CRISTI DANILEŢ – judecător

21/02/2013

Daca si cum trebuie magistratii sa promoveze statul de drept

Filed under: 1. EXPLICATIE,statul de drept — Cristi Danilet @ 7:07 PM

2268_pag-14

Motto: `Judecătorul este personajul central al statului de drept`
Dec. CCR nr. 375/2005p.28 

Autorităţile şi institutiile statului trebuie să respecte justitia. Justiţia la rândul ei, trebuie să promoveze şi să susţină statul de drept. Iar magistraţii trebuie să apere şi să contribuie la realizarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.

Personal, am un interes constant de aproximativ 10 ani pentru statul de drept şi drepturile omului. Anumite acţiuni promovate de mine – individual şi instituţional – în spaţiul public, au generat surprindere, mirare şi chiar critici acerbe cu privire la posibilitatea de a le adopta. Într-o ţară în care nu există cultura statului de drept, nu e de mirare că există astfel de critici faţă de o conduită publică din partea unui magistrat – acesta, prin tradiţie pur românească, trebuie să fie un tip retras, chiar anonim şi care să se ocupe strict de soluţionarea cauzelor. Ei bine, acţiunile mele publice îşi au justificarea nu numai în credinţa că fără valorile de care sunt interesat democraţia nu ar putea rezista în România; dar ele au şi o justificare legală, pe care înţeleg să o expun mai jos.

Aşadar, mă interesează statul de drept şi drepturile omului:

1. ca cetatean, pentru ca imi doresc sa traiesc in democratie, iar statul de drept este esenţial pentru existenţa acesteia. De altfel, am vorbit public despre acesta din 2009, adică înainte sa ajung membru CSM:

Statul de drept desemneaza acea structura in care statul si dreptul se afla intr-un raport de complementaritate. Pe de o parte, dreptul nu poate exista in afara statului, caci doar acesta din urma poate conferi anumitor norme caracterul de juridicitate si obligativitate a caror aplicare si respectare poate fi impusa prin metode coercitive. Pe de alta parte, dreptul (normele juridice) limiteaza statul, impunand un anumit tip de actiune agentilor statului. Prin urmare, statul nu poate exista in afara dreptului. Cum nimic nu exista dincolo de stat, nimeni nu e deasupra legii. Ceea ce duce la concluzia ca insusi statul trebuie sa se supuna propriilor sale reguli, el insusi autolimitandu-se. Statul de drept se caracterizeaza prin forţa dreptului şi nu prin dreptul forţei, ca in statul poliţienesc. Domnia oamenilor e inlocuită astfel cu domnia legii”.

 .

2.1. ca judecător, pentru ca sunt obligat în mod expres să susţin statul de drept (numit şi supremaţia legii sau preeminenţa dreptului) de către Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor:

“Art. 4 alin.1 – Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca, prin întreaga lor activitate, să asigure supremaţia legii, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, precum şi egalitatea lor în faţa legii şi să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanţilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, să respecte Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor şi să participe la formarea profesională continuă”.

.

2.2…..pentru că, obligat de Legea nr. 303/2004 să respect Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, trebuie să ţin seama de art. 7 din acest Cod:

Art. 7 – Judecătorii şi procurorii au îndatorirea să promoveze supremaţia legii, statul de drept şi să apere drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor”.

.

2.3. …pentru că am jurat acest lucru, potrivit Legii nr. 303/2004, la începutul carierei:

Art. 34 – (1) Înainte de a începe să-şi exercite funcţia, judecătorii şi procurorii depun următorul jurământ: „Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei, să-mi îndeplinesc atribuţiile cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”.

.

2.4. …jurământ care este conform cu instrumentele europene – Declaraţie privind etica judiciară, adoptată de RECJ în 2010. Conform acestora, judecătorii trebuie să promoveze în mod activ statul de drept şi în afara activităţii obişnuite de soluţionare a cauzelor şi să reacţioneze ferm atunci când democraţia este în pericol:

„Obligaţia de rezervă nu poate da naştere unei scuze de inactivitate din partea judecătorului. Judecătorul trebuie să aibă un rol educaţional pentru a promova legea, împreună cu alte instituţii cu aceeaşi misiune.

Loialitatea, împreună cu independenţa, înseamnă că atunci când judecătorul depune un jurământ, indiferent de formula acestuia, acest jurământ simbolizează angajamentul faţă de statul de drept. Loialitate judiciară presupune două cerinţe: să nu se depăşească atribuţiile încredinţate şi să le exercite. Această loialitate nu poate să fi cerută judecătorului atunci când democraţia şi libertăţile fundamentale sunt în pericol”.

.

2.5. …pentru că îmi înţeleg şi accept cele trei funcţii pe care le are un judecător într-o democraţie, aşa cum sunt enumerate de Declaraţia Universală privind Independenţa Justiţiei din 1983:: „2.01 a) să înfăptuiască justiţia în mod imparţial între cetăţeni şi cetăţeni, respectiv între cetăţeni şi stat; b) să promoveze, în limitele corespunzătoare ale funcției judiciare,  respectarea și realizarea drepturilor omului; și c) să se asigure că toți oamenii sunt capabili să trăiască în siguranță respectându-se statul de drept”.

.

şi pentru că îmi asum rolul educativ la care mă obligă instrumentele mondiale în materie – Principiile şi Comentariul la Principiile de la Bangalore privind conduita judiciară:

Pct 36: Separarea puterilor sau a funcţiilor: Esenţa conceptului de independenţă a justiţiei este reprezentată de teoria separaţiei puterilor: Justiţia, fiind unul dintre cei trei piloni fundamentali şi egali dintr-un stat democratic modern, ar trebui să funcţioneze independent de celelalte două: legislativul şi executivul. Relaţia dintre cele trei puteri publice ar  trebui să fie una de respect reciproc, fiecare recunoscând şi respectând rolul celorlalte. Acest lucru este necesar deoarece justiţia are un rol şi funcţii importante în raport cu celelalte două puteri. Ea se asigură că guvernul şi administraţia răspund pentru acţiunile lor şi, în ceea ce priveşte legislativul, este implicată în a asigura corectitudinea punerii în aplicare a legilor şi, acolo unde este cazul, în asigurarea conformităţii acestor legi cu constituţia ori cu convenţiile regionale şi internaţionale care fac parte din dreptul intern. Spre a-şi putea îndeplini rolul în aceste privinţe şi pentru a se asigura exercitarea în deplină libertate, fără restricţii, a funcţiei sale de judecată în mod legal şi independent, corpul judecătorilor trebuie să fie liber de legături şi influenţe necorespunzătoare din partea celorlalte puteri în stat. Astfel, independenţa este garanţia imparţialităţii

Pct. 44 Încurajarea conştientizării publicului cu privire la independenţa justiţiei Judecătorul trebuie să fie conştient că nu toată lumea este familiarizată cu aceste concepte şi cu impactul lor asupra responsabilităţilor judiciare. Educarea publicului în legătură cu puterea judecătorească şi cu independenţa justiţiei devine astfel o sarcină importantă atât pentru guvern şi instituţiile acestuia cât şi pentru puterea judecătorească însăşi, deoarece neînţelegerile pot afecta negativ încrederea populaţiei în Justiţie. Este posibil ca populaţia să nu obţină din mass media o perspectivă pe deplin echilibrată asupra principiului independenţei justiţiei, deoarece media poate înfăţişa puterea judecătorească în mod incorect ca fiind un sistem de apărare a judecătorilor faţă de orice formă de control sau dezbatere publică referitoare la acţiunile lor. Judecătorul trebuie deci, în interesul publicului, să profite de ocaziile adecvate pentru a ajuta publicul să înţeleagă fundamentala importanţă a independenţei justiţiei.

 .

3.1. ca membru CSM pentru ca în misiunea noastră instituţională intră apărarea independenţei si imaginea justitiei, conform Opiniei 7/2005 a CCJE:

„55. Atunci când un judecător sau o instanţă este provocata sau atacată de către mass media (sau de actori politici sau alţi actori sociali prin intermediul mass media) pe motive legate de administrarea justiţiei, CCJE consideră că, dată fiind obligaţia magistraţilor de rezervă, judecătorul ar trebui să se abţină să îşi exprime reacţia pe aceeaşi cale. Având în vedere faptul că instanţele pot rectifica informaţiile eronate difuzate în presă, CCJE crede că este de dorit ca sistemele judiciare naţionale să se bucure de sprijinul unor persoane sau al unui organ (de ex. Consiliul Superior al Magistraturii sau asociaţiile judecătorilor) capabil şi gata să răspundă prompt şi eficient la asemenea provocări sau atacuri, dacă este cazul”.

.

3.2. ….pentru că suntem obligaţi să facem demersurile necesare apărării sistemului şi magistraţilor, inclusiv a membrilor CSM, conform Opiniei 10/2007 a CCJE:

„83. Consiliul Justiţiei ar trebui să fie abilitat nu numai să-şi exprime public punctul de vedere, ci şi să facă toate demersurile utile pe lângă public, autorităţi publice şi, atunci când este necesar, instanţe pentru a apăra reputaţia instituţiei judiciare şi/sau a membrilor săi. 84. Consiliul Justiţiei ar putea fi organul capabil să joace direct un rol mai amplu în protecţia şi promovarea imaginii justiţiei, acest rol implicând găsirea unui echilibru între, pe de o parte, drepturile şi libertăţile aflate în conflict, actorii sociali şi politici şi mass media şi, pe de altă parte, interesul publicului pentru o funcţionare independentă şi eficientă a sistemului judiciar”.

 .

4.1 Ca membru CSM, am avut şi am la baza actiunilor mele ceea ce Comitetul Miniştrilor din cadrul Consiliului Europei arată ca sunt atacuri nepermise la adresa justitie, în Recomandarea (2010) 12 privind judecătorii:

„18. Dacă comentează deciziile judecătoreşti, executivul şi legislativul trebuie să evite criticile care ar submina independenţa puterii judecătoreşti sau ar slăbi încrederea publicului în justiţie. De asemenea, acestea ar trebui să evite acţiuni ce pot pune sub semnul întrebării intenţia lor de a respecta deciziile judecătorilor, altele decât cele prin care îşi manifestă intenţia lor de a formula o cale de atac”.

.

4.2.…şi ceea ce Comisia Europeană în raportul din ian.2013 consideră că nu trebuie să se întâmple pentru respectarea statului de drept şi a independenţei sistemului judiciar:

pag.4 „dovada clară a exercitării de presiuni asupra instituţiilor judiciare şi a lipsei de respect pentru independenţa sistemului judiciar; acte de intimidare sau hărţuire comise împotriva unor persoane care lucrează în instituţii judiciare  şi  anticorupţie importante, inclusiv ameninţări cu un caracter personal împotriva judecătorilor şi a familiilor acestora şi campanii mediatice de hărţuire. Un punct critic este acceptarea hotărârilor judecătoreşti: pentru aceasta este necesar ca toţi membrii clasei politice să ajungă la un consens privind abţinerea de la criticarea hotărârilor judecătoreşti, de la subminarea credibilităţii magistraţilor sau de la exercitarea de presiuni asupra acestora.

 .

5.1 Ca membru CSM, constat ca Plenul CSM a confirmat instituţional acţiunile individuale ale membrilor CSM:

– in comunicatul din 26 iunie 2012 Plenul CSM a constatat presiuni într-un dosar mediatizat şi soluţionat de instanţa supremă:

toate afirmaţiile lansate în spaţiul public fiind încercări cointeresate a diverşilor factori de a decredibiliza justiţia română şi magistraţii, în legătură directă şi punctuală cu decizia pronunţată în acest dosar.”

– in comunicatul din 18 sept.2012 Plenul CSM apara reputatia a trei membri CSM si se afirmă:

„5. Nu s-a constatat, privitor la cei trei membri CSM vizaţi de această campanie de defăimare şi denigrare, nicio legătură contrară statutului de judecător/procuror cu Preşedintele ţării, oameni polici sau partide politice, informaţiile de presă fiind vehiculate de unele publicaţii de presă în mod tendenţios şi speculativ, pentru a acredita ideea falsă că politicul controlează justiţia prin intermediul unor magistraţi, situaţie  de natură să afecteze imaginea sistemului judiciar”.

– in comunicatul din 18 sept 2012 Plenul CSM afirmă cu privire la declaratiile a trei politicieni:

„Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reţinut că declaraţiile analizate sunt de natură a aduce atingere independenţei, prestigiului şi credibilităţii justiţiei cu consecinţa subminării autorităţii acesteia, inclusiv a sistemului judiciar în ansamblul său şi, considerând întemeiată cererea de apărarea independenţei sistemului judiciar şi a magistraţilor în înfăptuirea şi realizarea actului de justiţie, a procedat la admiterea ei”.

.

5.2. …. că actiunile noastre au fost apreciate de  politicienii din Comisia Europeană în raportul din iulie 2012:

pag.5 „Pronunțarea în luna iunie a unei condamnări definitive într-un caz emblematic de corupție la nivel înalt, precum și acțiunile Înaltei Curți de Casație și Justiție, ale Consiliului Superior al Magistraturii și ale Curții Constituționale de a rezista contestărilor politice ale independenței sistemului judiciar și de a-și afirma integritatea profesională după pronunțarea verdictului au reprezentat o schimbare majoră în acest sens”.

Subsol pag.5 „În luna iunie, poziția publică adoptată de Consiliul Superior al Magistraturii pentru a apăra independența sistemului judiciar în contextul unor intervenții publice privind un important caz de corupție la nivel înalt a transmis un mesaj important.

.

 5.3. ………că actiunile noastre au fost apreciate de  experţii independenţi din cadrul Comisia de la Venetia care, la fel, ]n decembrie 2012 apreciază acţiunile noastre:

„71. Apărarea împotriva presiunii nejustificate asupra judecătorilor şi procurorilor reprezintă o sarcină tipică a unui consiliu judiciar”.

.

 5.4. ….. că echipa tehnica de experţi ai Comisiei Europene constată în iulie 2012 ca prin acţiunile noastre ne-am îndeplinit tocmai rolul nostru constitutional:

Pag. 13. Percepțiile publice cu privire la integritatea sistemului judiciar în ansamblul său sunt în mod inevitabil modelate de perceptia asupra CSM. De-a lungul ultimilor cinci ani, CSM a avut sarcina de a restabili încrederea publicului, datorită unui număr de cazuri care au subminat legitimitatea și credibilitatea Consiliului, facand să arate ca e vorba de un Consiliu care nu reușește să recunoască faptul că protejarea reputației justitiei este parte din atributiile sale de bază. Deciziile recente luate de CSM pentru a apera proactiv independenta justiției și statul de drept, precum și instrumentarea de catre CSM a unui număr de cazuri recente, sunt pași care arată un CSM mult mai pregatiti să-și exercite rolul său constituțional și să abordeze problema încrederii publice (de exemplu, in luna iunie CSM a emis o declarație pentru apărarea independenței sistemului judiciar fata de  de intervențiile publice și atacurilor venite de la un număr de instituții, asociații și avocații, în ceea ce privește un important caz de inalta corupție. În iulie CSM a emis, de asemenea, o declarație de asteptare pentru punerea în aplicare integrală a tuturor deciziilor judecătorești în urma îndoieli publice despre punerea în aplicare efectivă a unui număr de hotărâri judecătorești definitive).”

.

5.5. ..…rol pe care noi il avem explicit dat prin Constitutia expres revizuită in 2003 – atenţie – tocmai pentru a se introduce acesta pentru prima data in legislaţia noastră:

„art. 134 (1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.”

.

5.6 …..rol îndeplinit prin atribuţiile arătate în Legea 317/2004, prima dintre aceste atribuţii fiind:

„Art. 30 – (1) Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul şi obligaţia de a se sesiza şi din oficiu pentru a apăra judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii apără reputaţia profesională a judecătorilor şi procurorilor.”

 .

6. Si nu in ultimul rând pentru ca, in calitate de candidat pentru a deveni membru CSM, m-am angajat în 2010 printr-un proiect public sa împărtăşesc 5 valori, dintre care prima este chiar cea de garant al independentei justiţiei:

Cinci sunt valorile împărtăşite de noi si pe care le vedem ca misiuni permanente pentru CSM: I. garant al independenţei justiţiei; II. o autoritate puternica si respectata; III. o instituţie obiectiva si transparenta; IV. organism pentru o justiţie competentă; V. o instituţie responsabilă”

Iar angajamentul de asumare inclusiv individuală a anumitor poziţii rezultă din intenţia manifestată public în acelaşi proiect, la pct II.2..

„2. (…) asumarea individuala de catre membrii CSM a mandatului lor (…)”

„6. Implicarea în mod direct atunci când, prin orice mijloace, va fi stirbita independenţa magistraţilor. CSM va trebui sa combata curentul negativ de opinie bazat pe date trunchiate si pe populisme – ceea e este total inadecvat într-un domeniu ce arbitreaza de regula doua parţi cu interese contrare. De aceea, membrii CSM trebuie sa aiba o poziţie constanta si ferma în mass-media în legatura cu orice subiect major de interes public privind justiţia si sa apere fara rezerve si în cel mai scurt timp poziţia magistraţilor ce fac în mod nejustificat obiectul unor campanii de presa (Atacurile aduse mai ales prin presa unor judecatori sau procurori sau chiar CSM afecteaza grav imaginea justiţiei si pericliteaza actul de justiţie, sporind neîncrederea justiţiabililor. De aceea se impune o reacţie vehementa din partea celor atacaţi, la nivel individual, a întregului sistem, a asociaţiilor magistraţilor si a CSM, ori de câte ori apar si sunt mediatizate opinii, articole, informaţii de natura a afecta reputaţia profesionala a magistraţilor.)”

 

In fine, dacă mai era nevoie: pentru că în Profilul Magistratului se spune că una dintre calitățile sale mentale este: „ 3. Conştientizarea socială şi angajamentul. Este competenţa care-i permite magistratului să analizeze, să evalueze şi să se angajeze creativ în reconstruirea modelelor (schemelor) după care se desfăşoară practicile sociale curente legate de exerciţiul profesiunii de magistrat în sistemul juridic românesc. Conştientizarea socială implică: mobilizarea intenţionată a resurselor de atenţie şi efort pentru înţelegerea rolului persoanelor în reactivarea selectivă a modelelor de gândire şi acţiune anterior exersate în practicile profesionale; capacitatea individului de a face judecăţi practice şi normative asupra traiectoriilor posibile ale acţiunilor ca răspuns la cerinţe, dileme şi ambiguităţi ale situaţiilor profesionale şi sociale; în sfârşit, asumarea unui rol creativ în inovarea modelelor de acţiune şi susţinerea repetării lor suficiente în practica acţiunilor curente. Disponibilităţile creative ale magistratului se realizează în găsirea răspunsurilor la întrebarea cum pot fi provocate, reconsiderate şi reformulate modelele de acţiune practicate curent, pentru a îmbunătăţi calitatea actului de justiţie? Obiectul reflexivităţii magistratului include comunitatea locală şi societatea românească în ansamblu. Capacitatea de a înţelege modelele de gândire şi acţiune manifestate în spaţiul public, de a face judecăţi asupra alternativelor posibile ale acţiunilor importante pentru comunitate, chestionarea rutinelor face din magistrat o persoană sensibilă la problemele societăţii căreia îi apără valorile.”

45 comentarii »

  1. Total de acord d-le judecator, speranta tarii e in asemenea jud ca d-stra. Nu sunt vorbe goale , e speranta celor care vor binele tarii. Mult succes. Asa se vede din varful muntelui.

    Comentariu de cainelemuntelui — 21/02/2013 @ 8:20 PM | Răspunde

  2. Asta este Domnul Danielet! Cu tot respectul si admiratia ma rog pentru binele dvs.. Sa va ajute Dumnezeu.Imi este tare teama de ceea ce va veni.Multa putere.

    Comentariu de Cizer Elena — 22/02/2013 @ 1:02 AM | Răspunde

  3. Cine ghiceste de unde este urmatoarea savanta fraza:
    ” DE REŢINUT! Formularea unor petiţii care conţin acuzaţii cu rea-credinţă şi vădit nefundamentate la adresa magistraţilor poate atrage răspunderea penală a petentului. Formularea unor acuzaţii jignitoare la adresa lor poate atrage răspunderea civilă a petentului.”
    Mai exista dreptul la libera exprimare a opiniilor sau cel de petitie in CONSTITUTIA ROMANIEI sau a fost anulat de CSM?
    Asta ca sa stim si noi !

    Comentariu de U. — 22/02/2013 @ 9:52 AM | Răspunde

    • Mai exista dreptul la demnitate atunci cand e vorba de liberatatea de exprimare? Sau se considera ca intr-o petitie poti sa il injuri pe unul, sa ii expui datele cu caracter personal, sa ii devalui viata privata si sa il acuzi de comiterea unor infractiuni tu stiind ca nu e asa??
      Asta, ca sa stim si noi, ceilalti.

      Comentariu de Cristi D — 01/03/2013 @ 9:07 AM | Răspunde

      • Daca in petitia(plangerea) pe care o depun scriu cum s-a intamplat- judecatorul x ,cu nume si prenume, pe care il cunosc fiind din oras cu mine, m-a injurat, m-a imbrancit,m-a amenintat si a fugit de la locul accidentului – inseamna ca „aduc acuzaţii cu rea-credinţă şi vădit nefundamentate la adresa magistratului „?
        Persoanele din functii publice (inclusiv judecatorii) nu prea mai au viata privata !Si-au asumat acest risc la acceptarea functiei !

        Comentariu de U. — 01/03/2013 @ 5:38 PM | Răspunde

        • 1. daca inventati, da.
          2. glumiti, sper. poate vorbiti doar de politicieni. chiar credeti ca e de interes public pe ce parte a patului ma urc eu seara sa dorm, de exemplu?? sau ce regim alimentar tin? sau cu cine merg de mana prin parc? sau cum imi imbrac copiii? sau ce ii cumpar sotiei mele de ziua ei? Invatati sa respectati drepturile omului, nu e greu. Le cunoasteti???

          Comentariu de Cristi D — 20/03/2013 @ 5:28 PM | Răspunde

          • 1.instanta va hotari cine are dreptate!
            2.Nu ne intereseaza viata privata a dvs. cu familia !Ne intereseaza cum votati,daca sunteti „ajutat” sa votati de cineva,daca va plac „caltabosii sau palinca”, cu cine va intalniti in masina acestuia(procurori,oameni de afaceri dubiosi),daca participati la evenimente la care sunt prezenti interlopi

            Comentariu de U. — 20/03/2013 @ 9:27 PM | Răspunde

            • 1. corect, tineti-ne la curent.
              2. aia nu mai e viata privata. e folosirea functiei in interes privat, astfel ca interesul public se justifica. ma bucur ca ati facut precizarea, chiar ma gandeam ca va intereseaza relatia cu parintii mei, cu copiii mei, ce cantece imi plac pt karaoke si ce pun pe masa zilnic si ma speriasem.

              Comentariu de Cristi D — 21/03/2013 @ 11:33 AM | Răspunde

  4. Personal cred , ca pricipalul factor destabilizator asupra independentei justitiei este mas media , care nu are inca o lege clara ,in privinta derapajelor grave de la deontologia profesionala, ,care sa stabileasca limitele acceptabile a libertatii de exprimare dupa modelul statelor occidentale . „Telejustitia” este cea mai grava problema a momentului cu care se confrunta acesta institutie vitala a statului de drept !!

    Comentariu de aurel avasiloaie — 22/02/2013 @ 12:00 PM | Răspunde

    • Personal cred ca aveti o problema la mansarda. Presa trebuie sa fie libera si sa scoata la iveala orice neregula care se petrece chiar si in justitie.
      Nu o mai ardeti cu deontologia profesionala ca sunteti mai mult decat penibili. ROMANIA NU ESTE UN STAT DE DREPT, IAR JUSTITIA LA NIVEL INALT ESTE DICATA DE INTERESE POLITICE!

      Comentariu de stefan mihai — 26/02/2013 @ 5:06 PM | Răspunde

      • Si eu spun ca presa trebuie sa fie libera, ca si dvs. Si eu spun ca Romania trebuie sa fie stat de drept, ca si dvs. Oare avem amandoi probleme la mansarda??

        Comentariu de Cristi D — 27/02/2013 @ 10:09 AM | Răspunde

        • Problema a fost scrisa cu litere mari :ROMANIA NU ESTE UN STAT DE DREPT, IAR JUSTITIA LA NIVEL INALT ESTE DICATA DE INTERESE POLITICE!

          Comentariu de dumitru — 27/02/2013 @ 11:47 AM | Răspunde

        • Nu. Nici unul din noi nu are astfel de probleme. Ma adresa zanei care crede ca mass media e factor destabilizator in justitie si care nu stie ca derapajele presei pot fi sanctionate legal.

          Comentariu de stefan mihai — 27/02/2013 @ 3:46 PM | Răspunde

  5. Bun articolul!. Sa promovati in continuare independenta justitiei si statul de drept. CE a apreciat corectitudinea profesionala a magistratilor. CSM, ICCJ, CCR si DNA sunt institutii respectabile si asa trebuie sa fie. Justitia romana trage tara dupa ea.

    Comentariu de Lucian (vaslui) — 22/02/2013 @ 6:42 PM | Răspunde

    • Unde o trage? Pentru toate relele care se intampla in Romania, ceea mai mare vina o poarta justitia!

      Comentariu de dumitru — 27/02/2013 @ 11:50 AM | Răspunde

    • În schimb câteva mii de judecători n-au apreciat așa CSM, cel puțin în ceea ce-i privește pe anumiți membri, de aceea au votat revocarea lor, mie îmi este cât se poate de clar…

      Comentariu de Secula Mihai Raul — 28/02/2013 @ 7:08 PM | Răspunde

  6. Excelent,multzumim frumos Cristi Daniletz! Ma mandresc cu ‘vitza’ din care ma trag :) Wekeend placut ! <3 <3 <3 ai mereu de la mine.

    Comentariu de rodica — 23/02/2013 @ 2:27 PM | Răspunde

  7. Foarte bine punctat!

    Comentariu de autocolant — 24/02/2013 @ 11:28 PM | Răspunde

  8. cred ca ar trebui sa contestati revocarea in instanta. e important sa luptati pana la capat pt ca exista acest precedent si pt ca ei sa nu mai poata ameninta alti magistrati cu revocarea cand vor avea chef.

    e grav daca acceptati sa fiti revocat pt ca v-a denigrat o televiziune, sper ca veti lupta pana la capat

    Comentariu de radu — 26/02/2013 @ 2:18 PM | Răspunde

  9. O buna parte dintre „colegii” dumneavoastra (magistrati se numesc, nu?) au dovedit azi, 26 februarie 2013 cum inteleg ei sa-si faca datoria.
    Mult curaj si pe mai departe dumneavoastra si acelora care, sper, veti continua sa aveti verticalitate si sa luptati pt o justitie cu adevarat independenta. Ceea ce s-a intamplat azi in CSM este o pata pe obrazul justitiei, pt ca din interiorul ei au venit loviturile puse la cale de actuala putere politica. Sperantele ca institutiile statului de drept vor putea rezista in fata asaltului fortelor ce doresc distrugerea acestuia, scad atunci cand cei ce ar trebui sa le reprezinte, sa le slujeasca, sa le apere, se dovedesc TRADATORI.

    Comentariu de Mih — 26/02/2013 @ 2:19 PM | Răspunde

  10. Domnule judecator, plecati din CSM! S-a votat revocarea dumneavoastra. Cu ceva timp in urma vorbeati de principii si de etica profesionala apostrofand pe cei care isi doreau sa ajunga magistrat si intrebau de beneficii financiare. CSM este condus de interesele politice ale lui tatelu, care e nasu’ nostru, in sufletu’ nostru. Dati-va demisia in frunte cu doamna Haineala care zicea ca in lege nu este prevazuta demisia de onoare. Cum sa-i explici dar ce este onoarea, de care trebuie sa dea dovada cu prisosinta orice magistrat. Sau cum te poti adresa cu „onorata instanta” unor asemenea oameni?

    Comentariu de stefan mihai — 26/02/2013 @ 5:02 PM | Răspunde

    • Nu e nevoie sa te adresezi cu `onorata`. Dupa cum constat ca va uitati mult la televizor, puteti incepe cu `domnule`.

      Comentariu de Cristi D — 27/02/2013 @ 10:03 AM | Răspunde

    • In regula nu este nevoie sa te adresezi cu „onorata” mai ales aici. Desi omul a pus alta problema i s-a raspuns ca se uita la televizor…..si eu ma uit pentru ca nu este interzis prin vreo lege !……..ca mai spun prostii unii despre uitatul la tv, asta nu inseamna ca trebuie sa luam in seama orice imbecil care cere asa ceva ! „Domnule”……, am observat ca nu raspundeti la mesaj ci incercati sa faceti educatia persoanei respective. Ca in toate situatiile, profitati de de orice neajuns al textului ca sa”taxati”, sa jigniti si sa-l puneti pe celalalt intr-o situatie incomoda.Va spun eu, om batran, ca nu foloseste la nimic. Basismul o sa mai dureze foarte putin, sunt convins ca tara va intra in normalitate, iar tot felul de 4pezi – nu fac decat sa o citez pe „distinsa” dvs.colega cesemista – vor disparea !

      Comentariu de petrus — 27/02/2013 @ 5:25 PM | Răspunde

      • Ce logica de fier: unii ca dvs isi permit sa discute politica si sa ma jigneasca pe blogul MEU, iar cand eu le atrag atentia se cheama ca le fac educatie. De fapt, stiti ceva, domnule anonim? Unii, chiar si la batranete, dovedesc o crasa lipsa de educatie. Incercati sa nu o mai faceti pe atostiutorul in ale vietii. Din cauza dvs si a altor batrani ca dvs populatia Romaniei din prezent are de suferit: pt ca dvs ati fost complice sau chiar autor la comunism. Asumati-va si taceti. Ne-ati face mai bine. Mult mai bine decat sa mimati pe lupul moralist.

        Comentariu de Cristi D — 28/02/2013 @ 3:00 AM | Răspunde

  11. Si lasati vrajelile astea cu stat de drept….ca „statul asta de drept” e condus de Basescu. Un magistrat mai bine ar face daca nu l-ar promova.
    Numai stat de drept nu este asta.

    Comentariu de stefan mihai — 26/02/2013 @ 5:03 PM | Răspunde

    • Parerea dvs e personalizata. E o mare greseala. Nu exista niciun om atat de puternic incat sa conduca un stat. Presedintele Romaniei e doar una din cele patru autoritati care constituie cele trei puteri.

      Comentariu de Cristi D — 27/02/2013 @ 10:04 AM | Răspunde

      • Asta doar teoretic, domnule judecator. Sunt atatea dovezi, nu demne de invocat poate in instanta, dar nu suntem chiar atat de idioti incat sa nu realizam ceea ce se intampla de fapt.

        Comentariu de stefan mihai — 27/02/2013 @ 3:49 PM | Răspunde

  12. „Consiliul Superior al Magistraturii apără reputaţia profesională a judecătorilor şi procurorilor.” – Care CSM ? Ala unde se voteaza prin SMS? Care reputatie? Aia cu nasu’-n suflet?

    Comentariu de stefan mihai — 26/02/2013 @ 5:08 PM | Răspunde

    • Citit prea multa presa SF. Incercati cu clasicii antebelici. Veti fi mult mai castigat. Va indic un site unde ii gasiti gratuit: http://www.dacoromanica.ro

      Comentariu de Cristi D — 27/02/2013 @ 10:10 AM | Răspunde

      • De ce nu o comabatei domnule judecator? De ce nu ne aratati ca e o fictiune ceea ce se vehiculeaza? De ce nu vin cei vizati la o dezbatere publica? Ce sa cred din asta?

        Comentariu de stefan mihai — 27/02/2013 @ 3:51 PM | Răspunde

      • Fara foc, nu iese fum.

        Comentariu de stefan mihai — 27/02/2013 @ 3:52 PM | Răspunde

    • Nu exista nici o dovada ca s-a votat prin SMS. Dar chiar presupunand ca a fost asa, de ce a asteptat dl. sofer din iulie 2012 pana in februarie 2013 pentru a aoce aceasta dezvaluire?

      Comentariu de dumitru — 27/02/2013 @ 11:58 AM | Răspunde

      • Se voteaza strict prin buletine de vot, care se pastreaza to timpul. Restul sunt povesti pt doritorii de cancanuri.

        Comentariu de Cristi D — 28/02/2013 @ 2:54 AM | Răspunde

      • Dovada e ca nu suntem idioiti. Continutul unor SMS nu e foarte greu de probat. Iar faptul ca a asteptat din iulie 2012 poate arata doua situatii care nu au nici o legatura cu etica profesionala a membrilor CSM: fie abia acum a descoperit SMS-urile, fie a santajat sau stiu eu ce interese obscure a avut. Dar repet, nici una din aceste situatii nu scuza lipsa de „coloana vertebrala” a membrilor CSM care au fost implicati in asta!

        Comentariu de stefan mihai — 01/03/2013 @ 7:55 PM | Răspunde

  13. Din nefericire Romania se apropie de nivelul Rusiei in privinta celor scrise de dvs. D-le Danilet.

    Comentariu de Ruben — 26/02/2013 @ 8:27 PM | Răspunde

  14. Va transmit un gand bun.

    Comentariu de Alex — 27/02/2013 @ 1:06 PM | Răspunde

  15. Legea este un instrument.
    Un regim politic are nevoie de instrumentul „lege” pentru a-si impune ideologia.

    Daca instrumentul „lege” este creat intr-un sens anormal, consecintele sunt anornale. Este atat de simplu, iar unii chiar isi dau silita sa explice, filosofand abstractii, de ce viata noastra are nevoie de lege si de ce e importanta legea.

    Marx spunea ca proletarii „foloseau domnia lor politica” pentru a realiza dezideratul urmarit – desfiintarea proprietatii private. Cititi manifestul Partidului Comunist, scris in februarie 1947, document care a stat la baza unor crime pe continentul european, pe care in istorie le gasiti cu denumirea „revolutii nationale”, „revolutii socialiste” sau chiar mai boem, „revolutii pasopriste”.

    Mai mult, nazismul si comunismul au ca fundament marxismul, diferenta fiind aceea ca national-socialismul (adica nazismul) urmarea structurarea societatilor pe criteriul etnic (germanii de sange in Germania) sau rasial, in timp ce comunismul urmareste structurarea sociatatilor pe criteriul multicultural, adica al amestecului raselor (de aici si incurajarea migratiilor) – nu intamplator Marx spunea in Manifestul PC ca „muncitorii nu au patrie” (aspect care a dus la ideea desfiintarii statelor traditionale si infiintarea unei singure Republici a Sovietelor la Internationala a 3-a din 1919). Al doilea razboi mondial este exclusiv un razboi ideologic, intre comunism si nazism, in urma caruia au crapat vreo 50 de milioane de oameni pentru nimic, iar dupa el, comunismul a triumfat sub masca „socialismului national”, in urma lui crapand peste 100 milioane de suflete estimate la nivel global. Evident, tot pentru nimic.

    Deci, „domnia politica” nu este asa o expresie scrisa intamplator prin nu-stiu-ce rahat beletristic, ci este o chestiune studiata azi in toate universitatile lumii.
    Cucerirea „domniei politice” este necesara pentru accesul la instrumentul care poate impune ideologia – LEGEA.

    De multe ori v-am spus, domnule Danilet, un lucru simplu: cand aplicati legi, este foarte posibil ca ele sa va para corecte, insa pot exista unele prin care se acopera crime.
    Iar cand dvs. aplicati o astfel de lege, semnatura magistratului pe hotararea judecatoreasca este actul care legitimeaza crima. Magistratul poate – daca vrea, fireste – sa analizeze cu multa atentie si cu multa luciditate daca isi asuma crima prin semnatura pe care o pune pe hartia pe care o pronunta.

    Desigur, „domnia politica” a avut intotdeauna grija ca sa pastreze in mainile ei cel mai efecient instrument prin care se tina sub control totul – BANII. Si magistratii mananca, nu-i asa? si magistratii au nevoi, nu-i asa? poate unii au familii si trebuie intretinute, nu-i asa?
    Dar nu asta e cel mai important. Cel mai important e ca magistratul, pentru a-si desfasura activitatea are nevoie de hartie, de pix, de cauze intr-un numar rezonabil etc. etc. Dar intotdeauna el este supraincarcat. Fiind supraincarcat, n-are timp. N-are timp sa fie atent. Si atunci s-a inventat o solutie „practica judecatoreasca”, adica o suma de solutii concordante pe o problema similara. Dar si-a pus cineva problema vreodata ca suma asta de solutii concordante pot justifica crime?

    Iata de ce, domnule Danilet, ratiunile pentru care toata constructia care se cheama „sistemul judiciar” nu este decat un mijloc pentru „domnia politica” de a ajunge acolo unde aceasta isi doreste. In realitate, magistratii sunt fiinte umane folosite de alte fiinte umane. Magistratii sunt doar niste fiinte umane carora li se creeaza iluzia ca in urma unor studii desosebite vor castiga o pozitie sociala, un statut aparte, ca vor fi „cineva”, ca vor avea „puterea de a decide” etc. Este fals. Magistratii sunt doar mijlocitorii prin care o „domnie politica” isi impune vointa.

    Dar magistratii n-ar trebui sa uite niciodata ca, inainte de orice, sunt fiinte umane, care au o mama, au un tata, au o sora, au un frate, un oameni pe langa care au crescut si au trait, iar atunci cand aplica regula edictata de „domnia politica” s-ar putea sa loveasca direct sau indirect in fiintele de langa ei.

    Deci chestia cu „n-avem mama, n-avem tata” este o ordinarie pe care in mod intentionat unii o inoculeaza in sufletele fiintelor umane pentru a le umili si a le folosi fara niciun scrupul.

    Ce vi s-a intamplat dvs. si d-nei judecator ieri este rezultatul faptului ca sistemul din care faceti parte chiar isi inchipuie ca are o semnificatie importanta. „Domnia politica” v-a creat o „lege” prin care v-a indus credinta ca votul dvs. in adunari generale, in adunari la CSM chiar are vreo importanta. Pe langa faptul ca n-are niciuna, este atat de nociv incat este cauzator de conflicte in interiorul dvs.

    Cand un coleg de-al dvs. spune la TV ca votul din adunari a fost legal si nu trebuie discutat este cel mai cinic mod prin care „domnia politica” si-a atins scopul: a reusit sa va invrajbeasca si va poate controla cu mult mai usor. Iar in astfel de situatie este greu sa faci in contra curentului, adica dvs. nu veti indrazni vreodata sa mai „loviti” in interesele ei.

    In anul de gratie 2013 toata lumea functioneaza dupa schema asta, indiferent cum filosofiile de cafea sau de TV o prezinta: capitalism, comunism, socialism, liberalism, conservatorism bla-bla, bla-bla.
    Ramane doar ca fiintele umane sa actioneze constient si responsabil, atent cu semenii lor si intotdeauna in intersul semenilor lor. Doar asa fiintele umane mai pot fi protejate in fata tavalugului pornit de „domniile politice” globale.

    Comentariu de area — 27/02/2013 @ 2:13 PM | Răspunde

  16. Articolul demonstreaza ca actiunile dvs. ca membru CSM au fost justificate si legale.
    Va rog sa-mi spuneti daca ati trimis un material asemanator si instantelor in carte s-a discutat revocarea dvs.?

    Comentariu de dumitru — 27/02/2013 @ 2:20 PM | Răspunde

    • Le-am trimis raportu cu privire la intreaga mea activitate, intre care si actiuni pt apararea statului de drept, evident.

      Comentariu de Cristi D — 28/02/2013 @ 2:55 AM | Răspunde

      • Din păcate vă comportați exact ca domnul Președinte după referendumul din vară. De altfel nu mă miră. Deși este evident că nu mai reprezentați pe nimeni în CSM vă ascundeți după texte de lege și „chichițe avocățești”… După Președintele masă verde o să avem și doi membri CSM de aceeași factură…

        Comentariu de Secula Mihai Raul — 28/02/2013 @ 7:14 PM | Răspunde

        • Ma ascund dupa texte de lege??? Pai, nu ca ma ascund, ci le invoc chiar. Dar ce, dvs aveti impresia ca legea nu trebuie respectata in Romania chiar si de catre cei care sunt chemati sa o aplice, sau cum?

          Comentariu de Cristi D — 01/03/2013 @ 8:57 AM | Răspunde

          • Pai nu, ca si cei comit un abuz de drept, tot respecta cumva legile in vigoare. Ca sa citez un clasic in viata, „tocmai in asta sta maretia dreptului”, anume ca poate fi interpretat. Adica scopul pentru care a fost creata o lege este inlaturat prin invocarea unor aspecte de forma sau se invoca litera legii, desconsiderand spiritul ei. Nu sunt un fin cunoscator al domeniului, dar cred ca si cei care au cerut revocarea d-voastra au respectat o procedura legala, nu considerati? Ideea domnului nu era sa nu respectati legea, ci dimpotriva, dar nu sa va eschivati, prin comiterea unui abuz de drept. Pe langa asta, mai exista si „demisia de onoare”, dar care din pacate, sau din fericire, ca sa citez inca o clasica in viata „demisia de onoare nu se regaseste in lege”.

            Comentariu de stefan mihai — 01/03/2013 @ 9:07 PM | Răspunde

  17. Nu stiu de ce s-au suparatara judecatorii pe dvs, mie mi se pare ca sunteti un fel de Prometeu care a incercat sa duca prostimii flacara cunoasterii justitiei pe care ei o considera un monopol de casta. si asfel v-au izgonit din olimpul judecatoresc.
    Acuma nu va cant eu o oda dar ca sa fac o comparatie, chiar nu inteleg care e problema lor fundamentala in toata povestea asta, neinvocand nici un rezon de ordin juridic se pun intr-o situatie cel putin dezamagitoare, sa nu spun mai urat.
    E grele cu ramasitele fostului sistem juridic domne. Si cel mai urat e ca tocmai noi astia care incercam sa le mai luam apararea pe ici pe colo ramanem din ce in ce mai dezamagit si incepem sa mutim in fata valului urias de ura si neincredere in justitie.
    Si sa ne fereasca Dumnezeu sa ajungem in situatia in care aparatul justitiar isi va pierde suportul popular si va reveni mentalitatea de dreptate personala.

    Comentariu de cipslim — 27/02/2013 @ 4:35 PM | Răspunde

    • Justitia nu are nevoie de suport popular. Nici macar de incredere populara deoarece e legata la ochi si nu vede nici pe cine judeca si nici pe cine o denigreaza sau o lipseste de „suportul popular”. Asta doar teoretic, bine-inteles, dar practic, lucrurile stau altfel.

      Comentariu de stefan mihai — 01/03/2013 @ 9:13 PM | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: