Procedură pentru noii şefi ai Parchetelor: transparenţă, competenţă, integritate

Dispoziţiile legale care reglementează numirea Procurorului General al PICCJ, procurorului-şef al DNA şi procurorul şef al DICCOT şi a adjuncţilor acestora sunt cuprinse în art. 54 din Legea nr. 303/2004: ministrul justiţiei face o propunere (dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată), secţia de procurori a CSM emite un aviz consultativ, iar preşedintele ţării decide (acesta poate refuza motivat numirea, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului).

În urmă cu 4 ani, când s-a pus problema numirilor la PICCJ şi DNA, am atras public atenţia că ar fi nevoie de o procedură detaliată, transparentă, acceptată de magistraţi şi de public, deopotrivă. Azi, însăşi Comisia Europeană atrage atenţia că e nevoie de o atare procedură (p.23, raportul din iulie 2012). O reglementare minimală, în privinţa CSM, se regăseşte în Hot.193/2006 modificată prin Hot.610/10.07.2012.

Deşi sunt multe voci care critică actuala procedură, nu există nicio propunere de schimbare sau îmbunătăţire a ei. Eu cred că e momentul să începem dezbaterile publice constructive pe o procedură concretă de numire în aceste funcţii, procedură care să fie deja aplicabilă numirilor de anul acesta la nivelul PICCJ şi DNA. Această procedură, împreună cu un profil al candidatului pentru o astfel de funcţie, ar putea fi decisă în urma unor discuţii inter-instituţionale de către cele trei organisme implicate în procesul de numire şi, în absenţa unor reglementări exprese şi detaliate, ar putea fi instituite „bune practici”. Mai jos, propunerile pe care le avansez eu:

1. Procedura de la Ministerul Justiţiei

– se anunţă în mod public data vacantării posturilor vizate şi se indică perioada de înscriere a candidaturilor pentru procurorii care îndeplinesc condiţiile legale; se arată ce documente trebuie depuse pentru ocuparea acestui post (CV profesional, proiect de management, acte emise în exercitarea funcţiei etc)

– se solicită de la CSM date cu privire la cariera candidaţilor (întrucât mapele profesionale sunt deţinute doar de CSM)

– se face o selecţie preliminară de către o comisie internă a MJ; rezultatul se anunţă public pentru a permite dezbaterile publice privind candidaţii;

– se susţine un interviu transmis public în faţa ministrului, axat pe chestiunile de management instituţional şi modalităţi de eficientizare a activităţii profesionale;

– asociaţiile profesionale ale magistraţilor şi cele care militează pentru reforma justiţiei şi drepturile omului pot trimite ministrului punctele lor de vedere asupra candidaţilor;

– ministrul face selecţia şi formulează motivat propunerea, care se trimite CSM; e posibil să e să fie mai mulţi candidaţi propuşi pentru numire.

2. Procedura de la CSM

– se verifică de către Inspecţia Judiciară buna reputaţie şi integritatea candidaţilor, inclusiv opinia colegilor procurori, judecători, poliţişti şi avocaţi; se face un raport cu privire la reclamaţiile împotriva candidatului existente la Inspecţie şi la Parchet, şi modul lor de soluţionare;

– se analizează în mod detaliat mapa profesională; se solicită documente procedurale întocmite de candidaţii (depuse voluntar, respectiv procurate prin sondaj – acte de începere a urmăririi penale, de punere în mişcare a acţiunii penale, rechizitorii, căi de atac declarate, rezoluţii de soluţionare a plângerilor etc.); se verifică starea de sănătate;

– se susţine un interviu transmis public în faţa secţiei de procurori a CSM, axat pe aspectele profesionale (aceasta pentru că procurorii şefi sunt cei chemaţi să verifice legalitatea actelor întocmite de procurorii din subordine) şi pe aspectele de colaborare instituţională (aceasta pentru a vedea modalitatea concretă de conlucrare cu CSM, Parlament, Guvern,  SRI, inclusiv de colaborare cu mass-media); participă psihologul, cu drept de a pune întrebări prin intermediul preşedintelui de secţie;

– se emite în mod public şi motivat avizul cu privire la candidaţi, care se trimite preşedintelui României.

3. Procedura de la Administraţia Prezidenţială

– orice discuţie a preşedintelui cu candidaţii propuşi (inclusiv cei cu aviz negativ de la CSM) se anunţă public;

– se emite Decretul de numire în funcţie a candidaţilor;

– se anunţă public şi se motivează detaliat refuzul de numire a candidaţilor propuşi.