CRISTI DANILEŢ – judecător

29/09/2012

1 oct 2012 – intra in vigoare Legea 115

Filed under: mediere — Cristi Danilet @ 10:30 AM

Proces verbal

 încheiat ca urmare a întâlnirii dintre reprezentanţii Consiliului de Mediere, Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerul Justiţiei

având ca obiect Legea nr.115/2012

 La iniţiativa Consiliului de Mediere, a avut loc în data de 19 sept. 2012 la sediul CdM o întâlnire interinstituţională, după cum urmează:

 – din partea Consiliului de Mediere: preşedinte Dorin Bădulescu şi membru Zeno Şuştac, mediatori;

– din partea Consiliului Superior al Magistraturii: membru Cristi Danileţ şi şef serviciu Andreea Uzlău, judecători;

– din partea Ministerului Justiţiei: Cristina Irimia şi Nicoleta Miclăuş, consilieri.

S-au luat în discuţie modalităţile şi dificultăţile de implementare a Legii nr. 115/2012, identificându-se următoarele probleme şi propuneri de modificare:

1. Legea nr. 115/2012 intră în vigoare potrivit regulilor de la art. II, respectiv la 1 oct. 2012, cu excepţia dispoziţiilor cu privire la informarea obligatorie care vor intra în vigoare la 9 ian. 2013.

2.  Având în vedere că legea 115 face trimitere în patru articole la Noul C.p.civ. şi că intrarea în vigoare a acestuia din urmă s-a amânat pentru 1 febr 2013, legea 115/2012 trebuie amendată urgent, cel mai indicat prin OUG.

3. Părţile au la dispoziţie în incinta palatelor de justiţie datele de contact ale mediatorilor cuprinse în Tabloul Mediatorilor. Dar este posibil ca nu toţi mediatorii din Tablou să fie dispuşi să facă sesiuni de informare, căci acestea sunt gratuite. Ca urmare, este indicată alcătuirea unor liste cu mediatori doritori pentru a face informare, care să fie înaintate organelor judiciare – acest lucru poate fi reglementat prin Ghidul pentru organizarea şedinţei de informare emis de CdM (Ghidul), respectiv în Regulamentul de ordine interioară a instanţelor/parchetelor (ROI).

4. Unele instanţe au posibilitatea de a oferi spaţiu pentru „mediatori de serviciu”. Disponibilitatea instanţelor în acest sens urmează a fi stabilită prin ROI, iar modul de împărţire a spaţiului şi timpului respectiv a modului de desemnare a mediatorilor va fi stabilită prin Ghid.

5. Art. 592 introdus prin legea 115 reglementează un nou tip de cerere adresată instanţei, care nu presupune existenţa unei acţiuni înregistrate pe rol. Aceasta presupune o modificare a ECRIS. Instanţele se vor aglomera cu cauze nelitigioase.

6. Şedinţa de informare trebuie să se realizeze, pe cât posibil, în prezenţa ambelor părţi şi să aibă loc în faţa aceluiaşi mediator, altfel nu se împlineşte scopul legii, acela de a se convinge părţile să accepte în final medierea. Ca urmare, trebuie asigurată prezenţa pârâtului fie de către reclamant (pe cheltuiala sa), fie prin invitaţie trimisă de către mediator (pe cheltuiala reclamantului). Numai dacă ambele părţi participă la şedinţa de informare se poate elibera de către mediator dovada cerută de lege, altfel documentul eliberat cum că şedinţa de informare nu a avut loc trebuie să conţină explicaţia imposibilităţii şi ataşată dovada invitării pârâtului.

7. Probleme de desfăşurare a şedinţei de informare identificate – atunci când:

–     o parte declanşează mai multe procese simultan sau succesiv dar diferenţă mică de timp: ar fi suficientă o singură informare, ar avea această soluţie acoperire legală? Răspunsul a fost că e necesară şedinţa de informare pentru fiecare dosar.

–     Ce se întâmplă dacă pârâtul refuza invitaţia de a participa la şedinţa de informare? Răspunsul a fost că nu poate avea loc şedinţa de informare, deci nu se va putea elibera dovada participării la şedinţa de informare. Ar putea fi eliberat un proces verbal prin care să se constate că reclamantul şi-a îndeplinit obligaţia legală pe care să-l poată folosi ulterior în instanţă.

–      Ce se întâmplă când pârâtul are domiciliul în altă localitate/ţară?

–    Ce se întâmplă dacă reclamantul care doreşte informarea nu cunoaşte adresa pârâtului sau dacă adresa din invitaţia la şedinţa de informare diferă de cea trecută ulterior în acţiune?

–      Ce se întâmplă dacă părţile contactează simultan mediatori diferiţi?

–      Cum se desfăşoară o şedinţă de informare când părţile sunt f. numeroase?

Ca urmare, Ghidul trebuie să lămurească ce se întâmplă atunci când informarea/medierea nu poate avea loc (pârâtul nu vine, are nevoie de interpret dacă este surdu-mut, e plecat din ţară etc).

8. Nu este clară sancţiunea neîndeplinirii procedurii prealabile a informării cu privire la mediere:

– dacă reclamantul, eventual şi pârâtul, acceptă medierea şi nu merg la şedinţa de informare, pot fi amendaţi (conform legii 202/2010), dar cauza ar trebui să se deruleze în continuare

– dacă pârâtul este invitat la mediere şi nu dă curs invitaţiei, nu poate fi sancţionat

– dacă reclamantul depune acţiunea, respectiv victima depune plângerea prealabilă şi declară expres sau tacit că refuză să urmeze procedura de informare, legea ar trebui să prevadă în mod expres sancţiunea inadmisibilităţii cererii.

9. Informarea pe care o face organul judiciar în baza art. 6 din legea 192/2006 este diferită de informarea pe care o face mediatorul în baza art. 601 introdus prin Legea 115: prima este generală şi se poate face o singură dată la începutul şedinţei de judecată precum şi prin afişe la uşa instanţei – aspect care urmează a fi detaliat în ROI. Cealaltă este o informare cu privire la litigiul concret privind părţi determinate.

10. Reglementarea de la lit g, alin 1 din art. 601comportă mai multe discuţii:

– este reglementată greşit în secţiunea vizând medierea în cazul unui litigiu pe rolul instanţelor de judecată, întrucât dispoziţiile de la această literă vizează informarea din faza de urmărire penală;

– ipoteza „infracţiuni pentru care acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate şi împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală” va crea dificultăţi de interpretare: cele două condiţii trebuie întrunite cumulativ? Nu asta a fost voinţa legiuitorului, mai ales că există infracţiuni care nu se pun în mişcare la plângerea prealabilă dar totuşi permit împăcarea părţilor (ex. seducţia – art. 199 C. pen.), sau infracţiuni care se pun în mişcare la plângerea prealabilă dar nu se prevede şi posibilitatea împăcării părţilor (ex. violul – art. 197 alin.1 C. pen). E posibil ca intenţia legiuitorului a fost să excludă violul din categoria infracţiunilor detaliate de text. Astfel, o eventuală reformulare care să permită includerea infracţiunilor precum seducţia ar trebui să ţină cont de acest aspect. Ca urmare, se propune formula „infracţiuni pentru care retragerea plângerii prealabile a persoanei vătămate sau împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală”;

– textul nu acoperă situaţia în care victima este de acord cu medierea, dar să nu se desfăşoare împreună cu făptuitorul;

– nu există o sancţiune procesual penală a lipsei apelării la procedura de informare cu privire la avantajele medierii.

11. Formularea din art. 64 alin 11introdus prin Legea 115/2012 nu este suficient de clară. Dacă se doreşte ca pentru acele tipuri de litigii în mod obligatoriu părţile să supună acordul de medierii consfinţirea înţelegerii, atunci trebuie făcută trimiterea aplicării „în mod corespunzător a dispoziţiilor art. 59”.

Proces verbal încheiat de Cristi Danileţ,

după acceptul reprezentanţilor CdM şi MJ

 

 

Nota 1: în Comisia nr. 1 a CSM, la şedinţa din 28 sept 2012, s-a discutat despre necesitatea prevederii unui termen în care să aibă loc şedinţa de informare.

Nota 2: în şedinţa din 28 sept. 2012, CdM a aprobat Ghidul pentru organizarea şedinţei de informare şi formularul procesului verbal de informare.

Anunțuri

18 comentarii »

  1. […] care va fi obligatorie in multe cauze incepand cu 9 ianuarie 2013, CdM-CSM-MJ au ajuns la un acord institutional cu privire la modalitati de prevenire a acestora. CdM a şi aprobat un Ghid pentru […]

    Pingback de Plan promovare mediere – proiect « JURIDICE.ro — 16/11/2012 @ 12:26 AM | Răspunde

  2. Toata aceasta facatura cu medierea e o mare porcarie ! Justitia ar trebui sa elimine prostia asta si sa lase liber accesul cetateanului direct la instantele de judecata si nu sa permita obstacularea accesului direct. Personal ma simt frustrat ca niste minti incete au permis sa se adopte o asa tampenie care incurca si mai mult procedurile judiciare si lungesc inutil cauzele litigioase, prelungind aiurea procedurile prealabile fazei judecatoresti de parca timpul este ceva ce avem din belsug.

    Comentariu de George Iacomi — 03/12/2012 @ 10:38 AM | Răspunde

  3. Ce valoare are „Ghidul pentru organizarea sedintei de mediere, daca nu sunt norme obligatorii ?
    O lege nu poate sa se aplice dupa asa zisele reguli dintr-un ghid!
    Cine are interesul ca lucrurile din domeniul medierii sa fie amestecate, neclare,sa se bata cap in cap iar medierea sa stea pe loc?

    Comentariu de Nicu Ban — 05/12/2012 @ 11:23 PM | Răspunde

    • O lege trebuie sa se aplice la fel de toata lumea. Pt a uniformiza aplicarea, e nevoie de bune practici. In Romania ele nu se nasc de la sine, ci sunt necesare Ghiduri. Personal optez pt acest sistem. Ramane dupa dvs sa va supuneti sau nu Ghidului. Tine de responsabilitatea profesionala.

      Comentariu de Cristi — 05/12/2012 @ 11:29 PM | Răspunde

  4. clasa avocatilor s-a nenorocit complet! initial au luat notarii din competente iar acum mediatorii! ca sa nu mai spunem cat de lungi sunt termenele la instante! si atunci romanul se lasa pagubas si asa neincrezator in actul de justitie!

    Comentariu de caineanu ion — 21/01/2013 @ 9:19 AM | Răspunde

  5. […] informarea (e una dintre problemele „administrative“ notate de judecătorul Cristi Danileț la o întîlnire a Consiliului Suprem al Magistraturii cu reprezentanți ai Consiliului de Mediere și ai […]

    Pingback de Medierea sau privatizarea justiţiei | Critic Atac — 30/01/2013 @ 8:21 AM | Răspunde

  6. Intr-adevar, romanul saracu’ isi pierde din ce in ce mai mult increderea in justitie, pacat, exista o mana de persoane care chiar se implica.

    Comentariu de Televiziune online — 03/07/2013 @ 11:34 AM | Răspunde

    • Eu nu am gasit niciun element statistic din care sa rezulte ca romanul isi pierde increderea in justitie. Din contra, mi se pare ca acesta are din ce in ce mai multa incredere in justitie, in conditiile in care a vazut ca e singurul sistem public care mai merge in Romania.

      Comentariu de Cristi D — 03/07/2013 @ 2:19 PM | Răspunde

  7. În concluzie, daca reclamantul nu cunoaste domiciliul paratului sau paratul are domiciliul in strainatate, ori reclamantul are domiciliul in strainatate, cum se efectueaza procedura informarii?

    Comentariu de Diana — 21/10/2013 @ 5:08 PM | Răspunde

  8. De acord. Dar care este temeiul juridic in baza caruia pot ataca hotararea unei instante care, in astfel de cazuri, respinge ca inadmisibila o actiune in care, conform legii, este obligatorie efectuarea procedurii informarii? Altfel spus, regula expresa stabilita de lege este obligativitatea informarii, care este temeiul juridic care sa imi permita sa invoc exceptia de la aceasta regula- evident pentru cazurile amintite mai sus, in care informarea nu se poate efectua. Multumesc

    Comentariu de Diana — 21/10/2013 @ 10:01 PM | Răspunde

    • acelasi temei juridic care va permite sa atacati orice hotarare a instantei. nu?!

      Comentariu de Cristi D — 21/10/2013 @ 10:59 PM | Răspunde

  9. Poate ca intrebarea nu a fost suficient de clara. De ce ar fi gresita o astfel de hotarare pana la urma?Judecatorul poate folosi ca temei legal pentru respingerea ca inadmisibila a unei astfel de hotarari textul ce impune obligativitatea procedurii informarii, Fiindca regula exista. Ceea ce nu exista este exceptia de la ea pentru cazurile in care in concret nu se poate efectua procedura informarii. Or litera legii ii impune judecatorului respingerea ca inadmisibila, chiar daca gandirea logica l-ar impiedica. Din pacate pentru gandirea sa logica nu exista un text legal pe care sa isi motiveze solutia si atunci va prefera mereu calea mai simpla, mai „procedurista”, respingerea actiunii ca inadmisibila fiindca nu s-a efectuat procedura informarii..Oare gresesc? Oare sa existe un articol in lege care sa imi excluda de la obligativitatea informarii cazul cand paratul e in strainatate/reclamantul sau ambii sunt in strainatate/paratul nu are domiciliul cunoscut?Sau totul ramane la aprecierea judecatorului? Daca exista vreun temei juridic care sa ma scuteasca de procedura informarii in astfel de cazuri, mi-ar fi de mare folos daca mi l-ati indica. Multumesc

    Comentariu de Diana — 22/10/2013 @ 12:07 AM | Răspunde

    • Art. 2 ind 1 introdus recent: `Dacă una dintre părţi ….. nu se prezintă la data fixată pentru şedinţa de informare, se întocmeşte un proces-verbal, care se depune la dosarul instanţei.`
      Evident, daca nu stii adresa sau e in strainatate, nu se prezinta la informare. Care nu se face. Atunci se incheie pv , se depune la instanta si procesul merge mai departe.

      Comentariu de Cristi D — 22/10/2013 @ 12:16 AM | Răspunde

  10. Este o varianta si asta. Dar numai daca interpretam cu multa bunavointa articolul acesta, fiindca pana la urma este evident ca paratul, al carui domiciliu nu il cunoastem, nu va putea cunoaste in concret posibilitatea de a participa la informare si nu are asadar nici optiunea de a se prezenta sau nu. Oricum alta posibilitate nu vad sa existe si sper ca judecatorul va impartasi acest punct de vedere.
    Am observat insa in practica faptul ca procedura informarii este considerata o procedura prealabila, iar lipsa acesteia, conform Codul de procedura civila in vigoare, se poate invoca numai de parat, nu si de instanta din oficiu. Asta desi din formularea adoptata de legea medierii am putea interpreta ca exista o obligatie pentru instanta in a respinge actiunea ca inadmisibila(„instanta va respinge”), iar nu o facultate. Astfel se ajunge la situatia in care nu mai am nici un interes sa fac demersurile pentru procedura informarii cu un parat al carui domiciliu nu il cunosc atata timp cat oricum numai acest parat imi poate invoca. Iar el nu o va face, intrucat desi citat legal prin publicitate nu are cunostinta, cel putin imediata de proces. Ipotetic vorbind. Intrebarea este: din acest punct de vedere cum se impaca dispozitiile codului de pr. civ si dispozitiile legii medierii? Multumesc mult pentru raspunsurile de pana acum.

    Comentariu de Diana — 23/10/2013 @ 9:00 PM | Răspunde

  11. Stimate dle Danilet, Legea medierii prevede in art. 60 indice 1 al. 1 lit. f) obligatia partilor interesate de a face dovada participarii la sedinta de informare cu privire la avantajele medierii in cazul „acţiunilor referitoare la registrul comerţului”. Pentru cererile de dizolvare a societatilor comerciale formulate de persoane interesate in temeiul art. 237 al. 1 lit. c) din Legea 31/1990 (societatea „nu indeplineste conditiile referitoare la sediul social”), este obligatorie dovada participarii la sedinta de informare?

    Comentariu de Luisa — 20/12/2013 @ 4:02 PM | Răspunde

  12. Art. 60 indice 1 al. 1) lit. f) excepteaza litigiile în care s-a pronunţat o hotărâre executorie de deschidere a procedurii de insolvenţă, actiunile referitoare la registrul comerţului. Nu ne este clar daca o cerere de dizolvare formulata de proprietarul imobilului – partea interesata, in temeiul art. 237 al. 1 lit. c) se incadreaza la actiuni referitoare la registrul comertului si daca taxa de timbru aplicabila este cea prevazuta de Art. 14 al. 2 din O.U.G. 80/2013: „Cererile de competenta instantelor judecatoresti avand ca obiect inregistrari in registrul comertului se taxeaza cu 100 lei”.

    Cu stima.

    Comentariu de Luisa — 20/12/2013 @ 10:06 PM | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: