CRISTI DANILEŢ – judecător

06/10/2012

CSM nu poate fi sub controlul Parlamentului

Filed under: CSM,independenta justitiei — Cristi Danilet @ 12:19 PM

Premierul a declarat ieri că ar fi bine ca CSM să fie sub control parlamentar, pentru a nu fi folosit în bătălii politice (Remarc ca în urmă cu trei ani ministrul justiţiei Predoiu făcea o propunere asemănătoare, cum că Inspecţia Judiciară să fie controlată de Parlament – proiectul a eşuat lamentabil şi, din contra, Inspecţia a fost reorganizată: s-a transformat din instituţie aflată în coordonarea CSM, în instituţie independentă).

Nu pot fi de acord cu o eventuală intenţie în acest sens, intenţie care pe de o parte nu este conformă cu legislaţia naţională şi standardele internaţionale în materie, iar pe de altă parte nu corespunde realităţilor româneşti. Pentru că această din urmă observaţie este una ce poate genera polemici nesfârşite, am sa mă limitez numai la reglementările aplicabile, pe care propunerea premierului le încalcă flagrant. În prima parte am să arăt natura juridică a consiliului judiciar, iar în a doua parte am să arăt care sunt totuşi modalităţile acceptate de colaborare cu celelalte puteri.

Cum trebuie să fie consiliul judiciar?

1. La nivel naţional

Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii: Consiliul Superior al Magistraturii este independent şi se supune în activitatea sa numai legii (art. 1 alin.2).

2. La nivelul Consiliului Europei:

– Comitetul Miniştrilor a adoptat în anul 2001 Programul cadrul de acţiune globală pentru judecătorii din Europa. La pct I.i.e) se prevede că, pentru a asigura statul de drept, separaţia puterilor şi independenţa justiţiei, este nevoie de „crearea sau consolidarea unor organisme  independente de legislativ şi executiv responsabil de gestionarea carierei judecătorilor (în special selecţia, recrutarea, promovarea, încetarea funcţiei şi procedurile disciplinare)”.

Carta Europeană a Statutului Judecătorilor adoptată în 1998 prevede: „În ceea ce privește orice decizie care afectează selectarea, recrutarea, numirea, desfășurarea carierei sau încetarea mandatului unui judecător, statutul judecătorilor prevede intervenția unei autorități independente față de puterea executivă și legislativă în cadrul căreia cel puțin jumătate dintre cei care stau sunt judecători aleși de către colegii lor în urma unor metode care garantează cea mai largă reprezentare a sistemului judiciar” (pct.1.3).

– Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni a adoptat Opinia nr (10) 2007 cu privire la rolul consiliului justiţiei în serviciul societăţii. Potrivit acesteia, consiliul judiciar trebuie să fie un „organism independent şi indispensabil pentru echilibrul dintre puterile legislativă, executivă şi judiciară” (pct.1). „Ar fi inadecvat pentru Consiliul Justiţiei ca acesta să fie limitat de alte puteri în autonomia sa de a-şi stabili modalităţile de funcţionare sau temele de discuţie”. (pct.13). “Structura Consiliului Justiţiei trebuie să-i permită să i se garanteze independenţa şi să-şi îndeplinească funcţiile în mod efectiv” (pct.15). “Consiliul Justiţiei trebuie să funcţioneze fără cea mai mică concesie acordată jocului majorităţilor parlamentare şi presiunilor executivului, în afara oricărei subordonări logicilor de partid” (pct.19).

– Comitetul Miniştrilor a adoptat recent Recomandarea (2010)12 cu privire la judecători: independenţa, eficienţa şi responsabilităţile ,care prevede: “Consiliile judiciare sunt organisme independente, stabilite prin lege sau prin constituţie, care trebuie să garanteze independenţa puterii judecătoreşti şi a judecătorilor individual şi care să promoveze astfel funcţionarea eficientă a sistemului judiciar” (pct.26).

– Comisia de la Veneţia recomandă în Raportul privind independenţa sistemului judicair, p.I: Independenţa judecătorilor elaborat în 2010 ca “statele care încă nu au încă, trebuie să ia în considerare stabilirea unui consiliu judiciar sau organism similar independent” (pct.32).

3. La nivelul Uniunii Europene

– Reţeaua Europeană a Consiliilor Judiciare a adoptat în 2008 Rezoluţia de la Budapesta “Guvernarea autonomă a puterii judiciare: echilibru între independenţă şi responsabilitate”: “Consiliul Justiţiei sau instituţia similară este un organism independent sau autonom faţă de puterile legislativă şi executivă, şi responsabilă cu administrarea independentă a justiţiei” (pct.1 Preambul); Consiliul de Justiţiei sau alte organisme sunt autonome şi independente (pct.2 Rezoluţie); în virtutea independenţei sale, consiliul de justiţie sau orice alt organism autonom trebuie să dea socoteală de activităţile sale prin rapoarte publice periodice (pct. 8 Rezoluţie).

B. Cum dă socoteală justiţia/CSM celorlalte puteri?

1. Reglementări internaţionale

– Reţeaua Europeană a Consiliilor Judiciare, în Rezoluţia de la Budapesta “Guvernarea autonomă a puterii judiciare: echilibru între independenţă şi responsabilitate” prevede: “în virtutea independenţei sale, consiliul de justiţie sau orice alt organism autonom trebuie să dea socoteală de activităţile sale prin rapoarte publice periodice” (pct. 8 Rezoluţie).

– Aceeaşi Reţea a adoptat în 2011 Recomandarea cu privire la consiliile judiciare “Pentru a avea un sistem de justiţie eficient, este potrivit să existe o interacţiune şi un dialog permanent instituţional între Consiliul de Justiţie si miniştri şi Parlament, toate respectând reciproc rolurile independente ale fiecăruia” (pct.6.1); “Consiliul Judiciar trebuie să alcătuiască un raport anual privind starea justiţiei şi asupra propriei sale activităţi, care să fie prezentate înaintea Parlamentului sau a unui anume organism desemnat (pct.6.2).

– Comisia de la Veneţia a adoptat în 2010 Raportul cu privire la standardele europene privind independenţa sistemului judiciar, p.II Independenţa procurorilor: „Pare a fi necesară existenţa unor instrumente specifice de responsabilitate în special în cazurile în care funcţia procurorului se exercită independent. Un astfel de instrument ar putea fi prezentarea de rapoarte publice de către Procurorul General. Potrivit modelului de drept şi tradiţiilor naţionale, astfel de rapoarte ar trebui să fie prezentate Parlamentului sau Executivului” (pct.44).

2. Reglementări naţionale

Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii: „Consiliul Superior al Magistraturii elaborează anual un raport privind starea justiţiei şi un raport privind activitatea proprie, pe care le prezintă Camerelor reunite ale Parlamentului României până la data de 15 februarie a anului următor şi le publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii” (art.38 alin.6)

Legea nr.304/2012 privind organizarea judiciară “Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie” (art.79).

O observaţie personală: din 2005 legislaţia naţională prevede obligativitatea prezentării acestor rapoarte în Parlament. Până acum, deşi în fiecare an ele au fost publicate pe site şi în M.Of, respective trimise la Parlament. În niciun an nu s-au dezbătut de Parlament, ci cel mult trecute cu privire, de vreo două ori, prin comisia juridică, fără niciun fel de discuţie, concluzii, observaţii.

20 comentarii »

  1. […] Magistratul Cristi Danileţ atrage atenţia că propunerea premierului ca parchetele şi CSM să funcţioneze sub control parlamentar nu corespunde standardelor internaţionale. Judecătorul a detaliat subiectul și pe blogul personal. […]

    Pingback de Critici. Controlul parlamentar al parchetelor şi CSM, nedemocratic — 06/10/2012 @ 1:00 PM | Răspunde

  2. doresc sa va informez ca si la timisoara asociatia unor case de avocatura cu sprijinul unor judecatori si procurori corupti au pus mana pe imobile ultracentrale din inima banatului vezi cazul alexa dumitru va ruga cum pute a va contacta pentru delalii si acte aceste case de avocatura fac presiuni de amenintare chiar cu moartea impotriva celor ce indraznesc sa arate adevarul solicitam sprijin,va informam daca nu se vor lua masuri ne vom face noi legea chiar cu riscul vietii -moarte coruptilor din justitie si celor din politic

    Comentariu de radu — 06/10/2012 @ 7:54 PM | Răspunde

  3. oare, câți”dumnezei” mai trebuie să suportăm pe lumea aceasta ?! ce-o fi având de spus art.61 din C-ția României ?! ”prostimea” asta numită popor o fi bună să suporte obligatoriu tot felul de ”zeități” care de care ma presus de Lege?! ori, așa zice cumva Înalta Poartă ? ! dacă tot ne pune Merkel & Barosoo președinte peste voia noastră și procurori șefi : de ce nu avem Constituția lor ?! ce rol mai au CSM și așa pretinsa CCR ?! de ce nu trăim precum NEMȚII ?!

    Comentariu de un român păcălit, mințit și prostit — 06/10/2012 @ 8:37 PM | Răspunde

  4. Tu ai impresia ca un raport poate fi admis ca mecanism de control democratic? Ideea controlului democratic ar trebui sa o privesti din perspectiva institutiilor alese democratic pentru exercitarea suveranitatii statului – art.2 din gunoiul care a ajuns constitutia. Din perspectiva asta tu si tot CSM-ul nu sunteti decat o casta, un sindicat care nu are, functional, ca preocupare de baza interesul public ci pe acela al magistratilor (asta in conditiile in care in mod fortat procurorii sunt asimilati magistratilor).
    Eu iti recomand avocatura fiindca remarc aplicarea si apetitul pentru sofisme.

    Comentariu de Cristian — 06/10/2012 @ 11:18 PM | Răspunde

    • Cred ca intelegem diferit cuvantul `sofism`. Eu nu am sustinut nimic, ci am adus argumentele dupa care trebuie construite democratii. Daca tu sau voi sau alti comentatori fata cunostinte politice sau juridice, fara viziune, fara buna credinta intelegi/intelegeti prin democratie acel stat in care exista doar una sau maxim doua puteri, si in care justitia sa fie subordonata celorlalte, dati-mi voie sa nu fiu de acord cu asemenea aberatii, indiferent ca vin de la oameni politici, jurnalisti sau oameni care se dau `simpli`.

      Comentariu de Cristi — 07/10/2012 @ 11:56 AM | Răspunde

  5. Dle Danielet am observat de mai mult timp ca va preocupa in mod special independenta justitie, dar nu exista nici o preocupare pentru responsabilizarea ei. De ce sunt necesare rapoarte de informare daca ele raman fara consecinte? Sigur ca Parlamentul nu-si pierde vremea sa dezbata ceva ce nu poate influenta.
    Orice evaluare trebuie finalizata cu stimulente daca a fost peste medie, sau cu sanctiuni daca activitatea a fost necorespunzatoare.
    Pentru ca o activitate sa poata fi evaluata obiectiv trebuie sa existe repere, criterii de evaluare. Din ce observ CSM-ul NU stabileste criterii de evaluare a activitatii parchetelor si a magistratilor, tocmai pentru ca evaluarea sa poata fi subiectiva, arbitrara, si in final politica.
    CCR este populata politic si asta se vede dupa modul cum voteaza memebrii ei, in functie de cine i-a desemnat in posturile respective.

    O masura de reforma de responsabilizare a CCR ar putea fi un referendum in lumea magistratilor, daca intre Parlament si CCR apare un conflict si un numar de 10% dintre parlamamentari nu accepta decizia CCR. Daca referendumul invalideaza decizia CCR cu cel putin 60% din voturi membrii respectivi sa fie sanctionati cu salarile pe trei luni la prima abatere si cu destitutirea si intrezicerea de a mai profesa in magistratura timp de 5 ani daca recidiveza. In aceasta situatie membrii CCR nu si-ar mai permite sa decida cum le spune partidul care i-a promovat, sau care are dosar de santaj, si ar actiona conform interesulor lor, interes corelat cu prevederile legii.
    Aceasta-i solutia sa corelati interesul membrilor CCR, CSM, ICCJ cu respectarea legii, sa introduceti criterii de evaluare, si un organism prea mare ca sa poata fi controlat de clasa politica (lumea mgistratilor) sa aiba ultimul cuvant.
    Atunci CCR nu si-ar permite sa-i acorde Presedintelui drepturi pe care nu le are: imunitati absolute, dreptul de a decide arbitrar premierul etc.. nici sa invalideze hotariri Parlamentare absolut constitutionale. Care articol din Constitutie spune ca Presedintele nu poate fi demis decat prin majoritate absoluta a cetatenilor cu drept de vot? Daca nu exista in Constitutie atunci legea poate sa prevada orice prag. In schimb existenta DNA este neconstitutionala pentru ca incalca art 16 egalitatea in fata legii, dar DNA este acceptata.
    Am scris o scrisoare D-nei Reding pe care o puteti accesa pe blog daca va intereseaza.

    Comentariu de Deceneu — 07/10/2012 @ 8:14 AM | Răspunde

  6. Pai sigur ca nu doriti acest lucru! Doriti sa nu va intre nimeni in ograda, sa va luati consilieri, secretare, masini de lux si body guarzi. Trai neneaca! Unde mai pui salariile ” nesimtite ” si pensii si mai ” nesimtite”

    Comentariu de teostanc — 07/10/2012 @ 4:05 PM | Răspunde

    • Inteleg ca, dupa dvs, ar trebui ca justitia sa fie sub controlul CSM ca sa se verifice cum cheltuim banii publici? Haideti, cred ca stiti ca nu parlamentul se ocupa cu asta, ci Curtea de Conturi.

      Comentariu de Cristi — 07/10/2012 @ 4:27 PM | Răspunde

  7. 1.Curtea de conturi DA. Parlamentul ar fi ordonatorul principal de credite! Si CENZURA necesara pentru inclinatiile catre lux.

    2. Subiectul pus in discutie este organizarea si functionarea CSM, care a devenit organizatie autocefala in stat si mai rau decat atat, organizatie sindicala si masina de amenintari pentru acei cetateni care folosesc dreptul la opinie.

    Comentariu de teostanc — 08/10/2012 @ 8:15 AM | Răspunde

    • 1. Cred ca nu ati citit argumentele de legislatie prezentate de mine. Cenzura pe lux o face curtea de conturi.
      2. Imi pare rau ca nu cunoasteti atributiile CSM. Cat despre cetateni amenintati pentru dreptul la opinie, nu am avut niciun caz pana acum.

      Comentariu de Cristi — 08/10/2012 @ 12:31 PM | Răspunde

      • Si cand CSM atrage atentia unor cetateni ca prin comentariile lor ating independenta justitiei, aceasta ce ar fi !?
        Adica am scapat de Ceausescu si am dat de CSM!

        Comentariu de teostanc — 09/10/2012 @ 10:22 AM | Răspunde

  8. Am inteles pra bine domnule Danilet, ca dvs. draga noastra justitie, sunteti de fapt stat in stat. Dupa cum rezulta din reglementarile in vigoare pe care le-ati enumerat, va bucurati de o larga independenta sau mai bine-zis de o independenta totala. Daca lucrurile stau asa, orice discutie legata de justitie este in zadar. Ce sens are in acest caz prevederea cu privire la raportul anual pe care trebuie sa-l prezentati Parlamentului, care oricum, nu are nici un fel de competenta pentru a va trage la raspundere pentru incalcare chiar de catre voi a legii ? Adevarul este clar si cat se poate de grav, in privinta independentei si a drepturilor voastre, pe care vi le apara inclusiv Europa. Organizarea voastra europeana, va asigura absolut tot ce vreti voi: salarii si pensii indecente; sporuri la salarii fara justificare legela si morala precum si multe alte beneficii numai de voi stiute. Doar voi, impreuna cu marii rechini si mafioti din aceasta tara, va puteti bucura pe deplin de acest regim mult dorit si visat ! Tine-ti-o tot asa, ca prostimea majoritara din aceasta tara va aproba si nu iese in strada sa va spuna aceste lucruri !

    Comentariu de Alexandru Chis — 08/10/2012 @ 8:22 AM | Răspunde

    • Dupa 50 ani de comunism stiu ca e greu de acceptat ca Justitia nu trebuie sa fie sub control politic. Existenta comunismului se justifica si pe lipsa Justitie, ceea ce e f.grav. Eu nu vreau sa re-nasca acele vremuri. Copiii mei vreau sa traiasca in democratie, nu in totalitarism Iar de esenta unei democratii este separatia puterilor si independenta justitiei.

      Comentariu de Cristi — 08/10/2012 @ 12:34 PM | Răspunde

      • Cred ca faceti grave confuzii. Din cate stiu eu esential pt. functionarea separatiei puterilor in stat este tocmai capacitatea acestora de a se contola reciproc. Dictatura nu trebuie sa fie neaparat exercitata de legislativ sau executiv. Va reamintesc ca au existat dictaturi militare in istorie cum au existat si exista state politienesti. Eu cred ca sub pretextul independentei justitiei, nu incercati decat sa obtineti cat mai multe privilegii si putere. Asta e tot.

        Comentariu de Mircea — 25/10/2012 @ 3:42 PM | Răspunde

        • Eu cred ca nu ati auzit de autoguvernarea justitiei, mai cred ca nu stiti ce inseamna separatia puterilor, si mai cred ca faceti o confuzie grava intre responsabilitate si raspundere.

          Comentariu de Cristi — 25/10/2012 @ 4:17 PM | Răspunde

  9. E un pic mai complicat decat atat. Rapoartele anuale sunt un instrument foarte util si e o prostie din partea Parlamentului sa le ignore. Mai mult, as sugera ca CSM-ul sa faca o conferinta de presa dupa prezentarea raportului anual catre Parlament, in care sa discute punctele principale care sunt incluse in raport, altfel chiar nimeni nu le va citii.

    Pe de alta parte, eu cred ca trebuie sa existe si un mecanism de cooperare si dialog in cealalta directie, de la Parlament catre CSM. Si sunt trei aspecte in care un astfel de dialog e util, si care nu exista in ziua de azi. In primul rand, un feedback pe performanta. De exemplu, ce facem daca satenii din Valea de Sus se plang la deputatul lor ca procurorul local nu isi face treaba. Poate au dreptate, poate nu, dar este modul in care percep ei lucrurile, si este absolut normal si democratic sa se planga deputatului. Deputatul, sau comisia juridica a camerei, trebuie sa aiba un mecanism prin care sa se intereseze care e starea lucrurilor, si mai mult, e dreptul deputatului sa ceara un raspuns intr-un timp limitat, pe care sa-l transmita mai departe satenilor din Valea de Sus. Un astfel de mecanism trebuie sa existe, pentru ca este normal ca deputatul sa actioneze ca un canal de transmisie a feedback-ului local, nu cred deloc ca este o incalcare a independentei justitiei.

    Al doilea aspect este legat de bani. Parlamentul are dreptul sa intrebe cum sunt/cum vor fi cheltuiti banii alocati din buget pentru capitolul justitie. Sigur ca exista controlul prin Curtea de Conturi, dar Parlamentul trebuie sa aiba un mecanism la dispozitie sa stie, de exemplu, cat va costa aplicarea noilor coduri (nu stie in ziua de azi). Pentru asta e nevoie ca Parlamentul sa aiba dreptul de a pune intrebari si a primi raspunsuri directe, de la Procurorul General sau de la Presenditele unei Curti de Apel, de exemplu, fara ca asta sa incalce independenta justitiei.

    Iar al treilea aspect, poate cel mai controversat, este legat de procedura judiciara. Parlamentul are dreptul, dupa parerea mea, sa aiba toate datele pentru a evalua si eventual schimba aspecte de procedura judiciara. De exemplu, parlamentul poate cere un studiu de evaluare pentru procedura de interceptari; exista guidelines-uri suficient de clare cand si in ce conditii se poate cere o interceptare ? Cat de respectate sunt aceste guidelines-uri ? Sunt prea stricte ? Prea subiective ? Trebuie schimbat ceva ? .. La fel cu arestari preventive sau eliberari conditionate, sa zicem.Tipul asta de evaluari sunt intrusive, acopera aspecte de bucatarie interna a sistemului judiciar, dar pe de alta parte se intampla periodic si benefic in alte juristictii foarte democratice, si nu este deloc o incalcare a independentei judiciare..

    Sunt nuante, si trebuie luate in considerare…

    Comentariu de Laura — 09/10/2012 @ 1:03 AM | Răspunde

  10. Va felicit domnule judecator , un cetatean norma va transmite asta si nu unul incolonat cum vad mai sus , tineti-o tot asa , numai bine va doresc.
    u stima :coco1959

    Comentariu de coco — 11/11/2012 @ 2:25 PM | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: