CRISTI DANILEŢ – judecător

03/12/2012

Motivele de arestare a parlamentarilor sunt stabilite numai de judecatori

Filed under: independenta justitiei,politic — Cristi Danilet @ 7:39 PM

absolut-corruptionAm văzut azi declaraţia unui deputat cum că a votat împotriva cererii ministrului justiţiei de ridicare a imunităţii parlamentare cu privire la un coleg parlamentar pe motivul că `nu cred că e necesară arestarea` şi nu sunt convins că X este vinovat`. Prin această declaraţie parlamentarul respectiv ne-a comunicat în mod indubitabil că votul său a exprimat convingerea că cel urmărit nu este vinovat şi că arestarea lui nu este oportună. Nici că se putea o dovadă mai clară că unii parlamentari nu ştiu în ce constă rolul lor în procedura de încuviinţare a arestării unui parlamentar.

În esenţă:

– în procedura de arestare nici măcar judecătorul nu stabileşte vinovăţia – nici nu are voie, de altfel; ci stabileşte doar dacă sunt probe sau cel puţin indicii că a fost comisă o faptă penală şi că s-ar impune privarea de libertate a persoanei pentru a se asigura desfăşurarea normală a procesului penal (cazurile de arestare fiind expres şi limitativ prevăzute de Codul de procedură penală). Ca urmare, cu atât mai puţin ar putea stabili vinovăţia celui cercetat cei chemaţi să încuviinţeze în prealabil arestarea;

– ceea ce trebuie să facă parlamentarii este să vadă dacă în cauza respectivă este o procedură penală declanşată, dacă aceasta vizează un parlamentar, dacă fapta imputată nu are legătură cu votul politic sau vreo opinie politică a lui (cum se referă art. 72 Constituţie). Nu au voie să se pronunţe cu privire la legalitatea probelor, la consistenţa acestora, la vinovăţia persoanei urmărite. Nu au voie să aprecieze dacă e necesară sau nu arestarea. Dacă o fac, comit ceea ce se numeşte “imixtiune în justiţie” (prin justiţie în sens larg înţeleg aici şi activitatea procurorilor, ocrotită prin garantarea independenţei lor de către legile 303 şi 304 din 2004, modificate radical în 2005);

– nu există nicio reglementare prin care procurorii să fie obligaţi să trimită Parlamentului tot dosarul cauzei. Nici nu e normal să fie, căci urmărirea penală nu e publică. Ceea ce ajunge la Parlament este cererea ministrului justiţiei, bazată pe solicitarea şefului Parchetului care are la bază referatul procurorului de caz. Este adevărat că Regulamentul Camerei (art. 193) permite solicitarea oricăror alte documente, dar – repet – nu poate fi vorba de dosarul cauzei, care rămâne la procuror, cu toate indiciile şi probele. Nu are niciun rost ca ele să fie trimise Parlamentului, cât timp acesta nu este chemat să analizeze fondul cauzei, ci numai aspectele de procedură care reies clar din referatul procurorului;

– încuviinţarea arestării nu echivalează cu arestarea. Dupa ce primeşte încuviinţarea arestării de la Parlament, procurorul va formula sau nu propunerea de arestare. Daca o formulează, o trimite la judecătorul de la instanţa competentă. Acesta va decide dacă parlamentarul trebuie arestat, iar soluţia va putea fi atacată cu recurs.

Prin urmare, existenţa sau nu a motivelor de arestare, precum şi oportunitatea luării măsurii arestării preventive a unui parlamentar nu sunt stabilite de parlamentari, ci doar de către judecători. Numai aşa se poate asigura separaţia puterilor în stat: fiecare autoritate statală să îşi îndeplinească strict atribuţiile prescrise de Constituţie şi lege.

Reacţii anterioare pe acelaşi subiect:

– Parlamentarii nu au voie să soluţioneze dosare (sept.2012)

– Imixtiunea legalizată a politicului în justiţie (mart.2010)

– Parlamentul-instanţă extraordinară (iunie 2008).

Anunțuri

26 comentarii »

  1. Personal nu cred ca o persoana care a ajuns in Parlamentul Romaniei nu stie in ce consta rolul sau in procedura de incuviintare a arestarii unui parlamentar.
    Eu consider ca cei mai mulţi se ascund sub „nestiinta” pentru a obstructiona justitia.
    In ultima perioada am urmărit pe postul de televiziune „Realitatea” emisiunea „Dosar de candidat” si sunt ingrozita de CV-urile candidaţilor la Parlamentul Romaniei. Nu am pretentia ca am vizionat toate emisiunile, dar pana in prezent nu am văzut nici un dosar de candidat curat. De la suspiciuni de acte de coruptie, inselaciune işi pana la viol asta contineau dosarele viitorilor parlamentari.
    Este de necrezut, dar pana la acesta ora nu am stiinta ca unul dintre cei asupra carora au fost aruncate astfel de suspiciuni sa fi dat postul de televiziune in judecata.
    Oare sa nu se stie de aceasta emisiune?
    Revenind la procedura, cred ca da mai bine sa simuleze ca nu stie procedura decat sa voteze pentru incuviintarea arestarii unui coleg. Nu se stie cand poate sa le vina randul.
    Nu vreau sa fiu rea, dar in aceste conditii ce pot sa spun decat „Doamne sa-i aperi pe romani!”.

    Comentariu de Rodica Vlaicu — 03/12/2012 @ 8:36 PM | Răspunde

    • Sugestia mea este insa sa verificati singura informatiile vehiculate la TV.

      Comentariu de Cristi — 03/12/2012 @ 8:40 PM | Răspunde

      • Doamana aici sunt de acord cu domnul judecator. Emisiunea la care faceti referire prezinta informatii, adevarate sau nu, doar cu privire la candidatii pe care are interes sa ii denigreze. Sa nu credeti ca cei ce finanteaza emisiunea respectiva sunt mai putin patati. Treziti-va, nu va mai lasati prostita, doar investind in educatie si sustinand bana-credinta putem iesi din negura asta.

        Comentariu de Razvratitul — 06/12/2012 @ 11:39 PM | Răspunde

  2. De ce santeti contrariat?Deputatul respectiv are tot dreptul sa constate faptele si daca nu este convins nu aproba!!!Este dreptul sau pe care nimeni nu-l poate lua. Nicaieri textul constitutiei nu obliga, a se vedea –//art.193 al 3) Preşedintele Camerei aduce la cunoştinţă deputaţilor cererea, în şedinţă publică, după care o trimite de îndată Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi spre examinare, care va stabili, prin raportul său, dacă există sau nu există motive temeinice pentru aprobarea cererii. Hotărârea comisiei se adoptă, în cel mult 5 zile de la sesizare, prin votul majorităţii membrilor acesteia. Votul este secret.–//Art.193. al(8) Camera Deputaţilor se va pronunţa asupra măsurii în cel mult 20 de zile de la sesizare, cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
    La fel si pentru flagrant– Art.194 al 1.–
    Deci– numai daca există motive temeinice– majoritatea hotaraste ridicarea imunitatii !!!Daca nu,ramane cu imunitate,dar deputatul poate fi trimis in judecata mai departe si condamnat de justitie daca este vinovat.

    Comentariu de asteryx — 03/12/2012 @ 8:42 PM | Răspunde

  3. Si revin la o propunere a mea anteriora: oare in CSM nu ar fi binevenit/necesar si un taran?

    Comentariu de Manole Benieamin — 03/12/2012 @ 9:17 PM | Răspunde

    • Oricine e binevenit in CSM. Doar ca taranii au si acum doi reprezentanti in CSM – eu imi inchipui ca `societatea civila` inseamna tot ceea ce nu e inregimentat in structuri statale.

      Comentariu de Cristi — 03/12/2012 @ 9:46 PM | Răspunde

  4. Daca imunitatea este numai la declaratii politice, de ce s-a extins si la furturi si la incalcarea legilor statului?

    Comentariu de aronpetru — 04/12/2012 @ 8:41 AM | Răspunde

  5. D-nule aronpetru , nimic nu-l impiedica pe procuror trimiterea in judecata a unui parlamentar care a savarsit fapte incriminate de Codul Penal !!!
    Restul sunt povesti , ca dau bine la popor, nu?

    Comentariu de asteryx — 04/12/2012 @ 4:25 PM | Răspunde

    • Nu stiu ce insinuati. Precizez:
      – un parlamentar nu poate fi retinut, arestat, perchezitionat fara incuviintarea Parlamentului. da, poate fi audiat, trimis in judecata, condamnat fara aprobare.
      – fata de un ministru sau fost ministru nu poate fi nici macar inceputa urmarirea penala fara incuviintarea Parlamentului.

      Comentariu de Cristi — 04/12/2012 @ 4:48 PM | Răspunde

  6. In cazul ultimilor doi -Trasculescu si Stan- nu este cazul, nefiind ministri (sau fosti).De ce nu sunt trimisi in instanta ?

    Comentariu de asteryx — 04/12/2012 @ 5:42 PM | Răspunde

    • De unde sa stiu eu? Doar procurorul de caz stie. Probabil aduna probe. Sau ce, a spus la TV altceva?

      Comentariu de Cristi — 04/12/2012 @ 5:50 PM | Răspunde

  7. Eu cred ca Parlamentul (si acum vorbim doar teoretic, nu intr-un caz concret sau altul) are mai multa marja de apreciere subiectiva fata de ceea ce sustineti. Sunt de acord ca Parlamentul nu are voie să aprecieze dacă e *necesară* sau nu arestarea din punct de vedere juridic, dar are dreptul sa se pronunte daca arestarea e *oportuna* din punct de vedere *politic*. De exemplu, sa luam un caz teoretic, sa zicem ca Guvernul are majoritate de un singur vot intr-o camera, iar procurorul face cerere pt arestarea unui deputat din majoritate. In acest caz, Parlamentul are dreptul sa exprime o judecata de oportunitate politica, e mai bine sa-l arestam preventiv, sau e mai bine sa pastram majoritatea ? Este o judecata politica, si Parlamentul raspunde politic pentru asta la urmatoarele alegeri.

    Pana la urma, imunitatea e o institutie legala destul de veche, care functioneaza destul de bine in multe democratii, si care a fost inventata tocmai pentru a proteja exprimarea dreptului de vot al reprezentantului popular. Pana la urma, Constitutia noastra a rezolvat destul de bine aceasta tensiune. Deputatul poate fi trimis in judecata si condamnat (si eventual trimis la inchisoare) fara interventia parlamentului, dar pentru actele prealabile, cand vinovatia este incerta, exista protectia imunitatii si a unei judecati de oportunitate din partea parlamentului …

    Comentariu de Laura — 04/12/2012 @ 6:11 PM | Răspunde

    • Stiti cumva ce e imunitatea parlamentara? Ati citit cumva si Constitutia?

      Comentariu de Cristi — 04/12/2012 @ 6:58 PM | Răspunde

  8. Domnule judecator Cristi Danilet,

    Cu tot respectul, din punct de vedere constitutional gresiti de la un capat la altul. Intai, principiul prezumtiei de nevinovatie consacrat de Constitutie este valabil atat pentru procuror, cat si pentru judecator, pana la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare. Nici unui procuror, respectiv nici unui judecator nu ii este permis, in lumina principiului enuntat mai sus, sa puna in sarcina unei persoane, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare, savarsirea unei infractiuni.
    Pentru ca un judecator sa constate ca s-a comis o fapta penala este necesar sa stabileasca un faptuitor, apoi ca fapta a fost savarsita cu vinovatie, ca persoana in cauza raspunde penal, ca fapta prezinta pericol social. Dvs. surprindeti cumva sensul constitutional al masurii arestarii preventive, fara insa sa atingeti esenta.
    In alta ordine de idei, v-ati pus vreodata intrebarea de ce in fata Autoritatii judecatoresti un deputat ori un senator beneficiaza in materie penala doar de doua grade de jurisdictie – fond, respectiv recurs -, pe cand un cetatean care nu are un asemenea mandat, care nu este general s.a. beneficiaza de trei grade de jurisdictie – fond, apel, recurs? Avand in vedere aceasta diferenta, care este, pana la urma, rostul dezbaterilor in Camere? Nu inseamna, de fapt, al treilea grad – dar, de fapt, primul?
    Al dvs., Valeriu Mangu

    Comentariu de Valeriu Mangu — 06/12/2012 @ 1:05 PM | Răspunde

    • – primul paragraf: perfect de acord, nici nu am spus altceva. Oricum, prezumtia de nevinovatie nu e incompatibila cu arestarea si nu are nicio influenta asupra procedurii de ridicare a imunitatii
      – al doilea paragraf: va contraziceti cu primul paragraf!! – chiar dvs ati spus ca omul are prezumtie de nevinovatie pana la ramanarea def a hotararii. Atunci cum ar putea ca un judecator in procedura de arestare sa spuna ca omul e vinovat? Nici vorba!
      – al treilea paragraf: nu numai ca mi-am pus intrebarea, dar am si gasit raspunsul, in multe standarde internationale care au fost respectate in legislatia noastra. Nu e nicio problema ca X incepe pt omor la Tribunal, se duce cu apel la Curtea de apel si cu recurs la ICCJ, ca un judecator e judecat in prima instanta de Curtea de APel cu recurs la ICCJ, iar un parlamentar incepe la s.pen. a ICCJ, cu recurs la completul special de la ICCJ. Chiar nu e nicio problema din contra, cred ca parlamentrul are ocazia sa fie judecat de cei mai pregatiti judecatori din Romania.
      Va rog sa fiti atenti la atacurile personale. Ma deranjeaza teribil sa plecati de la argumente, sa le interpretati altfel decat le-am spus si apoi sa trageti concluzii vizand catacterul sau pregatirea mea. DIn cate vad, dvs cunoasteti f.putin in materie..Inca o dovada: Legea 202/2012 a introdus sistemul cu doar doua grade de jurisdictie in multe cazuri. E perfect compatibil cu Protocolul 7 la CEDO. Nicaieri nu se spune ca tr sa ai doua cai de atac. Una si buna e suficient.

      Comentariu de Cristi — 06/12/2012 @ 3:07 PM | Răspunde

      • Domnule judecator Cristi Danilet,

        Va raspund invers.
        Ma surprinde concluzia dvs. potrivit careia v-as fi atacat personal. Nici vorba de asa ceva. Daca, de pilda, impotriva unei sentinte judecatoresti date de dvs. in CALITATE de judecator declar apel sau recurs pe motiv ca este gresita din punct de vedere legal ori ca ati interpretat ori aplicat gresit legea inseamna ca va atac personal ori ca pun la indoiala caracterul dvs.? Exprimarea unei asemenea sensibilitati nu isi are aici rostul. Dar nici pregatirea dvs. in domeniu nu am pus-o la indoiala, ci am respins o serie de judecati ale dvs de ordin cognitiv.ca fiind gresite din punct de vedere constitutional. Apoi, tonul imperativ, cu nuante de amenintare, nu numai canu ma descurajeaza in a va combate – dimpotriva. In fond, adevarul este, ca regula generala, rodul dialecticii ori, ca sa folosesc un termen specific domeniului dvs., contradictorialitatii. Eu, spre deosebire de altii, am apreciat aparitia dvs. in spatiul public, sub forma acestui blog, dand o atentie redusa, chiar deloc, unor elemente cu caracter biografic in ceea ce va priveste, reale sau inventate de mass-media.
        Initiind acest blog, v-ati expus calitatile de judecator si, respectiv, de membru al CSM, ceea ce constituie un act de curaj demn de admirat. Pe mine ma intereseaza insa in acest context judecatile dvs. de valoare, care, prin forta lucrurilor, au un fundament – ori prezumam ca au un fundament. Este un risc pe care vi l-ati asumat, ceea ce nu inseamna ca este obligatoriu sa acceptam orice asertiune a dvs. Aici va folositi judecata, cunostintele de domeniu, puterea de analiza, experienta dvs. de judecator, nicidecum insa calitatea de judecator, respectiv de membru al CSM. Asemenea calitati nu indreptatesc de altfel pe nimeni sa emita judecati de ordin cognitiv definitive.In acest context va invederez (cu i de dupa i) ca nu ma deranjeaza catusi de putin afirmatia dvs. potrivit careia cunosc foarte putin in materie. Cunosc cat cunosc si ma stradui sa cunosc mai mult. Cat am putut sa descopar in materia Dreptului am expus in 5 (cinci) carti publicate. Ce-i drept, eu nu pot sa le impun fluturand diplome, calitati statale. Daca se vor impune, se vor impune prin ele insele.
        Arestarea este ingaduita, potrivit dispozitiilor art. 53 alin. (1) al Constitutiei, in scopul desfasurarii INSTRUCTIEI PENALE. Ce este cu aceasta institutie n-a gasit nimeni in 21 de ani cu cale sa explice. Dar ce sa spunem despre dispozitia cuprinsa in art. 148 lit. d) C.p.p., potrivit careia inculpatul poate fi arestat daca a savarsit cu intentie o noua infractiune? Cand s-a stabilit ca a savarsit infractiunea pentru care a fost declarat inculpat?
        In privinta celui de-al doilea paragraf: nu ma contrazic deloc! Nu judecatorul trebuie sa stabileasca vinovatia, ci altcineva, anume Curtea cu jurati, mai precis SOCIETATEA. Judecatorul trebuie doar sa aplice legea. Dar despre instructia penala, despre respectiva Curte nu se sufla de 21 de ani nici un cuvant.
        In privinta celui de-al treilea paragraf: argumentul dvs. este subtire. Pai, daca un parlamentar este judecat de cei mai buni judecatori din Romania atunci ce rost mai are recursul? Aici nu are relevanta compatibilitatea cu norma pe care o citati, ci este vorba despre egalitatea de tratament pe care trebuie s-o primeasca o persoana.
        Al dvs., Valeriu Mangu

        Comentariu de Valeriu Mangu — 06/12/2012 @ 7:13 PM | Răspunde

        • Vai, vai, vai. Eu ma recunosc invins. Daca sintagma `instructie penala` ati gasit-o in Constitutie, sunt convins ca nu ati gasit `Curte cu jurati` si eu sper sa nu o gasiti/gasim niciodata.
          Al treilea paragraf este subtire?! Pai e cel mai argumentat: Protocolul 7 la CEDO obliga statele membre sa dea dreptul la o cale de atac oricui trece printr-un proces penal. Vedeti dvs, atribuirea calitatii de `subtire` la argumentul meu pe care il gasesc extrem de consistent, eu consider ca e o rautate gratuita – e ceea ce eu numesc `atac la persoana`. Si ati mai comis cateva in prima dvs postare care demareaza agresiv cu `gresiti de la un capat la altul`, cand de fapt lucrurile stau cu totul altfel. Credeti-ma, eu nu imi permit opinii pe blog ca toti asa zisii analisti de pe la TV. Eu scriu extrem de documentat si trimiterile mele din josul postarii dezbatute ar fi trebuit sa fie de ajuns ca argumentare. In rest, nu filosofia arestarii sau a judecatii era esenta acestei postari, ci separatia puterilor in stat. Care exista, nota bene, si in statele care au curti cu jurati.

          Comentariu de Cristi — 07/12/2012 @ 2:46 AM | Răspunde

  9. […] judecător Cristi Danileț, scrie pe siteul domniei sale, cristidanilet.wordpress.com, pe 3 Decembrie […]

    Pingback de CRISTI DANILEŢ: ”Motivele de arestare a parlamentarilor sunt stabilite numai de judecatori” « Românica blues — 06/12/2012 @ 11:00 PM | Răspunde

  10. Adica dupa ce procurorul cere declansarea unei intregi proceduri in parlament va decide daca va propune instantei arestarea sau NU. Interesant!

    Comentariu de ionelmarc — 07/12/2012 @ 11:48 PM | Răspunde

    • De la data trimiterii actelor la Parchet si pana la data aprobarii, pot aparea si alte eşemente.

      Comentariu de Cristi — 08/12/2012 @ 3:03 PM | Răspunde

  11. Întrebare: Ce părere aveți despre interpretarea pe care Președintele o dă art.103 din Constituție potrivit căreia poate nominaliza pentru funcția de Prim ministru pe oricine dorește dumnealui. Mai nou a nuanțat, pe oricine din partidul câștigător. Aș vrea o opinie strict juridică dacă se poate?

    Comentariu de Secula Mihai Raul — 09/12/2012 @ 2:51 PM | Răspunde

    • Eu nu dau asemenea opinii in conditiile in care problema e intens dezbatuta politic.

      Comentariu de Cristi — 10/12/2012 @ 1:27 AM | Răspunde

      • Hahahahahaha…. Puteam să-mi pariez viața că așa o să răspundeți dle judecător. Eram sigur că pregătirea și înaltele competențele juridice de care în mod indiscutabil dispuneți, vor intra în coliziune cu activismul pro prezidențial, ducând la un non-răspuns. Păcat…

        Comentariu de Secula Mihai Raul — 10/12/2012 @ 6:36 PM | Răspunde

        • activismul meu este pro-democratie si pro-independenta justitiei. in rest, sunt speculatii ieftine (ca sa evit termenul `prostii`). si fiti sigur ca asa cum in viata de zi cu zi evit sa imi exprim orice parere despre politica (eu nu sustin oameni, partide, sau platforme – caci ele nu ma intereseaza decat daca vin in coloziune cu independenta justitiei, si atunci adopt o reactie publica nu pt a critica aiurea, ci pt a arata ce conduita trebuie adoptata de cel vizat), trebuia sa pariati ca ar fi fost anormal sa imi exprim pe blog parerea despre o situatie in care e pus actualul presedinte si actuala majoritate parlamentara. scuze, eu nu sunt aici sa rezolv dilemele politicienilor. cu atat mai mult ale cititorilor blogului meu care pun intrebari mai inainte sa citeasca ei insisi (de ex, Constitutia, care spune ce si cum) – dar cine mai are azi timp de citit? mai bine iti o faci pe parelologu` si il desfiintezi pe cel are are o parere contrara; românism autentic.

          Comentariu de Cristi — 10/12/2012 @ 6:54 PM | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: