CRISTI DANILEŢ – judecător

18/09/2012

CSM apara reputatia lui Ghica, Haineala si Danilet

Filed under: CSM,jurnalism — Cristi Danilet @ 11:30 PM

DESCARCA: Hotararea CSM nr 815 din 18 sept 2014

1. Împotriva magistraţilor Alina Nicoleta Ghica, Oana Andrea Schmidt Hăineală şi Cristi Vasilică Dănileţ s-a declanşat şi este în curs de desfăşurare o campanie mediatică agresivă, cu intenţia clară de discreditare personală şi instituţională, informaţiile folosite de unele instituţii media bazându-se pe fapte nereale, opinii subiective şi evident  tendenţioase, informaţii denaturate şi speculaţii.

2. Doamna judecător Alina Nicoleta Ghica şi domnul judecător Cristi Vasilică Danileţ au participat la şedinţa secţiei de judecători din 6 august 2012, în cadrul căreia s-a soluţionat cererea de detaşare a doamnei judecător dr. Mona Maria Privniceru. Doamna judecător Alina Nicoleta Ghica, preşedintele CSM, a convocat în mod legal şedinţa de Plen pentru a se lua act de demisia doamnei judecător dr. Mona Pivniceru. Cei trei membri CSM au fost prezenţi la şedințele din 23 şi în 24 august 2012 când s-a luat act de demisia doamnei Pivniceru din justiție.

3. Aspectele prezentate de unele instituţii media cu privire la viaţa personală şi familială a doamnei procuror Oana Andrea Schmidt-Hăineală şi domnul judecător Cristi Vasilică Danileţ nu au legătură şi nu au influenţat în vreun fel exercitarea funcţiei de procuror/judecător, respectiv de membri CSM, însă au fost de natură să le afecteze grav şi  în mod nefondat reputaţia profesională.

4. Activitatea pe care magistraţii Oana Andrea Schmidt-Hăineală şi Cristi Vasilică Danileţ au desfășurat-o, pe parcursul carierei lor, în cadrul unor instituţii publice, precum Ministerul Justiției şi Guvern, s-a desfăşurat în limitele legale, fără a se constata vreo afectare a exercitării în mod neutru a funcţiei actuale de membru CSM.

5. Nu s-a constatat, privitor la cei trei membrii CSM vizaţi de această campanie de defăimare şi denigrare,  nicio legătură contrară statutului de judecător/procuror cu Preşedintele ţării, oameni polici sau partide politice, informaţiile de presă fiind vehiculate de unele publicaţii de presă în mod tendenţios şi speculativ, pentru a acredita ideea falsă că politicul controlează justiţia prin intermediul unor magistraţi, situaţie  de natură să afecteze imaginea sistemului judiciar.

Detalii: Comunicat de presă CSM şi Document Inspecţie Judiciară

PS. Evident, toţi cei trei interesaţi în soluţionarea acestei cereri ne-am abţinut de la votul în Plen.

Anunțuri

20 comentarii »

  1. Domnule DANILET este adevarat ca nu influenteaza actul de jistitie pe care-l efectuati dar este adevarat ca parintii v-au dat in judecata ca nu ii ajutati?

    Comentariu de costelgalateanu — 19/09/2012 @ 1:15 AM | Răspunde

    • Bineinteles ca nu este adevarat ca nu mi-as ajuta parintii. E cea mai mare minciuna care s-a spus vreodata despre mine. Am niste parinti minunati cu care am o relatie deosebita.

      Comentariu de Cristi — 19/09/2012 @ 8:48 AM | Răspunde

    • Un dosar tot există (ba chiar mai multe) http://portal.just.ro/InstantaDosar.aspx?idInstitutie=334&d=MzM0MDAwMDAwMDAwMDY0Nzg* . Însă, analizându-l bine, se vede de la o poştă că e de formă. Altfel, asemenea pensie de intretinere nu se stabileşte într-un singur termen nici în statele cu justiţie model, darămite la noi unde 4-5 termene sunt o bagatelă.
      Mi-e clar că omul a consimţit să-şi întreţină părinţii, dar din varii motive (unul putând fi facilităţi fiscale) a vrut să aibă acte în acest sens. Statul român admite că un cetăţean întreţine persoanele care locuiesc în casă cu el, dar nu şi pe acelea care locuiesc la 450 km de el şi au locuinţă proprie, Pentru ca autorităţile să-i admită că-şi întreţine părinţii chiar şi într-un asemenea caz, s-a creat un document, şi care document e imposibil de contestat dacă nu unul emanat de justiţie.

      Comentariu de Ion Roată — 19/09/2012 @ 4:18 PM | Răspunde

  2. Bun, vi s-a apărat reputaţia, şi totuşi Gâdea latră în continuare. Daţi-i în judecată să vedeţi ce bine merge justiţia. Termene din an în paşti, amânări peste amânări, până vi se termină mandatul. Vosganian l-a dat în judecată pe Marius Tucă şi a câştigat, … dar atunci când omul nu mai avea nevoie http://portal.just.ro/InstantaDosar.aspx?idInstitutie=2&d=MjAwMDAwMDAwMjQ4MDc4 si http://www.scj.ro/dosare.asp?view=detalii&id=200000000248078&pg=1&cauta=.

    Comentariu de Ion Roată — 19/09/2012 @ 8:31 AM | Răspunde

  3. Dimpotrivă, încercaţi să vă vedeţi de treabă în CSM şi în profesie, nu vă consumaţi în procese cu denigratorii şi mai ales cu gurile vorbitoare de la TV. Credeam că ştiţi mai bine la ce e bună şi la ce nu e bună Justiţia! Vă spun eu: justiţia e bună la entertainment (de-aia îi primiţi în instanţă cu carele de reportaj) dar e jalnică la făcut dreptate! Iar când face totuşi dreptate, o face prea târziu, când nu mai foloseşte.

    Comentariu de Ionut Dobrinescu — 19/09/2012 @ 8:58 AM | Răspunde

  4. Domnule judecator, nu stiu daca puteti crede ca intre dumneavoastra (judecator, membru CSM si cetatean responsabil) si noi, cei care va citim, invatam si ne exprimam opiniile aici, exista legaturi speciale. Am urmarit, sustinut si ne-am bucurat impreuna de „noul csm”, am sustinut independenta magistratilor- situatie recenta (cel putin ca barometru al opiniei societatii a contat!) Acum, desi in situatii diferite, impartasim aceeasi soarta, ni se intampla aceleasi lucruri, suntem/putem fi in aceeasi situatie, aceea de a ne fi greu sa facem fata unor nedreptati! Ajungem la justitie si de aici inainte, imi permit sa pledez pro domo: ar trebui sa acceptati sa aflati prin ce „experiente” am trecut, unii dintre noi, datorita „unora dintre dumneavoastra”, si bine inteles fara nicio dorinta, intentie, pretentie de a fi schimbate hotararile definitive, etc…Nu vreau sa „strig” aici, in vazul/auzul tuturor, dar, pentru ca va respect si consider ca trebuie sa fiti ajutat/i, va amintesc: „audiatur et altera pars”. O anume prevedere legala impiedica cunoasterea…cum sa spun…a realitatii?…a adevarului?
    P.S.
    Zi de zi, cu pasi sigur, facem la stanga’mprejur. Astept subiecte de ultima ora.

    Comentariu de skinnz — 19/09/2012 @ 10:32 AM | Răspunde

  5. Domnule Danilet, intrebarea de mai sus era „este adevarat ca parintii v-au dat in judecata”?. Un raspuns clar la aceasta intrebare ar fi de natura sa lamureasca pe deplin lucrurile, iar dumneavoastra il puteti da in judecata pe Gadea pentru n’spe articole din din Codul Penal.

    Comentariu de Alin — 19/09/2012 @ 12:02 PM | Răspunde

    • Cititi raportul inspectiei in ce ma priveste. daca aveti intrebari suplimentare, puneti-mi-le in privat si va raspund. Viata mea privata e privata, daca intelegeti conceptul. multumesc.
      PS. Ati citit vreodata vreo hotarare judecatoreasca daca de mine?

      Comentariu de Cristi — 19/09/2012 @ 8:23 PM | Răspunde

  6. asa si trebuie.

    este rusinos, ca magistratzii sä fie batjocoritzi de uslinosi.

    capul sus.

    atentzie, la mana lungä a lui Voiculescu ,madam Temnicera este politician in schema USL:

    Comentariu de theo- nona — 19/09/2012 @ 5:11 PM | Răspunde

  7. Domnule judecator Cristi Danilet,

    Dupa cum dispune art. 134 alin. (1) al Constitutiei, „Consiliul Superior al Magistraturii PROPUNE (subl. ns.) Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, in conditiile legii”. Din acest text rezulta in mod neindoielnic faptul ca atributia de a propune, in particular, numirea in functiile de procuror general si, respectiv, procuror-sef DNA revine CSM-ului, nu ministrului Justitiei. Faptul ca propunerile respective trebuie facute „in conditiile legii” are un caracter de reglementare de tip administrativ, care nu poate sa rastoarne conditia impusa de teza principala a textului.
    Asa stand lucrurile, orice (alta) reglementare dand dreptul altei autoritati publice de a face propunerile respective este neconstitutionala, motiv pentru care, in temeiul dispozitiilor art. 146 lit. e) al Constitutiei, CSM-ul urmeaza sa se adreseze Curtii Constitutionale, fiind vorba despre un conflict juridic de natura constitutionala intre CSM si autoritatea publica respectiva.
    Al dvs., Valeriu Mangu

    Comentariu de Valeriu Mangu — 19/09/2012 @ 6:37 PM | Răspunde

    • Interesanta alegatie. Insa 134 alin. 1 se refera la prima numire in functie, in functie de executie. Si nu la numire in functia de conducere, care are loc in alte conditii prev de legea speciala.

      Comentariu de Cristi — 19/09/2012 @ 8:32 PM | Răspunde

      • Domnule judecator Cristi Danilet,

        Constitutia, prin pozitia sa supraordonata, atunci cand stabileste regulile pentru un concept-gen si nu distinge intre speciile unui gen, trebuie aplicata pentru toate speciile genului. Asa se face, de pilda, ca atunci cand vorbeste despre faptul ca legea se promulga de Presedintele Romaniei – v. art. 77 al Constitutiei -, nu poate fi acceptata teza ca printr-o lege speciala s-ar putea da o asemenea atributie in ceea ce priveste, de exemplu, legea ordinara, care este o specie a genului „lege”, sa zicem, primului-ministru.
        Textul art. 134 alin. (1) nu distinge intre felul numirilor – prima, a doua etc. – si nici cu privire la continutul substantial al functiei de procuror. Altfel formulat, textul nu vorbeste despre procuror in sens profesional, respectiv de unul birocratic, daca se poate spune asa. Dar un procuror nu are numai sarcina de a efectua acte de urmarire penala, ci si de coordonare, de verificare etc. profesionala, functie de pozitia sa in ierarhie, chiar daca are si sarcini de tip administrativ. Dvs. aveti dreptate doar intr-un sens, anume daca functiile de procuror general, procuror-sef etc. s-ar reduce doar la sarcini de ordin administrativ – sa semneze state de plata, sa faca angajari, sa aprobe deconturi s.a. -, atat ca legea specifica da procurorilor-sefi sarcini de genul celor de care vorbeste art. 131 alin. (1) al Constitutiei. Datorita specificului functiei Ministerului Public, nu este posibila o separatie de acest gen – un conducator administrativ, pe de o parte, unul profesional, pe de alta -, cum, de pilda, ar fi posibila in cazul instantelor judecatoresti, unde nu exista un control ierarhic in privinta actului de autoritate judecatoreasca. Sau, daca s-ar face o asemenea separatie, lucrurile s-ar complica in mod nepermis. In cazul instantelor judecatoresti sef administrativ – sa semneze state, sa angajeze grefieri, sa achizitioneze mobilier etc. – poate sa fie si un contabil, un absolvent ca mine al Facultatii de Matematica s.a. Mai mult chiar, in cazul instantei judecatoresti avem de-a face cu un cumul neconstitutional de functii – una de judecator, alta de tip administrativ -, de vreme ce presedintii de judecatorii, tribunale etc. intra in compunerea instantelor.
        O judecatorie, un tribunal etc. poate asadar sa aiba un manager si, desigur, un coordonator profesional, daca se poate spune asa; in cazul Ministerului Public acest lucru este, practic, imposibil.
        Asa stand lucrurile, va rog sa primiti argumentele mele si, in masura in care le considerati intemeiate, sa procedati potrivit legii, data fiind calitatea dvs. de membru al CSM.
        Al dvs., Valeriu Mangu

        Comentariu de Valeriu Mangu — 19/09/2012 @ 9:24 PM | Răspunde

        • Acum, lucrurile nu stau asa. Dar recunosc argumentele din postarile Polyteia. Ceea ce garanteaza Constitutia prin art. 131 este modul de recrutare al magistratilor, care nu poate fi lasat politicului. Sunt mai multe garantii ale independentei justitiei consacrate prin instrumentele internationale, si modul de recrutare (nu si de promovare!) este una dintre acestea. Asadar, recrutarea in Ro se face prin intermediul CSM.
          Ceea ce se face prin promovari, in fc de executie (promovari propriu-zise) si in fc de conducere (`numiri` in fc de conducere), scapa reglementarilor internationale si constitutionale. In Ro s-a optat pt implicarea CSM in acestea, cu exceptia numirilor in fc conducere la MP (are pornesc de la MJ). CCR a facut o analiza a acestei reglementari, si prin dec.275/2005 a spus ca totul e in regula, gasind un alt text Constitutie potrivit caruia procurorii sunt sub autoritatea (administrativa) a MJ.

          Comentariu de Cristi — 19/09/2012 @ 9:33 PM | Răspunde

  8. Incerc sa aflu date precise in legatura cu expertizele juridiciare, cine decide care sunt expertii judiciari, cine ii numeste/alege…cui ne adresam daca suntem prejudicitati de un raport de expertiza neprofesionist, tendentios, partinitor, nu pot afla! Voci nesigure, sovaielnice ale unor persoane „on duty” ma fac sa nu aflu nimic! Intelegeti? Si asta este tot justitie! Nu are legatura cu subiectul, dar acest subiecrt nu il veti dezvolta niciodata! „Fiecare cu ale lui?!

    Comentariu de skinnz — 19/09/2012 @ 10:28 PM | Răspunde

    • Nu numai ca l-am dezvoltat, dar am fost printre primii din Ro care am criticat probleme cu expertizele in celebrul Raport SoJust privind sistemul de justitiei din 2006.
      Am o mare rugaminte: Inteleg ca nu vreti sa va dati numele, dar asta nu va scuteste sa fiti respectuos. Puneti intrebari despre justitie si va raspund daca ma pricep. Dar inainte de asta, pt a ma scuti de timp pierdut, incercati sa cautati singur raspunsul. De ex, in problema expertilor (ma gandesc ca vorbiti de cei tehnici, nu de cei criminalisti sau medico-legali), tot ce va intereseaza gasiti pe site MJ http://www.just.ro/MeniuStanga/Listapersoanelorautorizate/Expertijudiciari/tabid/160/Default.aspx

      Comentariu de Cristi — 19/09/2012 @ 10:39 PM | Răspunde

  9. Voila, je peux vous redire mon nom; je m’appelle Doina Adriana Florescu. Et je suis une personne tres polie, je vous en assure. Plus polie que beaucoup d’autres. Bonne chance!

    Comentariu de skinnz — 20/09/2012 @ 1:39 AM | Răspunde

  10. Pana nu se aleg prin concurs judecatorii de la CCR , CSM, DNA etc. pana atunci nu vor fi obiectivi. Atata timp cat sunt alesi pe criterii politice, praf se alege de justitie. Acum, majoritatea sunt in slujba guvernatorului Basexu. Mana care te hraneste nu o musti niciodata. Asa-i d-le Danilet???

    Comentariu de iotziobag — 20/09/2012 @ 8:08 AM | Răspunde

    • Eu asta cu mana nu am experienta. Dar pt ca pareti sa nu stiti exact lucrurile despre care va dati cu parerea, va spun ca eu am intrat prin concurs in justitie, am promovat prin concurs, am obtinut o functie de conducere prin examen si am fost ales in CSM de peste 900 magistrati intrati in justitie prin concurs. Sesizati ceva in neregula? Ah, poate ca se dau atatea concursuri. Si inca pe bune: numai la intrarea in magistratura sunt 17 pe un loc.

      Comentariu de Cristi — 20/09/2012 @ 12:56 PM | Răspunde

  11. Domnule judecator Cristi Danilet,

    1.Poyrivit dispozitiilor art. 54 alin.(1) al Legii nr. 303/2004, ” Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, adjunctii acestuia, procurorii sefi de sectie ai acestor parchete, precum si procurorul sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si adjunctii acestora sunt numiti de Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minima de 10 ani in functia de judecator sau procuror, pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data.”
    Pe de alta parte, potrivit dispozitiilor art. 134 alin. (1) al Constitutiei, „Consiliul Superior al Magistraturii propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, in comditiile legii”.
    „Functia” de procuror de care vorbeste Constitutia este genul proxim, incluzand TOATE speciile de functii de procuror de care ar putea sa vorbeasca, la o adica, legile subsecvente. Rezulta de aici ca dispozitia legala sus-citata este neconstitutionala.
    2. Nu stiu cine este Polyteia.
    3. Includerea Ministerului Public in capitolul VI („Autoritatea judecatoreasca”) al Titlului III („Autoritatile publice”) al Constitutiei si nu in capitolul V („Administratia publica”) arata ca autoritatea ministrului Justitiei de care vorbeste art. 132 alin. (1) al Constitutiei nu priveste competentele procurorului de care face vorbire art. 131, ibid., ci doar, la o adica, cele de ordin administrativ, pe care procurorii de care face vorbire art. 54 alin. (1) al Legii nr. 303/2004 le indeplinesc alaturi de cele specifice. Cum Constitutia a optat pentru includerea Ministerului Public in capitolul VI sus-mentionat, in mod implicit, dar si explicit considera ca respectivul Minister trebuie gestionat in ceea ce priveste procurorii – numire, promovare, transfer etc. – de CSM, o astfel de afiliere fiind impusa de partea naturala a functiei de procuror, daca se poate spune asa.
    Dar demonstratia faptului ca procurorii de care vorbim aici trebuie propusi de CSM rezulta si altfel, pornind de la FUNCTIA constitutionala a CSM-ului.
    Al dvs., Valeriu Mangu

    Comentariu de Valeriu Mangu — 20/09/2012 @ 9:22 PM | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: