi înlocuit. Poate înăsprit.

2. Unele dintre criticile strategiilor anticorupţie anterioare au fost lipsa de coordonare între nivelul central şi cel local, între strategia generală şi strategiile sectoriale/planurile locale de acţiune, includerea în strategie doar a anumitor sectoare considerate vulnerabile sau caracterul prea general al strategiei. Cum vi se pare că răspunde noua SNA la criticile/limitele vechii strategii?

Din SNA 3 lipsea, de exemplul, sectorul de justiţie. Ea a apărut în 2008, deşi anul 2007 fusese un an în care la nivel mondial Transparency International a atras atenţia asupra corupţiei judiciare şi consecinţelor sale dezastruoase. Tot atunci, apăruseră primele reacţii ale magistraţilor, eu numărându-mă printre ei, cu privire la lipsa de integritate a unor colegi. Inexplicabil, Guvernul nu a acordat atenţie acestui sector, iar CSM de la acea vreme şi asociaţiile profesionale negau cu insistenţa corupţia din sistemul nostru ca fiind o problemă ce ar merita atenţie. Rezultatele le vedem azi: în ultimul an, nu trece nicio lună fără ca un magistrat să fie condamnat penal pentru corupţie sau sancţionat disciplinar. Noua SNA pare a aborda holistic fenomenul corupţiei, însă am bănuială că nu va fi decât încă un document important pentru liderii politici şi eventual pentru UE, fără a se înregistra rezultate vizibile.

3. O parte din instituţii au formulat deja strategii sectoriale anticorupţie înainte de lansarea SNA, inclusiv CSM. Identificaţi acest aspect ca un potenţial risc în preluarea obiectivelor SNA de către planurile sectoriale anticorupţie şi în dezvoltarea unor strategii instituţionale separate de SNA?

Încă de la venirea noilor membri în CSM, în ianuarie 2011, am iniţiat dezbateri pe o strategie anticorupţie în sistemul de justiţie, simţind nevoia de a arăta în exterior că există voinţa internă pentru curăţire. Nu puteam aştepta adoptarea SNA 4, acărei nevoie fusese arătată încă din aprilie 2011 dar nu a fost aprobată decât în luna martie a acestui an. Ca urmare, neştiind mersul proiectului de SNA, am decis aprobarea Strategiei de întărirea integrităţii în justiţie 2011-2017 care e însoţită de un Plan detaliat de acţiune în vederea implementării ei. Este pentru prima dată când avem aşa ceva în România. Strategia noastră este însă văzută ca parte din SNA, aspect menţionat expres în conţinutul documentului nostru.

4. Cum vedeţi îmbunătăţirile privind lupta anticorupţie de la adoptarea MCV şi la a patra SNA? Ce contribuţie concretă (exemple) consideraţi că a avut MCV în combaterea corupţiei?

MCV şi rapoartele regulate ale Comisiei Europene au spus în mod direct că la nivel de DNA trebuie păstrată stabilitatea instituţională. Acest lucru a permis că iniţiativele legislative ale unor politicieni de desfiinţare sau comasare a DNA să fie respinse. La fel a fost faţă de iniţiativa ministrului Chiuariu de a-l schimba pe Doru Ţuluş din conducerea DNA sau a ministrului Predoiu de a nu-l mai propune pe Daniel Morar pentru un al doilea mandat la şefia DNA. De ANI nici nu mai vorbesc: probabil a fost instituţia anticorupţie împotriva căreia au fost declanşate cele mai multe iniţiative de afectare negativă a existenţei sau activităţii sale. Rezultatul cel mai vizibil este însă la nivelul de mentalitate a magistraţilor: procurorii, până în 2004 subordonaţi politic, au prins curaj să ancheteze politicieni şi oameni de afaceri; judecătorii, până nu demult insensibili la consecinţele sociale negative ale flagelului corupţiei, au început să sancţioneze din ce în ce mai aspru actele de corupţie, trecând de la pedepse mici cu reţinerea de circumstanţe atenuante şi aplicând suspendarea condiţionată a executării pedepsei, la pedepse mari cu executare în regim de penitenciar.

5. Din experienţa dvs. profesională din mediul justiţiei, numiţi problemele de corupţie care vi se par mai acute şi pe care eforturile anticorupţie de până acum nu au reuşit să le amelioreze.

Opinia mea fermă, de judecător specializat în penal, este că un inculpat dovedit ca fiind corupt trebuie sancţionat cu atât mai aspru cu cât funcţia sa este mai înaltă. Iar când inculpatul este un magistrat, pedeapsa trebuie să fie cu adevăr exemplară – căci aici toleranţa la corupţie trebuie să fie zero absolut. Deocamdată lipseşte voinţa sistemului judiciar de a aplica sancţiuni identice în cazuri similare  – există un ghid elaborat de ICCJ în această direcţie, dar el nu este respectat de instanţe. Astfel se face că politicieni cu rang înalt sunt condamnaţi de unele instanţe cu pedeapsă minimă şi suspendarea condiţionată, în timp ce poliţişti sau vameşi primesc pedepse mult mai mari şi cu executare pentru câteva sute sau mii de euro luate drept mită.

Ca cetăţean însă, identific corupţie mai peste tot iar sectoarele de achiziţie publică şi justiţie la nivel macro, respectiv educaţie şi sănătate la nivel micro mi se par cele mai grave.

6. Noua SNA este exhaustivă adresându-se Guvernului, Parlamentului, mediului privat şi societăţii civile şi nu doar sectoarelor considerate vulnerabile. Consideraţi că toate problemele de corupţie şi rezolvarea lor trebuie să intre sub incidenţa şi responsabilitatea MCV?

Părerea mea este că şi noua SNA va avea urmări prea puţin vizibile. Nici măcar încă nu s-a redactat un plan de implementare, nici nu funcţionează organismul de monitorizare a sa. Vorbim de peste un an doar de un document şi atât. Mai mult, propusă de Guvernul Boc şi aprobată târziu de Guvernul Ungureanu, SNA nu este susţinută prin resurse financiare adecvate. Toate măsurile de acolo trebuie susţinute nu doar la nivel declarativ, ci însoţite de termene precise şi responsabili, şi mai ales de presiune publică din partea cetăţenilor asupra decidenţilor. Din păcate, părem cu toţii cufundaţi într-o letargie. Şi este şi cazul nostru, al CSM: iată, după ce la finalul anului trecut am redactat şi aprobat propria Strategie şi Plan de acţiune, noua conducere a CSM instaurată în ianuarie 2012 adesfiinţat chiar Comisia pentru transparenţă şi integritate din cadrul CSM care urma să se ocupe cu îndeplinirea obligaţiilor asumate prin aceste documente programatice, iar toate obiectivele şi măsurile scrise acolo au fost date uitării.

Aşadar, nu cred că existenţa unor documente e suficientă pentru a raporta un rezultat. Trebuie bani şi oameni. Din păcate bani nu par a exista decât pentru corupţie şi economie subterană, iar oameni de bună credinţă şi lideri sunt insuficienţi în societatea noastră. De aceea, cred că MCV trebuie menţinut până când în România vom realiza că trebuie ca noi înşine să deţinem controlul asupra fenomenului corupţiei şi să ne dorim în mod real eradicarea ei – aspecte de care suntem departe. Şi acest aspect este vizibil numai dacă ne uităm la multitudinea de instituţii în această materie, dacă vedem lipsa unei culturi a „serviciului public” în rândul demnitarilor, magistraţilor şi funcţionarilor, dar şi lipsa unei educaţii a cetăţenilor în spiritul denunţării faptelor de corupţie, cetăţeni care preferă mai degrabă să îşi soluţioneze propriile probleme pe căi ilegale, dar mai scurte.

7. Una dintre măsurile pentru combaterea corupţiei este transparentizarea informaţiilor de interes public. Cele mai multe petiţii din acest moment de la Avocatul Poporului sunt pe Legea 544. De asemenea, unele instituţii juridice sunt excesiv de aglomerate. Cum vi se pare că adresează noua strategie îmbunătăţirea transparenţei informaţiilor de interes public în vederea reducerii numărului de petiţii şi reducerii aglomerării excesive a unor instituţii juridice?

Aici aş vrea să vă răspund referindu-mă strict la sistemul de justiţie. Am îndeplinit o funcţie de conducere la o instanţă care mi-a permis să iau decizii în privinţa transparenţei activităţii gândindu-mă ce ar dori să ştie colegii mei din instanţă, respectiv ce ar dori să ştie justiţiabilii şi publicul despre activitatea acesteia. Aşa că pentru colegi le-am pus în sistemul intranet informaţii cu privire la proiectele de management al conducerii, deciziile luate de şefi sau colegiul de conducere, adresele primite şi răspunsurile formulate de conducere. Pentru justiţiabili şi public am postat la afişierul instanţei informaţii cu privire la accesul în instituţie, condiţiile de contactare a personalului, drepturile şi obligaţiile în sala de judecată atât a publicului, cât şi a magistratului, modalitatea de formulare a plângerilor împotriva personalului. Am uzat din plin de tehnologia informaţiei, postând pe portalul instanţei informaţii cu privire la componenţa nominală a completelor de judecată, modalităţile de adresare către instanţă sau personal, taxele de plătit, informaţii privind facilităţile de acces la justiţie prin mediere sau ajutor din partea statului.

Ei bine, în paralel am constatat că în multe instanţe nu există postată nici măcar componenţa completului de judecată, astfel încât justiţiabilul nu ştie cine îl judecă! Unele instanţe nu îşi publică raportul anual de activitate sau situaţia financiară anuală. Iar ideea de a se publica CV-ul profesional al judecătorilor pare pentru sistem încă un demers de domeniul ficţiunii. Aceste lucruri sunt inadmisibile şi spun multe nu doar despre managementul acelei instanţe, ci de lipsa unei anumite responsabilităţi sociale în rândul instituţiilor statului.

Sunt sigur că dacă multe informaţii ar fi publicate pe internet, pe site-urile instituţiilor, ar fi prevenite destule litigii pentru nerespectarea dispoziţiilor Legii 544. Este adevărat însă că şi practica judiciară în această materie nu este sedimentată, unele instanţe blocând în mod judiciar accesul la informaţii de interes public din anumite instituţii. În plus, neclarităţile provocate de legislaţia în materia informaţiilor clasificate, fac ca de foarte multe ori să fie declarate drept secrete de serviciu sau chiar de stat informaţii care nu au un astfel de caracter.

http://www.sar.org.ro/pro-sau-contra-continuarii-mcv-pentru-romania/

8 comentarii »

  1. SNA 4 si MCV sunt vorbe goale, atata vreme cat magistratul nu risca nimic in momentul in care isi indeplineste defectuos atributiile de serviciu. Rareori este prins luand ceva de la partile din proces pentru a putea fi acuzat de coruptie. De cele mai multe ori ba se preface ca n-a observat ce spune legea, ba ca-s prea incurcate procedurile, iar mai nou ca s-a schimbat ceva in organizarea instantelor de nu se mai stie cine trebuie sa judece. Nu mai departe mintenaş la Recurs, am fost pălit cu o Incheiere prin care un complet specializat in „societăti” a hotărât că lucrarea despre o societate trimisa de alt coleg de-al lui de la aceeasi instanta dar Secţie „civilă”, nu-i de competenta lui, situaţie ce s-a repetat identic şi la Apel. Nu este motivat nimic concret, nu spune daca este cale de atac si lucrarea s-a trimis iute inapoi, şi nu la un regulator de competenţă, căci conflictul de competenţă dintre sectiile aceleiaşi instanţe nu este conflict intre instante de nivel ierarhic diferit. Acum stiu că urmează ca: judecatorul de la civil să privească cu scârbă prin Dosar, se preface şi el că nu sţie ce articole din legi de societăţi sunt incidente şi lasă şi el treburile la fel de încurcate ca atuncea când i-au fost puse diainte. Apropos ca tot vorbeaţi de L544- niciunde nu este publicata o anume Hotărâre a Colegiului Curţii din 2011, invocată de Secţia civilă, prin care trimesese lucrarea la Sectia de „litigii cu profesionistii”, Exista vreo procedura legala de soluţionare a conflictului de competenţă dintre secţiile aceleiaşi instanţe?

    Comentariu de Ion Roată — 30/05/2012 @ 4:39 PM | Răspunde

    • Nu exista conflict de competenta intre doua sectii ale aceleiasi instante.

      Comentariu de Cristi — 31/05/2012 @ 11:27 AM | Răspunde

    • Multumesc mult! Stiam asta. Am citit in teorie si in practica instantelor. Dar totusi cele 2 sectii de Recurs si-au declinat competenta singure, cate odata fiecare, „neincitate” de parti, pentru ce? Ca sa mai piarda dosarul inca 6 luni? Si Sectia zisa civila pura a motivat ceva cu o anume Hotărâre a Colegiului Curţii din 2011 pe care eu si avocatul n-am reusit s-o vedem dar credem ca exista. A doua sectie a motivat cu „Admite exceptia necompetentei functionale. Dispune scoaterea cauzei de pe rolul Sectiei A (litigii cu profesionistii) si trimiterea cauzei spre solutionare completului initial investit din cadrul Sectiei B (civile), în conditiile art.99(1) ROI.” Ori art.99 ROI stabileste doar completul sectiei la care se intoarce daca dosarul a mai trecut pe la acea sectie, nicidecum de ce anume a fost sectia respectiva necompetenta.
      N-am pretentia sa judecati dvs. acuma cum trebuia plimbat dosarul, ci doar sa va informez ca membru CSM, cum anume sunt tratati justitiabilii la o curte de top. Mi se pare inacceptabil ca dupa 3 luni pierdute, si alte 3 luni care se vor mai pierde cu repunerea pe rol la sectia initiala, sa ne capatam cu o motivare cat de cat serioasa, fie si de genul „am fost cu dosarul la sefu’ si acesta a decis s-o judece Sectia B”. Va sesizez acest caz pentru ca si la Apel s-a intamplat absolut identic, iar intr-un final judecatorul de „civila” avand alibiul ca „a rapotat ca nu se pricepe dar n-a fost ascultat…”, a aplicat la plesneala niste articole din legea societatilor comerciale care nu se potriveau deloc, numai sa scape de dosarul care prin plimbari devenise „intarziat”.
      Ma astept ca CSM, poate le initiativa dvs, sa reglementeze cumva procedura de declinare a competentei sectiior intre specializarile prevazute de art.226 din Legea 71/2011, sa fie si un pic de transparenta in ea, altfel noi vom ramane cu o impresie proasta despre modul cum se judeca, si tare cred ca la fel si UE.

      Comentariu de Ion Roată — 31/05/2012 @ 3:13 PM | Răspunde

    • Dosarul plecat de la Sectia „Litigii cu profesionistii” nu a ajuns in 2 saptamani la Sectia de „Litigii civile normale”, sectii care sunt ambele in aceeasi cladire. In lipsa unei reglementari inseamna ca situatia este absolut normala :-) Dar oare ce face lucrarea in acest rastimp? Se mai motiveaza la ultima incheiere, sau se cearta judecatorii sectiilor intre ei, fiecare cautand sa scape de dosar?

      Comentariu de Ion Roată — 12/06/2012 @ 5:45 AM | Răspunde

  2. Spuneti Dl. judecator ca ,,Tot timpul însă am sesizat dorinţa politicienilor de a controla justiţia… modificarea cea mai gravă este cea din ianuarie 2012 când Parlamentul a aprobat un proiect al fostului ministru al justiţiei Cătălin Predoiu ce practic pune sub control politic activitatea inspectorilor judiciari”..
    Eu nu am inteles de ce ,,CSM considera ca legea (raspunderii magistratilor ) astfel adoptata are prevederi care aduc atingere independentei judecatorului, atat din perspectiva controlului asupra fondului hotararilor judecatoresti, cat si in ceea ce priveste reanalizarea unor hotarari definitive si irevocabile, precum si implicarea Executivului in declansarea actiunii disciplinare impotriva judecatorilor si procurorilor.
    CSM considera ca legea raspunderii magistratilor incalca Constitutia”.
    Consider ca implicarea Executivului in declansarea actiunii disciplinare impotriva judecatorilor si procurorilor nu aduce atingere independentei justitiei deoarece o actiune disciplinara ( indiferent cine o declanseaza) este solutionata de CSM conform art.48-49 ale L 317/2005 iar conform art.50 al aceleiasi legi, hotararea irevocabila este data de ICCJ, deci nici ministrul justitiei si nici alt cineva nu poate influenta solutia care se va da!

    Comentariu de dumitru — 21/06/2012 @ 1:24 PM | Răspunde

    • Sper doar ca glumiti!
      PS. Pentru stiinta dvs, si inainte de 2004 tot CSM/ul sanctiona, iar minsitrul era cel care avea inspectia judiciara in subordine. In logica dvs, banuiesc ca nici atunci nu era vreo problema…

      Comentariu de Cristi — 22/06/2012 @ 6:43 AM | Răspunde

  3. Spuneti Dl.judecator ca ,,Tot atunci (2008), apăruseră primele reacţii ale magistraţilor, eu numărându-mă printre ei, cu privire la lipsa de integritate a unor colegi. Inexplicabil, Guvernul nu a acordat atenţie acestui sector, iar CSM de la acea vreme şi asociaţiile profesionale negau cu insistenţa corupţia din sistemul nostru…. Rezultatele le vedem azi: în ultimul an, nu trece nicio lună fără ca un magistrat să fie condamnat penal pentru corupţie sau sancţionat disciplinar.
    Încă de la venirea noilor membri în CSM, în ianuarie 2011, am iniţiat dezbateri pe o strategie anticorupţie în sistemul de justiţie, simţind nevoia de a arăta în exterior că există voinţa internă pentru curăţire”.
    Asa este dl.judecator, si in aceasta privinta actualul csm trebuie felicitat.
    Consider insa ca nu este suficient ceea ce s-a facut.
    Majoritatea condamnarilor de magistrati si a sanctiunilor disciplinare s-au facut in urma unor autodenunturi si in urma unor interceptari telefonice ( ceea ce va face ca pe viitor magistratii corupti sa-si ia ,,masuri asiguratorii”)
    Daca nu ar fi fost aceste autodenunturi si interceptari telefonice am putea spune ca in justitia romana nu este coruptie!?
    Doresc sa va reamintesc dl judecator, o declaratie pe care ati facut-o in 2008:,,sistemul este din pacate o increngatura de relatii incepand de la grefier pana la magistrat, in cercurile justitiei se stiu foarte bine tarifele care sunt necesare pentru a se obtine o solutie favorabila”.Tot in 2008, ziaristul C Aramescu spunea ca ,, exista retele formate din avocati si judecatori, care garanteaza practic orice solutie “( dupa parereea mea lucrurile nu s-au schimbat prea mult in aceasta privinta)
    In aceasta privinta consider ca actualul csm ar trebui sa faca mai mult, astfel incat la baza solutiilor pe care le pronunta magistratii sa stea doar legea si probele aflate la dosar!
    Iar pentru ca acest lucru sa se intample, trebuie ca magistratii care pronunta solutii fara sa tina seama de lege si de probele aflate la dosar sa fie sanctionati!

    Comentariu de dumitru — 21/06/2012 @ 2:18 PM | Răspunde

    • Autodenunturi? In materie disciplinara??? Nu exista nici macar un singur caz. Iar interceptarile telefonice nu se fac decat in penal.
      Cred ca faceti o grava confuzie intre disciplinar si penal. Cat priveste implicarea CSM in interitatea judiciara, noi suntem competenti doar in politica anticoruptie generala si in disciplinar. In rest, combaterea coruptiei e de competenta DNA si instantelor, iar aplicarea legii e de competentea exclusiva a instantelor. Asta inseamna independenta justitiei.

      Comentariu de Cristi — 22/06/2012 @ 7:22 AM | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: