CRISTI DANILEŢ – judecător

17/12/2012

Răspuns la solicitarea FACIAS privind legea răspunderii magistraţilor

Filed under: responsabilitate — Cristi Danilet @ 2:59 AM

Cristi Danilet, 2012În data de 16 dec. 2012, organizaţia non-guvernamentală FACIAS a postat pe site-ul propriu un comunicat prin care arată că solicită ca printre priorităţile noului legislativ să fie şi adoptarea unei legi privind responsabilizarea magistraţilor.  Eu susţin că solicitarea FACIAS se bazează pe o argumentare eronată şi priveşte o iniţiativă care deja a fost pusă în practică. Avem un cadru legal bine pus la punct cu privire la răspunderea magistraţilor. Fiind convins că această solicitare e cauzată de o lipsă adecvată de informare, voi obiecta punctual la argumentele aduse de FACIAS.

“Fundatia pentru Apararea Cetatenilor Impotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) atrage atentia asupra faptului ca un nou legislativ trebuie sa aiba printre prioritati si necesitatea adoptarii unei legi de responsabilizare a magistratilor.”

Dacă prin „responsabilizare” se înţelege „răspundere” (termenii nu sunt echivalenţi!), atunci trebuie menţionat că există dispoziţii cu privire la răspunderea judecătorilor şi procurorilor în Titlul IV din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor: art. 94-101 stabilesc temeiurile tragerii magistraţilor la răspundere penală, civilă şi disciplinară, stabilesc abaterile disciplinare şi stabilesc sancţiunile disciplinare. De asemenea, Secţiunea a 4-a “Atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul răspunderii disciplinare a magistraţilor” din Capitolul IV al Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii în art. 44-50 reglementează modul de sesizare, de efectuare a verificărilor, de efectuare a cercetării disciplinare, procedura judecăţii disciplinare, modalităţile de contestare a soluţiei CSM; iar Cap. VI  ind.1 reglementează în art 64 ind. 1-64 ind.15 organizarea Inspecţiei Judiciare şi statutul inspectorilor judiciari.

„Un astfel de act normativ se impune a fi adoptat intr-un stat in care magistratii nu raspund nici pentru deciziile pe care le iau cu rea-vointa sau din grava neglijenta”.

Cum am arătat, actul normativ privind răspunderea magistraţilor există încă din 2004. De asemenea, o lege exact în sensul cerut de FACIAS a fost adoptată deja în legislatura care tocmai se încheie: este vorba de Legea nr. 24/2012 ce a intrat în vigoare la 26 ianuarie 2012, respectiv la 25 mai 2012. Potrivit art. 99 lit. t din legea 303/2004 modificată prin Legea 24/2012 constituie abatere disciplinară “exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă”, iar potrivit art. 99 ind. 1 nou introdus (1) Există rea-credinţă atunci când judecătorul sau procurorul încalcă cu ştiinţă normele de drept material ori procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane. (2) Există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material ori procesual.”

De altfel, în fiecare an am avut judecători şi procurori sancţionaţi disciplinar pentru exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, aşa cum rezultă din evidenţele cu privire la judecători judecători şi procurori postate pe site-ul Inspecţiei Judiciare.

„Mai mult, Consiliul Superior al Magistraturii si Inspecţia Judiciară functioneaza mai curand ca un sindicat si nu ca un organ de control…”

Caracterul de „sindicat” este profund eronat. Acesta ar înseamnă că CSM şi IJ reprezintă interesele colectiviste ale magistraţilor. Or, noi nu facem decât să garantăm independenţa justiţiei, care este un drept al cetăţenilor şi nu un privilegiu al magistraţilor, aşa cum ne cere Constituţia în art. 133 alin 1. În rest, cine greşeşte este tras la răspundere.

Astfel, Inspecţia Judiciară tocmai a fost reformată prin Legea 24/2012: ea este situată legal în cadrul CSM, dar operaţional este independentă; atribuţiile sale sunt de analiză, verificare şi control. Controalele efectuate, de exemplu, în 2012, sunt cele enumerate pe site-ul instituţiei. Apoi, în materie disciplinară, din 2005 până în prezent IJ a promovat 105 acţiuni disciplinare împotriva judecătorilor şi 58 împotriva procurorilor.

CSM îndeplineşte, în temeiul art. 134 alin. 2 Constituţia României, rolul de instanţă de judecată, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor. Începând cu anul 2005, au fost aplicate până în prezent 75 de sancţiuni cu privire la judecători şi 38 împotriva procurorilor.

„…iar plata pentru erorile judiciare se face de la bugetul de stat, din buzunarul fiecarui contribuabil. Institutiile din sistemul judiciar nu au reusit niciodata sa se puna de acord asupra unui mecanism prin care judecatorii si procurorii sa raspunda material ori disciplinar pentru situatiile în care pronunta condamnari fara probe sau hotarari contrare legii”.

După cum am arătat mai sus, răspunderea disciplinară a magistraţilor cunoaşte o reglementare, şi încă una foarte amănunţită, iar Legea nr. 24/2012 a modificat legislaţia în materie exact în sensul cerut de FACIA acum.

Cât priveşte răspundere materială, aceasta este reglementată în art 52 alin. 3 din Constituţie, art. 96 din Legea 303 (pentru erori în procesele civile) şi într-un capitol întreg în art. 504-507 C.pr.pen (pentru erori în procesele penale) – iar Legea 356/2006 a modificat C.pr.pen exact în sensul cerut de FACIAS acum.

„Orice condamnare fara probe este inacceptabila intr-un stat de drept. Nu conteaza numele sau calitatea inculpatului. Daca nu sunt probe nu trebuie sa existe condamnari. Un judecator care, din rea-credinta, sub presiunea unor factori de influenta sau din grava neglijenta, condamna fara probe trebuie sa raspunda profesional, civil si penal.”

De acord cu FACIAS. Dar nu trebuie de uitat că, pentru evitarea erorilor judiciare există căi de atac care trebuie exercitate de către părţi. Şi nu trebuie uitat că magistraţilor trebuie să li se asigure condiţii umane de muncă – căci ceea ce este acum, cu mii de dosare pe an de soluţionat de către fiecare magistrat, în condiţiile unei presiuni externe continue cu privire la celeritate, în condiţiile unei legislaţii permanent în schimbare, e imposibil să nu fie şi erori profesionale. Nu am văzut că FACIAS să ceară răspunderea legislativului pentru legile imperfecte, pentru legile care încalcă drepturile omului, pentru legile care conţin contraziceri în acelaşi act normativ, pentru Consiliul Legislativ care este inexistent în acest domeniu. 

„Erorile judiciare au consecinte deosebit de grave si ireversibile asupra vietilor celor implicati. Dovada o constituie cazuri precum “Tundrea”„Mihai Moldoveanu”  sau  „Constantin Rauta”. Acestuia din urma, in anul 2008 i-a fost mentinuta o condamnare cu pedeapsa cu moartea pronuntata in timpul regimului comunist.

Orice sistem de drept din lume are în istoria sa erori judiciare. Evitarea lor presupune eforturi axate pe prevenire şi de abia apoi în combatere. Preîntâmpinarea lor presupune o conlucrare a tuturor celor implicaţi: părţile să colaboreze cu organele judiciare (în cauza Vişan a intrat în închisoare pentru 10 ani mama autorului, care declarase că ea e autoarea crimei),  martorii să nu mintă (dar la noi asta e „sport naţional” şi există chiar „martori de profesie”), avocaţii aleşi să nu inducă organele judiciare în eroare, avocaţii din oficiu să îşi îndeplinească funcţia cum trebuie (în cauza Moldoveanu CtEDO insistă pe acest lucru), experţii să fie bine dotaţi tehnic (în cauza Ţundrea, de abia inventarea procedurii de analiză ADN la 10 ani după condamnare a ajutat la elucidarea sa), poliţia judiciară să fie independentă (ceea ce în România nu există decât în cazul DNA şi nimeni nu pare a milita pentru asta), procurorii şi judecătorii să fie extrem de bine pregătiţi (aspect care intră în atribuţia CSM şi INM), părţile să îşi cunoască bine drepturile şi să exercită în mod legal căile de atac (în cauza fostului spion DIE C-tin Răuţa înţeleg că anul acesta nu a fost exercitat legal acest drept).

„Intr-un caz similiar, in Franta – o tara care din punct de vedere al modului de organizare a sistemului judiciar este cea mai apropiata de Romania, eroarea judiciara si condamnarea fara probe din cazul“Outreau” a determinat Parlamentul sa puna in dezbatere trei legi dure de responsabilizare a magistratilor, iar un judecator a fost audiat de catre o comisie a Legislativului. Cele trei propuneri ale executivului pentru reformarea sistemului judiciar vizau intarirea masurilor disciplinare contra magistratilor, stabilirea modului de intrare si pregatire a acestora in magistratura, si, mai ales, infiintarea institutiei “Mediatorul Republicii’, care sa primeasca de la cetateni plangerile contra magistratilor si sa decida, chiar si peste capul ministrului justitiei (cel care are abilitatea de a sesiza CSM-ul francez cu actiuni disciplinare), trimiterea in judecata disciplinara a unui judecator sau procuror”.

Cauza d`Outreau din 2001 nu e similară cu niciuna din cele trei cauze româneşti enumerate de FACIAS. Din Raportul Adunării Parlamentare franceze întocmit în 2006 rezultă că au fost arestate mai multe persoane acuzate de abuz sexual a unui minor, procurorul şi judecătorul de instrucţie având la bază un raport de expertiză psihiatrică făcut de un expert în faţa căruia minorul a minţit; toate persoanele au fost achitate la finalul procesului. Dintre cele 80 de propuneri ale reformei judiciare franceze, o bună parte au fost implementate şi la noi (de exemplu, prezenţa avocatului în cursul urmăririi penale, procedura de recunoaşterea de vinovăţie, codul deontologic, sistem disciplinar etc), căci legislaţia franceză e deseori utilizată ca model în reformele penale, civile şi disciplinare din România. La întocmirea noul C.pr.pen care va intra în vigoare în 2014 chiar a venit în România celebrul profesor francez Pradel ca şi consultant.

„In acelasi timp, in Belgia, controlul judiciar este asigurat de catre Consiliul Superior al Magistraturii, format din 22 de judecatori si 22 de persoane civile (avocati, profesori universitari, societate civila) …….”

Nu este adevărat. Potrivit site-ului Consiliului Superior al Justiţiei din Belgia acesta este un organism exterior puterii judiciare dar şi puterilor legislativă şi executivă, menit să investigheze disfuncţionalităţile din sistemul judiciar, cu respectarea independenţei judecătorilor. Nu are nicio competenţă în materie disciplinară. De altfel, în Belgia mai există Comisia de modernizarea a ordinului judiciar şi Consiliul consultativ al magistraturii, organisme care se preocupă de luarea măsurilor ce se impun pentru eficientizarea justiţiei.

Oricum, după cum se ştie în CSM la noi există doi reprezentanţi ai societăţii civile. Nu am auzit ca FACIAS să se intereseze de modul în care reprezentanţii societăţii civile în CSM au vreo contribuţie la responsabilizarea magistraţilor. Până la urmă, cei doi ar trebuie să fie un fel de prelungire a societăţii civile, însă acest lucru este ignorat chiar de societatea civilă. 

„…..si de catre Consiliul National de Disciplina, un organ similar Inspectiei Judiciare de la noi”.

Din nou, FACIAS este în eroare. Cât priveşte răspunderea disciplinară a magistraţilor belgieni, potrivit art. 410 din Codul Judiciar aceasta este iniţiată de preşedintele instanţei, respectiv procurorul general, iar sancţiunea o aplică o instanţă judiciară disciplinară.

„In ultimii ani, in Romania, CSM a preluat mai toate atributiile ministrului, institutia garant al independentei justitiei devenind, de departe, Consiliul cu cele mai mari atributii din Europa.”

Acest lucru nu e conform realităţii: CSM a preluat în 2004, odată cu pachetul de legi privind reforma justiţiei (legile 303, 304 şi 312) doar atribuţiile legate de cariera magistraţilor: recrutare, formare, evaluare, sancţionare. Acest lucru a fost solicitat de UE în procesul de negociere a aderării României pentru a se asigura independenţa reală a justiţiei ca o condiţie a statului de drept. De asemenea, acest lucru e conform cu instrumentele internaţionale în materie – a se vedea Avizul nr. 10 din 2007 al CCJE din cadrul Consiliului Europei. Atribuţiile sunt exact aceleaşi ca al oricărui consiliu judiciar din Europa.  Pe acelaşi subiect, se poate consulta şi studiul întocmit de mine „Raspunderea magistratilor, standarde internationale”.

„Rezultatele lasa insa de dorit”.

Cu privire la rezultate, reiterez ce am spus mai sus: zeci de judecători şi procurori sancţionaţi numai în ultimii 7 ani, unii chiar cu excludere din magistratură, inclusiv pentru exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. Probabil FACIAS nu a avut acces la documentele care sunt publice relativ de puţin timp pe site-ul CSM sau al IJ. Dar rolul CSM nu trebuie să fie doar cel de a sancţiona magistraţi, evident. În activitatea CSM intră şi organizarea de concursuri de recrutare în sistem, de promovare în funcţii de execuţie, de promovare în funcţii de conducere, precum şi luarea deciziilor cu privire la transferul şi detaşarea magistraţilor. Mai mult, eu cred că CSM a dovedit în această vară că poate fi un garant real al independenţei justiţiei, reacţionând puternic şi ferm la încercările de intruziune comise de politicieni şi mass-media, aspect lăudat de Comisia Europeană în raportul din iulie 2012. Nu am auzit ca FACIAS să adopte vreo poziţie în sensul sancţionării publice a încercărilor de subordonare politică a justiţiei. 

„Justitia romana e plina de erori judiciare…”

Informaţia e eronată. Potrivit statisticilor oficiale, marea majoritate a hotărârilor pronunţate de instanţe se menţin în căile de atac. De exemplu, în anul 2011 ponderea de schimbare a hotărârilor în căile de atac a fost de 3% pentru cele pronunţate de judecătorii, de 8% pentru cele date de tribunale şi de 1,5% pentru cele date de curţile de apel. 

” ….pe care Inspectia CSM nu le sanctioneaza….”

Afirmaţia e contrară legii: în primul rând nu mai există Inspecţia CSM, ci este Inspecţia Judiciară; apoi, nu Inspecţia sancţionează erorile judiciare. Să nu confundăm instituţiile şi competenţele: erorile judiciare se îndreaptă prin exercitarea căilor de atac. Dacă în legătură cu exercitarea funcţiei magistratul a avut o conduită care e prevăzută în mod expres ca abatere în art. 99 din Legea 303/2004, numai atunci el poate fi sancţionat şi aceasta o face secţia de disciplină pentru judecători sau pentru procurori a CSM.

 „…..desi in lege s-a prevazut reaua-credinta si grava neglijenta…..”

După cum am arătat, avem deja sancţiuni aplicate pentru aşa ceva.

 „…. si exista cazuri de condamnare a Romaniei la CEDO, pentru culpe ale unor magistrati”.

În primul rând, din statisticile oficiale ale Curţii de la Strasbourg rezultă că 97% dintre sesizările adresate de cetăţenii români sunt respinse ca inadmisibile. Din restul de 3%, unele sunt admise: din datele oficiale rezultă că avem un număr de condamnări mai mic ca Rusia, Turcia, Italia, Polonia şi foarte apropiat de Franţa şi Ucraina.

Situaţiile de condamnare la CEDO au cauze diverse: cele mai multe sunt generate de legislaţia informă sau inadecvată, apoi a poliţiei, apoi a condiţiilor din penitenciare, apoi a administraţiei publice, apoi a magistraţilor. Cât priveşte magistraţii, acele cauze fuseseră soluţionate în urmă cu 7-10 ani.  Atenţie, în cauzele respective, CEDO nu a stabilit că magistraţii au decis în mod greşit, căci CEDO nu constituie încă o cale de atac ci că unele drepturi ale părţilor au fost încălcate: de exemplu, dreptul la o apărare efectivă sau întârzierea duratei de soluţionare etc. Nu spune nimeni din Strasbourg că un magistrat a evaluat greşit probele şi/sau a aplicat greşit legea. Mai mult, nu orice condamnare e imputabilă magistratului: de ex, dacă un proces a durat mult, aceasta poate fi din cauza cererilor multiple formulate de parti, expertizelor neefectute la timp, retrimiterii cauzelor spre rejudecare.

 

În concluzie: solicitarea FACIAS se bazează pe o argumentare eronată şi priveşte o iniţiativă care deja a fost pusă în practică. Avem cadrul legal cu privire la răspunderea magistraţilor. Eu cred că accentul trebuie pus pe responsabilizarea, nu pe răspunderea magistraţilor. Cu alte cuvinte, cum facem să prevenim erorile judiciare? Evident, printr-un sistem legislativ coerent, prin participanţi de bună credinţă la proces, prin volum de muncă adecvat pentru magistraţi şi printr-o pregătire continuă a acestora, prin transparenţă. Cu privire la aceste din urmă cerinţe, noua conducere a INM şi noua componenţă a CSM a modificat deja sistemul de recrutare a auditorilor de justiţiei şi a magistraţilor, respectiv conceperea modulelor de cursuri pentru auditorii de justiţie, toate hotărârile de clasare ale sesizărilor sunt publicate pe site IJ, respectiv hotărârile privind sancţiunile disciplinare sunt publicate pe site CSM. Discuţiile pe acest subiect trebuie să fie extrem de serioase şi conjugate, nicidecum politicianiste.

 

73 comentarii »

  1. Am o intrebare si un comentariu.

    Intrebarea: Considerati ca numarul pedepselor disciplinare aplicate in anul 2013 si 2014 va creste datorita introducerii punctelor referitor la „grava neglijenta” si „rea-credinta” sau doar Dumnzeu va beneficia de o asemenea satisfactie din partea I.J si CSM in caz ca diavolul il va judeca stramb?

    Comentariu de Bogdan — 17/12/2012 @ 3:21 AM | Răspunde

    • Eu nu pot anticipa. Doar un lucru tr sa se inteleaga, noi nu rejudecam dosarele, ci analizam doar conduita magistratilor!

      Comentariu de Cristi — 17/12/2012 @ 8:46 PM | Răspunde

  2. >>Informaţia e eronată. Potrivit statisticilor oficiale, marea majoritate a hotărârilor pronunţate de instanţe se menţin în căile de atac. De exemplu, în anul 2011 >>ponderea de schimbare a hotărârilor în căile de atac a fost de 3% pentru cele pronunţate de judecătorii, de 8% pentru cele date de tribunale şi de 1,5% >>pentru cele date de curţile de apel.

    Poate din cauza asta avocatii au o vorba. Daca te-a prins un procuror sau judecator prost sau corupt, nu te poate salva decat altul la fel :) Ciudat, la foarte multi oameni nu li se face dreptate din acest motiv…ca nu cumva un judecator sa infirme hotararea luata de colegul lui mai jos. Nu va comportanti ca o gasca?!

    Comentariu de Bogdan — 17/12/2012 @ 3:31 AM | Răspunde

    • Credeti ca restul de 92%-98.5% care depun plangeri la o instanta de recurs nu au ce face decat sa dea ultimii bani pe un avocat, etc? Va bateti joc de oameni! De aia doar 20% dintre Romania au incredere in justitie….

      Comentariu de Bogdan — 17/12/2012 @ 3:33 AM | Răspunde

      • 20%? De unde aveti statistica asta?

        Comentariu de Cristi — 17/12/2012 @ 8:47 PM | Răspunde

        • CELE MAI MARI AFACERI MURDARE SE FAC DE CATRE JUDECATORI SI PROCURORI, s-au format deja GASTI intregi, iar omul de rand nu are trecere. Judecatoriile sau TRIBUNALELE sau CURTILE DE APEL sunt locuri de LICITATIE, care cat da mai multi EUROI.

          SA RASPUNDA MAGISTRATII PENTRU FIECARE SOLUTIE DATA, nicidecum statul adica tot noi cetatenii.

          Comentariu de tomoiaga — 21/01/2013 @ 1:20 PM | Răspunde

          • Daca aveti cunostinta de magistrati care fac afaceri, anuntati imediat DNA. In rest, va sfatuiesc sa nu faceti afirmatii gratuite, caci puteti fi trasa la raspundere pt ele. Sunt oameni corecti, multi, in sistem care s-ar simti profund jigniti de spusele dvs.

            Comentariu de Cristi D — 21/01/2013 @ 5:06 PM | Răspunde

            • Pentru DNA trebuie dovezi :) Cum spaga se da de obicei prin avocati, e cam greu si cu flagrantele. Oricum cei care au dat terenurile/casele primariilor abuziv la niste terti ar cam trebui sa raspunda, chiar daca nu se poate demonstra daca au luat sau nu mita.

              Ce parere aveti? Adica acolo unde e alb pe negru ca sunt probleme…ce ar trebui facut ? uhhh am uitat ca dvs. nu sunteti deacord cu raspunderea magistratilor pt. „rea credinta” sau „grava neglijenta”.

              Comentariu de Bogdan — 21/01/2013 @ 5:23 PM | Răspunde

              • Gresiti: pentru orice acuzatie trebuie dovezi.

                Comentariu de Cristi D — 21/01/2013 @ 8:42 PM | Răspunde

                • Gresiti: pentru orice afirmatie trebuie dovezi, chiar si atunci cand inculpatul insistat pe autoaparare sau pe starea de provocare trebuie dovezi.

                  Comentariu de Bogdan — 21/01/2013 @ 8:44 PM | Răspunde

    • `la foarte multi oameni` – i-ati numarat dvs? cum ati facut? cati sunt?

      Comentariu de Cristi — 17/12/2012 @ 8:47 PM | Răspunde

      • De aici am informatia:
        https://www.google.com/search?q=incredere+in+justitie+28&ie=utf-8&oe=utf-8&aq=t&rls=org.mozilla:en-US:official&client=firefox-a#hl=en&safe=off&client=firefox-a&hs=2n5&tbo=d&rls=org.mozilla:en-US%3Aofficial&sclient=psy-ab&q=incredere+in+justitie+politie+28&oq=incredere+in+justitie+politie+28&gs_l=serp.3…6635.7451.0.7697.8.8.0.0.0.2.160.734.5j3.8.0.les%3B..0.0…1c.1.AZliiVv32v4&pbx=1&bav=on.2,or.r_gc.r_pw.r_cp.r_qf.&bvm=bv.1355325884,d.d2k&fp=dbaa0384e0398b72&bpcl=39967673&biw=1366&bih=648

        Peste tot are sa vedeti ca Romanii au incredere in justitie cam 20% maxim 25% in functie de cei care au facut sondajul.
        A fost pulicat un sondaj recent pe anul in curs… 20% in justitie, 28% in politie…

        Eu cred ca ar trebui sa se accepte macar 20-30% din recursuri, parere persoanala. Cifre de 3% is mult prea mici, practic la 1 din 30 i se accepta recursul… nu cred ca ceilalti 29 nu au avut motiv intemeiat pt. recurs.

        Comentariu de Bogdan — 18/12/2012 @ 1:12 AM | Răspunde

        • Eu spun sa nu va mai dati cu parerea. Ca sa fac unii la TV seara de seara si induc in eroare poporul asta de nu se vede. Ce inseamna incredere in justitie? Si cine trebuie chestionat despre aceasta? Imi raspundeti la cle doua intrebari, va rog, ca apoi sa va argumentez de ce va inselati.

          Comentariu de Cristi — 18/12/2012 @ 11:00 AM | Răspunde

          • Poi date statistice se fac de obicei pe un esantion reprezentativ de oameni.
            Dumneavostra de unde aveti cifra de 30% la inceputul anului? Avand in vedere mersul politico-juridic de la noi din tara, nu vi se pare normal ca cifra sa fi scazut din nou la 20% ? Adica a tinut cat a tinut faptul ca Sorin Ovidiu Vantu si altii au fost arestati….dar totusi la oameni nu li s-a mai parut amuzant si legtim sa fie anchetati de vot dublu,etc =))

            https://cristidanilet.wordpress.com/2012/02/24/justitia-e-mai-de-incredere-ca-parlamentul-si-guvernul/

            Comentariu de Bogdan — 18/12/2012 @ 1:21 PM | Răspunde

            • 1. eu am indicat sursa. dvs va dati cu parerea
              2. nu mi-ati spus ce inseamna `increderea`
              3. sondajele despre justitie nu se fac pe populatie, ci pe justitiabili. acolo rezultatele sunt invers decat la populatia de pe strada, otravita de televizor. de ce oare?!…

              Comentariu de Cristi — 18/12/2012 @ 4:30 PM | Răspunde

              • De la mine ati fi luat un NU, si sunt „justitiabil”, habar nu am poate pt. ca foarte multi hoti iau SUP si NUP pt. ca fapta nu prezinta pericol social, violatori scosi pe strada sub control judiciar si peste o luna violneaza din nou aceeasi victima… habar nu am ! Oricum acele sondaje au aparut si in Ziarul Financiar, Romania TV, nu doar ANTENA3,etc.
                Sa ne spuneti dvs. ce inseamna incredere, pt,. ca si dvs. ati afirmat ca 30% dintre romani au incredere in sistem…

                Comentariu de Bogdan — 18/12/2012 @ 5:22 PM | Răspunde

                • Ei, vedeti dvs, nu stiti ce inseamna incredere, dar ati fi dat NU. Interesant.
                  Normal ca va pot spune ce e increderea, de aceea am si intrat in dezbatere. Dar nu numai atat, va pot demonstra ca increderea justitiabililor e altceva decat increderea populatiei in justitie. Astea pentru ca primii au ceea ce se numeste experienta, in timp ce ceilalti au doar o parere formata in urma analizelor facute de parelologii de la TV.
                  Si ca sa vedeti si dvs cum stau lucrurile in realitate, va sfatuiesc sa cititi si sa analizati
                  https://cristidanilet.wordpress.com/2010/03/03/justitia-oradeana-justitie-de-elita-sondaj-de-opinie/

                  Comentariu de Cristi — 18/12/2012 @ 9:37 PM | Răspunde

  3. V-am strigat cu gura pana la urechi ca ,cazul Vili Rupa castigat la CEDO pe art 3,5,6,8 si 13 din Conventia Europeana ,schimba istoria in justitia din Romania ,dar voi ati facut Greva Tacerii si din aceasta cauza ati primit un raspuns negativ de la un Judecator care spune ca erori judiciare trebuie sa avem in justitie ,O Mare Rusine acest Judecator !

    Comentariu de Vili Rupa — 17/12/2012 @ 7:29 AM | Răspunde

  4. Pana nu sunt luati la bani marunti,, cu pedepse pana la interzicerea practicarii magistraturii si inchisoare, bineinteles cu recuperarea banilor platiti de stat sau datorati ca despagubire celor prejudiciati de hotararile incorecte, magistratii nu vor fi responsabilizati cu vorba buna. Un exemplu mai mult decat elocvent: PDL a incalcat legea partidelor si prin actiunile liderilor se face vinovat de tradarea intereselor nationale… credeti ca parchetul s-a autosesizat si a cerut Tribunalului Bucuresti dizolvarea si radierea PDL din registrul partidelor? Raspunsul este NU, desi incalcarile facute de PDL, conform legii partidelor, la aceasta pedeapsa duceau… Dar cum PG, DNA, ANI, CCR, etc. sunt aservite rezultatul este o coruptie generalizata…

    Comentariu de Valter Cojman — 17/12/2012 @ 7:39 AM | Răspunde

    • Ati uitat CSM din enumerare, sau noi intram la `etc`?

      Comentariu de Cristi — 17/12/2012 @ 8:48 PM | Răspunde

    • Nu am uitat de CSM… Pur si simplu am lasat loc si pentru altii ca sa continuie lista…

      Comentariu de Valter Cojmanv — 18/12/2012 @ 6:38 AM | Răspunde

  5. Adica e corect ca un medic sa fie judecar pentru malpraxis si un judecator nu.Asa e domnule judecator?

    Comentariu de emilian stroie — 17/12/2012 @ 12:30 PM | Răspunde

    • Nu ati inteles nimic. Mai cititi o data ce am scris, nu va ia mult!

      Comentariu de Cristi — 17/12/2012 @ 8:49 PM | Răspunde

  6. excelent raspuns, bine documentat si la obiect. ar fi utila publicarea si pe site-un CSM

    Comentariu de lucian — 17/12/2012 @ 2:28 PM | Răspunde

  7. Nu se va adopta nicio lege in sensul discutat.
    Este doar o modalitate prin care se sugereaza justitiei s-o „lase mai moale”.
    Este un „parteneriat” care se practica in Romania dupa 1944.
    In timpul guvernarii lui Ion Antonescu a existat Legea nr. 196/1942 prin care magistratii erau sanctionati inclusiv penal daca nu puneau in aplicare legile rasiale.
    Dupa 1944 s-a gasit ca nu este tocmai potrivit sa se reglementeze (prin acte normative) masuri sanctionatorii impotriva unor inalti functionari ai statului ce trebuiau sa aplice legi criminale. Cum legile criminale trebuiau aplicate, iar o data cu asta inoculat sentimentul de teama (frica), pe temeiul careia s-a construit „omul nou” (in esenta un personaj dispus la orice pentru a-si asigura traiul pe seama altora), s-a gasit ca modalitate de convingere instrumentul „aratarii pisicii”. Ca in cazul in discutie.

    Cata vreme sistemul judiciar nu a iesit din canoanele nescrise si a slujit cu credinta regimul care-i genera legislatia, totul a fost perfect: regimul politic criminal adopta legile pe care le considera, iar inaltii functionari isi manjeau existenta si demnitatea aplicandu-le cu strasnicie, punandu-si fara nicio remuscare semnatura pe actele pe care le savarseau „in numele legii”.

    Conform art. 150 din Constitutia din 1991, in termen de 1 an institutia Consiliul Legislativ avea obligatia (constitutionala, nu legala) a de pune in acord legile anterioare noii constitutii cu dispozitiile acesteia.
    Politrucii din esalonul 2, resapati in noii purtatori ai crucii democratice pe acest pamant milenar, au decis ca acest Consiliu sa se infiinteze nu imediat (cum dracu sa verifice legile care erau exact cele de care aveau nevoie pentru a impune un nou regim de „democratie populara”?), ci abia in anul 1993 (legea nr. 73/1993).

    NICIODATA de la infiintare si pana in prezent aceasta structura inutila, facuta doar ca sa asigure existenta catorva insi, nu a pus in aplicare dispozitia constitutionala de a pune in acord legile regimului criminal comunist cu cele ale Constitutiei.

    De aceea, azi, maretele instante judecatoresti care au misiunea de a decide „in numele legii” isi asuma riscul sa aplice legi ale unui regim criminal. Cu titlu de exemplu, exista autori si chiar RIL-uri prin care s-a stabilit ca prin legi criminale au fost pierdute drepturi in favoarea statului. Dar legile respective erau ale unui regim criminal care le edicta tocmai pentru a indeplini crima, iar instantele sunt puse in situatia de a avea in vedere aceste acte pentru a justifica azi pierderea drepturilor…

    Cu alte cuvinte, „legiuitorul” are marele avantaj ca nu aplica el legile, ci doar le creeaza… de aplicarea lor se ocupa alte autoritati. Deci, „legiuitorul” se va putea oricand „spala pe maini”, in timp ce celelalte autoritati care au adus la indeplinire legea criminala o vor face „in numele legii”. Iar demnitatea si constiinta nu poate exista inaintea legii … de aceea auzim azi fara niciun fel de retinere aberatii de genul „nu avem mama, nu avem tata”.

    Atrag atentia ca exista norme internationale asumate de statul roman care spun foarte precis ca reprezentantii autoritatii de stat care tolereaza acte criminale raspund juridic, chiar daca legile nationale nu sanctioneaza acest fapt – verificati cu atentie Conventia asupra crimelor de razboi si crimelor contra umanitatii ratificata de Romania prin decretul nr. 547/1969 (B.O. nr. 83/1969), cu trimitere la definitiile date „crimelor de razboi” si „crimelor contra umanitatii” in art. 6 din Statutul Tribunalului Penal International de la Nuremberg adoptat prin Acordul de la Londra in 8 august 1945, definitii preluate in dreptul international prin Rezolutiile Adunarii Generale a Organizatiei Natiunilor Unite nr. 3 si 95/1946.
    Romania este membru ONU din 1955, iar rezolutiile acestei organizatii trebuie respectate de Romania in virtutea art. 11 din Constitutia din 1991, revizuita in 2003, unde scrie foarte clar ca statul roman SE OBLIGA SA RESPECTE INTOCMAI tratatele pe care le ratifica, iar Carta ONU este fix un tratat.

    Comentariu de area — 17/12/2012 @ 6:04 PM | Răspunde

  8. eu sunt convins că facias, apropiată de trustul intact, inţelege prin responsabilizare tragerea la răspundere in proxima şedinţă de partid.

    Comentariu de bigone — 17/12/2012 @ 7:25 PM | Răspunde

  9. Eu am facut o sesizare la Inspectia Judiciara si drep consecinta mi-a fost respins si recursul. Stiu sa citesc o lege si am citat articolele care arata ca am dreptate, dar completul de trei judecatori au procedat la fel ca primul. Nu m-au intrebat nimic si cand am insistat sa fiu intrebate fiindca ma reprezint singura, unul din judecatori mi-a spus : „ati scris tot ce trebuia”. Am inteles ce voia sa spuna cand ,dupa ce am iesit din sala un avocat mi-a spus :ce te asteptai dupa ce ai reclamat la CSM ? Sunteti singurul care ,cred eu, ca incearca sa fie corect in itele atat de incurcate ale justitiei si politicii. Daca renuntati la functia din CSM, as dori sa va faceti un ONG pentru apararea drepturilor omului impotriva abuzurilor justitiei si veti vedea cu ce probleme ne confruntam. In cazul meu, desi organul de control, prin sanctiunile aplicate, a depasit cadrul legislativ la care avea dreptul ,nici un judecator nu a tinut cont. Legea este clara, modul de completare a unui proces verbal este reglementat prin legi specifice, de ce noi trebuie sa platim si functionarii statului NU pentru greselile lor. Poate ca tot ce cere FACIAS exista deja prevazut in legislatie ,dar eu si altii ca mine continuam sa fim bataia de joc a judecatorilor, procurorilor, functionarilor publici. Ei nu patesc nimic (poare cu exceptii nesemnificative), iar noi platim pentru ce nu am gresit.

    Comentariu de Pau Maria — 19/12/2012 @ 4:45 PM | Răspunde

  10. Nadăș sat românesc, scos în afara protecției legilor statului român, caută juriști cu suflet… Contactați grupul de inițiativă pe email : cazulnadas@yahoo.com

    Ne-am unit să oprim abuzul asupra sătenilor din Nadăș.Împreună vom reuși!
    http://adevaruldespredaci.ro/ne-am-unit-sa-oprim-dezradacinarea-unui-intreg-sat-de-romani-din-ardeal-impreuna-vom-reusi/
    ”Cazul Nadăș a fost adus în atenția presei, în urma cu câteva săptămâni, la inițiativa domnului avocat Stelian Lupu, cel care, de altfel, este implicat în mod direct în situația de acolo, acordându-le sprijin juridic locuitorilor. Știrea nu a stârnit prea multe reacții din partea opiniei publice la acea vreme, dovadă în acest sens stând faptul că, în cadrul întâlnirii noastre cu sătenii din Nadăș, aceștia ne-au informat că nicio altă asociație sau instituție nu s-a implicat în caz pentru a le proteja drepturile și a semnala și cerceta abuzul grosolan și fățiș îndreptat împotriva lor. După publicarea de către noi a știrii, interesul a crescut, zeci, chiar sute de români din țară și din străinătate menifestându-și interesul față de situația disperată a locuitorilor din satul la care facem referire.”

    Comentariu de Nadăș — 20/12/2012 @ 2:30 AM | Răspunde

  11. Exemplele preluate de dumneavoastra de la Inspectia judiciara privesc arareori, spre deloc, „decizi judecatoresti date cu rea-credinta sau din grava neglijenta”. Eu am observat una singura, cea de la poz. 82 in care „S-a reţinut în sarcina judecătorului că a dispus măsuri şi a soluţionat cauze, fără a permite părţilor şi apărătorilor acestora accesul în sala de şedinţă, pe parcursul dezbaterilor,” Din cate se intelege, respectivul judecator a judecat ca in jungla si dvs. l-ati mangaiat pe crestet cu un banal advertisment !!!
    Opinia mea este ca nu ati raspuns la aceasta cerere FACIAS, ci ati dat un raspuns evaziv, cum fac de regula toti judecatorii care primesc la dosare cereri incomode.
    Din restul exemplelor nu se poate deduce concret ca s-a realizat favorizarea unei parti, adica ceea ce reclama marea majoritate a justitiabililor – intarzieri de motivari, concubinaj cu un avocat, omisiunea de a se abtine, posesiune de actiuni la SC, …
    Daca eram eu autorul faptelor de la poz.4, in care „S-a reţinut că judecătorul a avut o atitudine sfidătoare la adresa conducerii instanţei…şi a ameninţat salariaţii instanţei că îi concediază.”, primeam tot advertisment, sau inchisoare fara suspendare?

    Comentariu de Ion Roata — 22/12/2012 @ 12:19 PM | Răspunde

    • Numai in ultimii doi ani am participat eu personal la aplicarea sanctiunilor pt exercitarea functiei cu rea-credinta in 6 sau 7 cazuri, dintre care in patru cazuri am dat excludere in magistratura.
      Ca nu am raspuns FACIA, e opinia dvs. FACIA spune ca vrea o lege, iar eu am aratat ca exista deja acea lege. Poate e o problema de aplicare a legii sau de incunostintare a publicului cu privire la aplicarea legii. Iata, nici macar dvs nu stiti ce si cum.

      Comentariu de Cristi — 22/12/2012 @ 8:11 PM | Răspunde

      • Sunteti intr-o grava eroare domnule judecator! Un pifan de la o judecatorie marunta iti creaza o solutie complet diferita de alte 4 din cauze identice date la ICCJ si depuse la dosar, si-ti rade in nas scriind doar ca jurisprudenta nu este pentru el izvor de drept. Nu da si el macar o explicatie pentru asemenea gaselnita. Daca scrii Inspectiei judiciare despre asemenea isprava, iti raspunde ca „nu e rea-credinta sau grava neglijenta”, caci mai ai la dispozitie cai de atac.
        Ca si cum, te-ai duce la doctorul Ciomu sa te opereze de hernie, acesta amputeaza ceva la nimereala si-i absolvit de pacate pe motiv ca are colegi esteticieni capabili sa refaca orice organ.
        Caile de atac sunt un drept al justitiabilului, nu al sistemului juridic pentru a se autocorecta. Justitiabilul apeleaza la el daca a fost si culpa sa: ori nu s-a exprimat suficient de limpede, ori a fost pacalit de un avocat nepregatit (uneori ales din oficiu),, ori a omis sa aduca toate inscrisurile necesare la fond.,In rest, daca totul este clar, judecatorul nu trebuie sa greseasca la prima incercare.

        Comentariu de Ion Roata — 23/12/2012 @ 2:29 AM | Răspunde

        • Cunosc sentimentul, dupa parerea unuor magistrati din Oradea, fapta savarsita cu premeditare, in co-autorat si prin manopere dolvesive este provocare si infaptuita sub imperiul unei puternice „tulburari sau emotii’. De asemenea cuvantul fapuitorului este sfant , chiar daca rezulta ca minte cu nerusinare doar comparand declaratia lui cu ordonata procurorului sau sentinta judecatorului….hahaha, unde nu poate minti ala minte magistrarul si uite asa o mana spala pe alta :)

          Comentariu de Bogdan — 23/12/2012 @ 11:34 PM | Răspunde

    • As dori sa va pun o intrebare. Din ce cauza credeti ca in afara tarii , in special UK, USA, Germania se discuta foarte mult in presa despre deciziile luate de catre judecatori, insa in schimb in tara nu se dicuta despre astfel de lucruri? Daca apar condamnari pt. crime mai apare 2 randuri, insa nu se discuta niciodata despre ce contine dosarul si cum s-a motivat judecatorul.

      Un exemplu, sa va arat ca nu bat campul,este cel chiar al domnului Mircea Badea, care ajuns in UK a citit ziarele si a gasit prezentata destul pe larg opinia judecatorilor care au judecat cam 3 cauze.

      Din cauza ca in Romania, nu exista „cutuma” , si in cazul meu se poate decide intr-un fel, insa pentru alte persoane altfel ? Adica si in Romania, s-ar putea dezbate in presa macar cazurile pe care Asociatiile de proprietari le au cu primaria sau diverse persoane fizice/juridice le au cu bancile, FISC-ul ,etc.

      Comentariu de Bogdan — 22/12/2012 @ 8:16 PM | Răspunde

      • In Romania se discuta f.mult despre dosare in timpul procesului si mai putin dupa ce se da hotararea. Nu e vina mea, e culpa presei care cauta senzationalul, iar asta inseamna exclusivitate. Dupa ce procesul este `judecat` la tv luni in sir, e normal ca hotararea juecatorului sa fie expediata intr-o simpla propozitie. Pe de alta parte, sa fim realisti, cine sa comenteze in Romania hotararile judecatoresti? Presa interesata de can-can-isme?! Analistii politici?! Comentatorii sportivi?!

        Comentariu de Cristi — 22/12/2012 @ 8:20 PM | Răspunde

        • Credeti ca in Romania s-ar putea corecta probleme gen: locatarii din Cluj se judeca pe o anumita problema cu primaria Cluj si castiga, locatarii din Oradea se judeca pe aceeasi problema cu primaria din Oradea, dar in pierd?

          Comentariu de Bogdan — 22/12/2012 @ 8:27 PM | Răspunde

          • Nu numai ca cred ca s-ar putea corecta, ci e musai sa se corecteze asemenea probleme inacceptabile de practica neunitara.

            Comentariu de Cristi — 22/12/2012 @ 9:16 PM | Răspunde

  12. Musai ? Hai sa fim seriosi daca se poate ! Sunt un pensionar NESIMTIT si in nesimtirea mea de aviator am contestat PORCARIILE legislative si am fost printre cei foarte putini care au castigat pentru ca am dat peste un judecator cu mintea zdravana iar acum ma injura colegii – peste 95% – care au dat peste „complete negre”……in fine, doar lor, „buricul Terrei” magistratilor, li se cuvin pensiile de serviciu la cat de destepti si „utili”sunt !Inalta Curte cea inteleapta ” a dat-o de gard” in RIL in materia respectiva iar diferentele dintre cei care primesc in prezent pensiile – la situatii egale – sunt si de peste 80% plus minus. Asa ca nu pot sa spun decat ca-mi este o mare SILA de asa zisa justitie din Romania !

    Comentariu de zcbp — 02/01/2013 @ 5:55 PM | Răspunde

    • Nu justitia a spus ca magistratii au dreptul la pensii speciale, ci Curtea Constitutionala. Aviatorii nu sunt ocrotiti din punct de vedere legal prin Constitutie, pe cand magistratii da. Nu neg importanta categoriei aviatorilor, insa tine strict de vointa legislativului acordarea pensiilor.

      Comentariu de Cristi — 02/01/2013 @ 11:14 PM | Răspunde

  13. Uitasem ! Daca tot sunteti asa de indignat pe practica neunitara, nu am auzit pana acum ca cineva din CSM sa fi facut ceva „deranj” printre astia de li se spune magistrati ca una este la Tecuci, alta la Cornetu si trebuie sa respectam orice prostie ca altfel nu mai suntem „stat de drept” ! Hai sa ne mai lasi cu elitismele astea ca prea va credeti centrul universului ! Uite ca nu o sa cad niciodata pe spate cand aud „magistrat” ! Este o profesie fata de care multa lume, nu are nici un fel de respect!

    Comentariu de zcbp — 02/01/2013 @ 7:02 PM | Răspunde

    • Stimate/a anonim/a, haideti sa convenim un lucru. Acceptati ca expresia `daca eu nu am auzit ceva inseamna ca nu s-a intamplat` contine o eroare de logica.
      Depasind aceasta, aflati ca actualul CSM, inca din ian 2011 de la instalare a vorbit de necesitatea practicii unitare. Personal m-am implicat in organizarea unor intalniri ale magistratilor la INM pe tema dr. salariale si a taxei pe poluare.
      Si tot unii dintre noi am militat pt o noua procedura, a `intrebarii preliminare` in Noul Cod de procedura civila.
      In rest, cu sau fara respectul dvs, justitia trebuie sa existe pt ca ea este coloana vertebrala a oricarei societati democratice. Indraznesc totusi sa va dau un sfat: uitati-va mai putin la TV si pe site-urile organizatiilor de partid, veti fi mai castigat/a.

      Comentariu de Cristi — 02/01/2013 @ 11:05 PM | Răspunde

      • Constituie abatare disciplinara:
        ş) nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale ori a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii;

        Ne puteti da un exemplu? unde s-a aplicat si unde nu asa ceva?

        Comentariu de Bogdan — 02/01/2013 @ 11:08 PM | Răspunde

        • Legea care a introdus aceasta abatere a intrat in vigoare in mai 2012. CSM inca nu a fost sesizat de Inspectia Judiciara pt o astfel de abatere. De ce, stiti dvs vreun caz petrecut dupa aceasta data?

          Comentariu de Cristi — 02/01/2013 @ 11:24 PM | Răspunde

  14. Am vazut ca le indicati de multe ori juristilor care vor sa intre in magistratura bibliografia necesara pentru examen.Cred ca ei ar trebui sa fie „toba de carte” dar ar fi necesar sa stie ca au o responsabilitate cand devin magistrati si cred ca nu le spune nimeni asta. Va dau un exemplu dintr-o sentinta, si sper sa cititi ce am scris chiar daca sunteti foarte ocupat fiindca este de competenta dv., „In ceea ce priveste sanctiunea dispusa reprezentand amenda contraventionala in cuantum de 500 lei, reprezentand putin mai mult decat minimul amenzii prevazute de actul normativ sanctionar (400 lei), instanta considera ca aceasta a fost corect individualizata avand in vedere gradul de pericol social concret al faptei savarsite si atitudinea petentei care nu constientizeaza pericolul social al faptei savarsite.” Dar conform actului normativ amenda este intre 200 si 500 lei si am atasat articolul din ordonanta, iar pericolul social cocret si atitudinea petentei ar trebui justificata prin legile incalcate. Sau ma insel ? Orice judecator poate sa te considere pericol social daca nu-i place mutra ta? Nu am specificat nici dosarul, nici localitatea ca sa puteti sa dati un raspuns la genul acesta de solutie dat de un judecator. Asi vrea sa-mi spuneti daca, potrivit legilor in vigoare si a codului civil, poate chiar al constitutiei, nu am dreptul sa stiu ce legi am incalcat ca sa fiu considerata pericol social fiindca vreau sa evit alta data incalcarea lor. NU VREAU SA FIU PERICOL SOCIAL ! Din cauza aceasta cred ca au dreptate cei de la FACIAS sa faca valuri. Sau poate gresesc si un judecator trebuie sa dea sentinta citind doar materialul depus de partea care ii convine. Cred ca nu sunteti sindicatul magistratilor si asi vrea sa-mi raspundeti fiindca am pus problema destul de general. Puteti sa o considerati ipotetica,dar asi vrea un raspuns si asi vrea sa gasiti posibilitatea sa -i invatati pe noii magistrati sa fie corecti, ca cei vechi…….Sper sa primesc un raspuns.

    Comentariu de Pau Maria — 03/01/2013 @ 10:18 PM | Răspunde

    • Opinia mea este ca judecatorul nici nu ar trebui sa reindividualizeze sanctiunea amenzii contraventionale aplicate de agentul constatator, decat in situatia in care aceasta nu este in limitele legale.

      Comentariu de Cristi D — 20/03/2013 @ 5:41 PM | Răspunde

      • Asta e problema.Opinia dv. e ca nu trebuie reindividualizata amenda daca se incadreaza.Dar temeiul de drept aplicat era eronat. Judecatorii au spus la fel :” nu conteaza daca e persoana fizica sau persoana juridica”. Opinia mea, am si eu dreptul la opinie, este ca trebuie respectata legea si de organul constatator. Legea spune ca un proces verbal trebuie sa respecte o procedura clara de intocmire, inclusiv temeiul legal, iar judecatorul nu trebuie sa considere ca eu pot fi pedepsita pentru greseala iar organul de control nu.Opinia mea e ca organul de control trebuie sa fie primul care sa respecte legea, sau sa plece, si ca judecatorul trebuie sa judece dupa lege, care incepe cu verificarea corectitudinii intocmirii procesului verbal ( CEDO – prezumtia de legalitate si de adevar a procesului verbal de contraventie este o prezumtie lipsita de rezonabilitate si, astfel,ea violeaza art. 6 al Conventiei, respectiv dreptul la un proces echitabil – cauza Anghel contra Romaniei ).
        Acum am inteles de ce IJ al CSM nu a considerat abatere faptul ca judecatorul nu a citit documentatia de vreme ce amenda se incadreaza in ambele articole.Nici macar nu a verificat reclamatia, si daca aveam avocat puteam profita de raspunsul scris trimis. Am facut pariu ca o sa primesc o motivare de genul acesta : nu conteaza ca e gresit temeiul de drept fiindca amenda se incadreaza in limite. Chiar asta inseamna justitie? Mai e nevoie de legi sau consideram completele de judecata soboare tiganesti si nu mai judecam dupa legi ci dupa bunulplac al judecatorilor. Dar ce imi place mai mult e ca intr-un fel suntem in aceeasi situatie :am primit sentinta fara sa fiu ascultata , fara sa mi se citeasca documentatia depusa la dosar. Va suna cunoscut ?La alta scara , bineinteles, dar similar.
        Imi amintesc,acum un an, cand am scris prima data despre cazul meu , ati spus : daca ati gresit , mai bine platiti !”.Deci si atunci, fara sa stiti prea mult din caz, opinia dv. a fost ca numai eu pot fi cea care greseste. Dar organul de control care nu a stiut sa faca un proces verbal legal , judecatorul care nu a citit dosarul, completul pentru care nu a contat daca e alta lege fiindca se incadreaza amenda, inspectorul judiciar care a afirmat ca inlocuirea judecatorului a fost pe caz de boala ceea ce nu e nici pe departe adevarat – ei nu platesc ?

        Comentariu de Pau Maria — 20/03/2013 @ 9:06 PM | Răspunde

        • Doamna, eu nu imi permit sa incalc legea. Dvs ma ispititi scriindu-mi si tragandu-ma de limba. Incercati sa intelegeti ca aveti un cadru procesual in care va puteti plange de orice fel de incalcare. Eu nu am voie sa dezbat cazul dvs. Va spun doar atat: legea trebuie sa fie de partea celor corecti, legea trebuie respectata si de organele administrative de control si de magistrati dar si de oamenii simpli, cine greseste trebuie sa plateasca, justitia trebuie sa fie independenta.

          Comentariu de Cristi D — 21/03/2013 @ 11:29 AM | Răspunde

          • Nu va ispitesc, si daca va trag de limba o fac fiindca uit uneori ca sunteti magistrat si nu consultant si ma mai plang si eu pe unde pot fiindca nu cred ca sunt tratata cu obiectivitate.Dar faptul ca Inspectia Judiciara mi-a raspuns fara sa verifice reclamatia e real si e in curtea dv. – asta nu inseamna tras de limba. Cred ca IJ se subordoneaza CSM -ului.

            Comentariu de mariamelapau — 22/03/2013 @ 10:13 PM | Răspunde

      • Am trimis un raspuns la comentariul dv. la nr.14 si s-a intercalat intre alte comentarii .Doresc sa-l cititi. Poate ca nu am dreptate, sunt abia la primul meu proces. Daca mai dureaza pot sa dau examen direct in magistratura !

        ________________________________

        Comentariu de mariamelapau — 20/03/2013 @ 9:17 PM | Răspunde

  15. Mi-e scarba de CSM… Cred ca va mai dura ani de zile pana cand vom avea justitie libera si corecta in Romania… Traiasca CORUPTIA IN JUSTITIE (pentru ca de asta vom avea parte inca mult timp de acum incolo)…

    Comentariu de Valter Cojman — 05/01/2013 @ 10:20 AM | Răspunde

    • Si mie imi e scarba de cei care corup…

      Comentariu de Cristi — 05/01/2013 @ 5:11 PM | Răspunde

      • Credeti ca a indraznit careva???? Dupa ce am denuntat coruptia din justitie in mod public???

        Comentariu de Cristi — 06/01/2013 @ 3:10 AM | Răspunde

  16. A intrat legea asta in vigoare?Am si eu pe tatal meu intr-un proces cu nereguli…….

    Comentariu de alee — 07/01/2013 @ 4:19 PM | Răspunde

  17. Am mai introdus 2 comenterii (9 si 14) la care va rog sa-mi dati un raspuns. Justitia cred ca este destul e libera, din pacate nu la fel se poate spune despre multi dintre judecatori. Cred ca situatia in care ati fost pus astazi imi da dreptate.Sunteti un idealist, un don Quijote in lupta cu morile de vant. Zeita Themis nu cred ca simbolizeaza ca justitia este oarba ci ca este impartiala. Gresesc? Succes in rezolvarea problemelor si iertati-ma ca amcobit in comenteriul 9 din 19/12/2012.

    Comentariu de Pau Maria — 07/01/2013 @ 5:22 PM | Răspunde

    • Cel care a luptat cu morile de vant a ramas in legenda :)

      Comentariu de Cristi D — 07/01/2013 @ 5:58 PM | Răspunde

      • Chiar daca luptati cu morile de vant , cred ca merita, si cred inintegritatea dumneavoastra.Ma insel destul de rar. Succes orice cale veti urma!

        Comentariu de Pau Maria — 07/01/2013 @ 6:16 PM | Răspunde

  18. Dle Judecator,
    Nu stiu cata logica formala se face la drept si apoi cu aplicatie la meserie, una sa-i spunem juridica care se pare ca este foarte noua la drept, ceea ce este o sinistra eroare caci ce face altceva si anchetatorul cat si magistratul daca nu sa caute propozitii cu valoare de adevar privind speta si sa elimine falsul, in timp ce avocatul, sa recunoastem manipuleaza (sau macar incearca) cu dezinvoltura sofistica pe care de multe ori judecatorul insuficient instruit in disciplina asta, care in opinia mea este pentru magistrat si detectiv ce este matematica pentru inginer, adica un instrument esential de lucu, n o poate infrunta suficient de bine.
    Si mai stiu dle Danilet ca intr-o demonstratie o singura greseala de logica arunca in aer demonstratia.
    Si mai stiu ca in logica se pot inlocui termenii cu simboluri rezultatul fiind strict obiectiv si acelasi . Deci spete identice logic ar trebui sa aiba solutii identice.
    Ce parere aveti ? Si fiindca sunteti mai tanar va intreb ceva si nu mi-o luati in nume de rau, dvs ati invatat logica in facultate, adica se facea asa ceva? Ati aflat ce sunt silogismele si sofismele si etc etc?

    Sa stiti ca magistratii care nu au o logica buna(unii si-au sezvoltat-o intuitiv si prin bunsimt si inteligenta proprie) sunt in raport de sofistii care le stau in fata ca niste orbi langa niste vazatori.
    Cu drag

    PS Nu credeti ca daca intrun dispozitiv al unei decizii gasesc cateva paralogisme sau sofisme sentinta respectiva e buna de dat la cos?

    Comentariu de ion adrian — 07/01/2013 @ 8:23 PM | Răspunde

    • Sunt absolvent de profil real la liceu.
      Si sunt perfect de acord cu dvs.

      Comentariu de Cristi D — 07/01/2013 @ 9:32 PM | Răspunde

      • Ma bucur mult.
        A existat o universitate privata dupa 1989 azi disparuta unde logica era materie de baza. Acolo, eu care nu sunt jurist ci sunt doctor inginer dar mi-am castigat singur procesele uneori contra unor avocati buni unul fiind Cerveni) am predat studentilor de la drept intr-un semestru prin anul trei, o materie inventata de mine pornind de un hobby al meu :Teoria limbajelor formalizate, cu niste incursiuni nu numai in logica bivalenta dar si in gandirea juridica, cat am putut eu sa o inteleg si fara cine stie ce documentatie romaneasca la acea vreme(tata a fost judecator necomunist, iar in timpul comunismului a trecut in avocatura ca sa se murdareasca nici pe el si nici meseria care il pasionase)

        PS Mai sus din graba m-am exprimat gresit caci ma refeream in primul rand la motivarea hotararii unde se analizeaza argumentele partilor si se decide asupra valorii lor de adevar cat si de pertinenta pentru speta. :)

        Comentariu de ion adrian — 08/01/2013 @ 3:23 PM | Răspunde

  19. Buna ziua, d-le judecator ! Virtea Gheorghe ma numesc si, as dori sa aveti amabilitatea sa ma lamuriti intr-o problema legata de institutia din care faceti parte . Am facut parte in calitate de contestator intr-un proces civil, avand ca obiect contestatie la executare . Prima instanta ,impotriva probelor pe care le-am administrat la dosarul cauzei,mi-a respins categoric contestatia la executare,producandu-mi in acest fel un prejudiciu destul de consistent, iar instanta de recurs,in baza acelorasi probe administrate de noi,a solutionat in mod corect si legal cauza in speta . As dori sa stiu, cui trebuie sa ma adresez, in vederea sesizarii acestei „nesimtiri grosolane” a primei instante ! De ce nu s-ar putea imputa suma pe care ma obliga pe mine sa o platesc d-nei judecator care a judecat aceasta cauza,care,daca a-ti citi hotararea,cu siguranta a-ti deveni ingrijorator la motivarea acesteia ?!……..Va multumesc anticipat si scuze ptr.deranj ! Daca doriti sa ma ajutati,va pot da si adresa mea de mail virteagigi@yahoo.com ! Cu stima si consideratie !

    Comentariu de virtea gigi,sat topolita,com.grumazesti,jud.neamt ! — 10/10/2013 @ 9:33 AM | Răspunde

    • Nu aveti nici posibilitate legala. Eroarea v-a fost corectata in calea de atac.

      Comentariu de Cristi D — 10/10/2013 @ 7:40 PM | Răspunde

      • pentru ca domniile lor magistratii NU raspund in nici un fel nici chiar atunci cand in sentinta spun ca oamenii decedati nu si-au exercitat dreptul la plangere, si asta nu este o ironie este ceva prin care trec. Dvs sunteti un caz fericit in care eroarea a fost indreptata, dar sunt mii poate sute de mii sau mai multe cazuri in care se moare cu dreptatea in mana fara sa raspunda nimeni, sint mii sau zeci de mii in care din victima devii hartuit al sistemului judi
        ciar romanesc.

        Comentariu de gisca dan — 11/10/2013 @ 7:08 AM | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: