CRISTI DANILEŢ – judecător

29/04/2013

Comentarii la dezbaterea „Statutul magistratului si independenta justitiei”

Filed under: constitutia,CSM,independenta justitiei — Cristi Danilet @ 6:57 PM

Cristi Danilet sept 2010 Am vizualizat înregistrarea dezbaterii din 25 apr.2013, organizată în cadrul Formului Constituțional, cu privire la modificările ce se întrevăd în Constituție în privința justiției. Majoritatea discuțiilor s-au referit la procurori și la CSM. Înțeleg însă că a mai avut loc o parte a dezbaterii, dar nu am găsit înregistrarea. Am notat mai jos cele mai importante susțineri din prima parte și am inserat cu italic comentariile mele. Am remarcat ușurința cu care se fac analize și se exprimă păreri, fără o documentare prealabilă și fără a se limita luările de cuvânt la obiectul temei în discuție. Prilejul a fost folosit de premier și ministrul justiției pentru a transmite niște mesaje importante, chiar salutare, dar și de unii participanți pentru a-și exprima niște nemulțumiri ce nu prea își aveau locul în cadrul respectiv.

 Victor Ponta, prim-ministru:

– revizuirea Constitutiei: modificarile nu sunt de substanta, ci va fi un reglaj fin al precederilor constitutionale;

– in ultimii ani CCR si  CSM au devenit mai prezente in viata noastra ca in alte tari. Asta nu e ceva rau, pana la urma decat sa vedem seara la TV tot felul de pareri pe justitie venite de la persoane nepregatite, mai bine sa vedem reactii ale institutiilor care sustin statul de drept. Oricum, nu stiu cate state se pot lauda cu atacuri la adresa statului de drept, atacuri care au impus reactii ale CCR si CSM, reacții au fost conforme cu rolul lor, fiind apreciate inclusiv de institutiile europene (Comisia Europeana, Comisia de la Venetia, OSCE);

– modificarea trebuie sa indeplineasca toate standardele europene. Interesant, in toata sedinta vizualizata pe inregistrare nu s-a facut referire decat o singura data la aceasta;

– daca va fi nevoie, va fi intarita independenta justitiei, iar nu stirbita. Cred in independenta autoritatii judecatoresti, dar care vine alaturi de responsabilitate. Corect, independenta fara responsabilitate duce la arbitrariu. Dar in fața cui?! Membrii CSM tr sa fie total independenti de puterea politica si e foarte bine ca acum asa sunt, dar nu lipsiti de responsabilitate in fata celor care i-au ales, trebuie sa fie simetrie cu celelalte puteri, caci si politicienii raspund in fata alegatorilor. Intai remarc ca premierul declara pentru prima data ca membrii CSM sunt independenti, desi in trecut a avut opinii contrare. Apoi, eu nu stiu ca politicienii sa raspunda in fata alegatorilor, caci Constitutia interzice in mod expres mandatul imperativ (nu poti da jos un ales in cursul mandatului pentru ca nu si-l exercita cum vrea alegatorul), lucru aplicabil si in cazul membrilor CSM dupa cum spune CCR in recenta decizie. Singura forma de raspundere a politicienilor in fata alegatorilor este ca acestia sa nu mai realeaga pentru un nou mandat, or in cazul membrilor CSM acest lucru este rezolvat prin faptul ca legea 317/2004 nu mai permite realegerea lor. În plus, legea consacră răspunderea penală, disciplinară, deontologică și administrativă a membrului CSM – și avem două cazuri deja în actualul consiliu, dovadă că sistemul de răspundere pentru membrii CSM funcționează;

cu privire la statutul procurorilor: prevederile actuale sunt lipsite de fond – ei isi desfasoara activitatea sub autoritatea MJ, dar in realitate acesta nu are autoritate asupra lor, deci poate trebuie inlaturat acest lucru. Corect, inca din 1997 au disparut atributiile MJ cu privire la mersul unei anchete (pana atunci putea da ordin unui procuror sa inceapa urmarirea penala) si orice speculatie cu privire la subordonarea procurorilor catre politic prin intermediul acestei norme este falsa. Dar au ramas in lege dispozitii cu privire la control managerial si pe serviciu public din partea MJ cu privire la procurori – e drept, niciodata exercitat din 2004. Am discutat cu CSM daca procurorii sa fie avocati ai statului, varianta respinsa si nici eu personal nu o consider o varianta buna – senatorul SRS are o alta opinie, dupa cum se va vedea mai jos; a doua varianta e statut similar cu al judecatorilor: nu se supun ierarhic sefilor si sunt inamovibili, dar CSM nu a fost de acord – acum procurorii au stabilitate si judecatorii au inamovibilitate, dar ca si continut cele doua notiuni sunt similare; cat priveste controlul ierarhic, independenta procurorilor are o conotatie particulara in raport cu judecatorii si e perfect compatibila cu standardele europene; a treia varianta e solutia actuala pe care o voi susține: sunt magistrați, sunt independenti, au stabilitate, sub control ierarhic – e de remarcat că premierul nu împărtășește opinia cum că procurorii ar fi „ai cuiva” cum se mai aude in spatiul public din cand in cand;

– vom modifica la autoritatea judecatoreasca foarte putin. Independenta judecatorilor tr insotita de independenta procurorilor. Statutul de magistrati nu poate fi pus in discutie pt procurori – asadar premierul recunoaste statutul actual de magistrat al procurorului, desi sunt unii politicieni, si chiar o judecatoare de la AMR (dupa cum se va vedea mai jos) care contesta acest lucru. Atributiile pentru CSM trebuie intarite, poate prin lege; CSM nu trebuie sa devina altceva decat s-a vrut (pe 9 mai se rezolva disputa CSM-Guvern pe numirea judecatorului la CEDO);

– in concluzie: cat mai putine schimbari, cat mai gandite, 99% venite de la justitie, nu de la lumea politica.

 

Robert Cazanciuc, Ministrul Justitiei:

– voi pleda pentru consolidarea statutului de magistrat al procurorilor si orice garantie pentru independenta magistrtilor, pentru consolidarea rolul autoritatii judecatoresti ca factor de echilibru in societatea romaneasca, intre puterile statului – inca o data se recunoaste statutul actual de magistrat al procurorului (de altfel, notiunea de `magistrat` este enumerata in art. 40 alin 3, 52 alin.3, 126 alin.5, 133 alin. 2 lit a, 133 alin 3 din Constitutie). Interesant, se afirma ca autoritatea judecatoreasca trebuie sa aiba cumva un rol social si chiar politic (in sens pur al cuvantului), chiar de echilibrare al puterilor ceea ce este un progres imens in gandirea poltica.

– Executivul nu doreste ca procurorii sa fie agentii sai, ci doreste ca procurorii sa fie magistrati – deci se inlatura orice speculatie cu privire la schimbarea radicala a rolului procurorilor si se inlatura din start propunerile facute de cativa parlamentari cu privire la transformarea lor in avocati ai statului in subordinea MJ;

– Procurorul e acum parte din autoritatea judecatoreasca. Eu cred in statutul sau de magistrat – sa nu uitam ca CSM este consiliu al magistraturii, iar in componenta sa intra si judecatori si procurori;

– acum, autoritatea ministrului nu are legatura cu autoritatea procurorului de a solutiona cauze si a sustine acuzarea. Ci autoritatea lui tine de politicile penale si cadrul normativ.

.

Jud. Adrian Bordea, vicepresedine CSM:

– independenta procurorului trebuie mentinuta;

– CSM trebuie sa isi mentina rolul de garant al independentei justitiei, fata a i se extinde sau restrange competentele – corect, orice problema referitoare la CSM se poate rezolva prin imbunatatiri ale legilor infraconstitutionale;

pentru judecatori exista dispozitii legale care reglementeaza raspunderea, nu si pentru procurori. Nu sunt de acord: daca ne referim la Constitutie, art. 52 alin 3  prevede `Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă`. Iar art. 507 Cpp prevede: „În cazul în care repararea pagubei a fost acordată potrivit art. 506, cât şi în situaţia în care statul român a fost condamnat de către o instanţă internaţională, acţiunea în regres împotriva aceluia care, cu rea-credinţă sau din gravă neglijenţă, a provocat situaţia generatoare de daune, este obligatorie.” Iată, deci, că nu se face nicio distincție între procurori și judecători în privința răspunderii lor materiale. Pentru raspunderea penala si disciplinara avem aceleasi reglementari, fara nicio diferenta;

– e regretabil ca intr-o anumita perioada s-au inregistrat derapaje catre latura politica a societatii: Nu stiu la ce se refera vicele CSM: daca e vorba de evenimentele de asta vara si reactiile CSM sau ale unor membri CSM, reamintesc ca exista un comunicat de presa al CSM care confirma acele actiuni.

.

Jud. Madalina Afrasinei, UNJR:

– procurorii trebuie sa fie independenti si sa aiba inamovibilitate, ca si judecatorii. Sa nu mai fie subordonare ierarhica – din 2005 s-a inserat in lege faptul ca procurorii sunt independenti;  ei nu sunt subordonati ierarhic, asa cum era pana in 2004, ci asezati intr-un sistem piramidal unde exista control ierarhic care permite informarea actelor nelegale din partea sefului ierarhic, si nici sub autoritatea ministrului care oricum nu se manifesta decat cu privire la numirile la varful parchetului – mai este si posibilitatea de efectuare a controlului pe management si serviciu public.

– decizia recenta a CCR va determina un boicot la urmatoarele alegeri – probabil sunt inca unii colegi care nu au aprofundat acea decizie (de ex, nu s-a remarcat fraza `nu se poate nega dreptul adunarilor generale de a revoca un membru CSM, insa aceasta trebuie sa aiba loc pentru motive si dupa o procedura clar stabilite prin lege`), dar ea se muleaza perfect pe principiile elementare ale democratiei constitutionale, incompatibila cu mandatul imperativ al alesilor de orice fel;  urmatoarele alegeri au loc in toamna lui 2016;

– mandatul membrilor CSM poate fi si de 4 ani, nu neaparat de 6 ani – in 2003 s-a trecut de la mandatul de 4 ani la cel de 6 ani in dorinta de a nu se suprapune alegerile din CSM cu alegerile pentru parlament (o data la 4 ani) sau pentru Presedintele tarii (o data la 5 ani), datorita conexitatii inadmisibile pe atunci intre politic si justitie;

– trebuie sa fie doua CSM, unul pentru procurori, si unul pentru judecatori ca o hotarare a sectiei sa nu fie intoarsa de Plen: Problema nu este una constitutionala, ci de reglementare prin lege: daca singurul argument al impartirii in doua CSM este acesta, e suficient sa e modifice legea 317/2004, nicidecum sa se infiinteze o noua institutie! Daca procurorul va fi independent, e clar ca fiecare trebuie sa aiba gestionata cariera de propria sectie – asa este acum, caci urmare a reformei din 2005 s-au separat atributiile CSM: fiecare sectie gestioneaza cariera fiecarui timp de magistrati;

– votul in CSM trebuie sa fie deschis, asa au promis – nu e nicio problema.

.

Proc. Carmen Popa, AMP:

– procurorii trebuie sa fie independenti si inamovibili, nu suntem de acord cu opinia CSM – parerea mea este ca daca se lamureste modul de numire a procurorilor la varful Ministerului Public, e suficient: fie aviz conform al CSM, fie propunerea de numire a sefului PICCJ, DNA si DIICOT sa vina de la CSM.

– modificarea Constitutiei nu trebuie sa plece de la ideea sanctionarii magistratilor

– exista o solidaritate intre procurori si judecatori – interesant, eu nu am vazut-o nici asta vara, nici la alegerile pentru presedintia CSM din ianuarie;

– nu stiu cum trebuie regandit CSM: CSM trebuie sa fie unul cu doua sectii distincte sau doua, dar marim aparatul administrativ: pai acum avem un CSM cu doua sectii, dupa model francez, si nu sunt probleme sau, in orice caz, nu de natura a impune modificarea Constitutiei.

.

Jud. Florin Lupascu, UNJR:

– `puterea judecatoreasca` e altceva decat `autoritatea judecatoreasca` – pacat ca s-a ratat momentul de a se vorbi de „puterea judiciara”, care sa includa si judecatorii, si procurorii

– procurorii ar trebuie sa aiba acelasi statut ca al judecatorilor – il au si acum: sunt magistati, cu toate dreptuile si indatoririle derivand de aici

– trebuie sa se clarifice statutul de magistrat al procurorilor – e foarte clar in Constitutie si actualele legi; pentru edificare, am intocmit recent un studiu;

– evenimentele recente si rafuiala institutionala intre CSM si celelalte autoritati in stat a dus la decredibilizarea CSM in ochii magistratilor. Reorganizarea CSM tine de statutul procurorilor. Poate fi despartit in doua institutii. Daca sunt la fel, cele doua sectii trebuie sa aiba atributii distincte: pai in 2005 s-a facut asta, prin legea 247/2005 si citez din expunerea de motive, p.18: „Anumite competente ale Plenului CSM au fost transferate sectiilor (…) , permitand astfel procurorilor sa decida pentru procurori si judecatorilor sa decida pentru judecatatori”.

– responsabilitatea magistratilor: trebuie un grad de coercitie si sa dam socoteala pentru hotararile date. Discutia e mult prea complexa pentru a fi expediata astfel. Poate e util de a revedea studiul intocmit de mine acum doi ani. Nu trebuie sa se ajunga insa la o imixtiune.

– CSM trebuie sa supervizeze cariera judecatorului. In ultima vreme si-a depasit aceasta functiune constitutionala Nu este tocmai asa: functiunea constitutionala e data de rolul CSM si anume garantarea independentei justitiei. Aceasta priveste atat independenta institutioanala – cand justitia trebuie aparata la nivel de sistem fata de celelalte puteri in stat, cat si personala – cand trebuie ocrotita independenta individuala a judecatorilor si procurorilor. Ci a devenit un jucator in viata politica, acesta fiind motivul pentru care s-a decis revocarea a doi membri. In nicio hotarare nu scrie acest lucru. Mai mult, declaratiile publice cu privire la inadmisibilitatea unor atacuri ale politicienilor impotriva magistratilor nu pot fi calificate drept activitate politica, ci doar instrumente permise de rolul constitutional al CSM si, mai mult, constat eu, indatoriri ale membrilor CSM prevazute in lege si codul deontologic.

 .

Jud. Adriana Patrascu, presedinte CA Alba Iulia:

– Problema justitiei nu tine de legislatie, ci de CCR care a modificat unele dintre chestiunile ridicate de noi. Ar trebui ca CCR sa raspunda ca orice magistrat – pai judecatorii CCR nu sunt magistrate. CCR ar trebui sa fie supusa deciziilor Parlamentului,  sa se gaseasca un model de verificare a hotararilor lor – rolul CCR este incompatibil cu o solutie de verificare a hotararilor lor.

– nu este legea gresita, ci e o problema de interpretare a ei: suntem doi juristi si trei pareri. Regretabil, intr-adevar….

.

Jud.Alina Macavei, ICCJ, vicepresedinte AMR:

– in prezent procurorul nu este magistrat, o spune Curtea Europeana de Justitie in cauza Pantea. Nu CJUE, ci CEDO spune ceva in legatura cu asta, dar nu se pronunta ca procurorul nu este „magistrat”, ci ca nu este „magistrat cu atributii judiciare pentru a dispune arestarea”. De altfel, ulterior acestei hotarari, s-a modificat legislatia noastra si arestarea a fost trecuta ca atributie la judecator;

– la revizuire procurorul trebuie scos de sub autoritatea MJ. Corect, oricum e doar de natura administrativa;

– procurorul trebuie sa fie independent: pai scrie in lege din 2005. Procurorii tr sa aiba o lege de organizare distincta.

– parchetul a fost acuzat de dosare politice si aceasta pata a fost aruncata si asupra judecatorilor. E cazul sa se separe apele in privinta raportului judecatori – procurori: acesta a fost cauza conflictului nascut in cadrul CSM prin alegerea in fruntea a unui procuror si e normal sa fie asa. Nu e normal ca procurorii sa stea la masa cu procurorul, sa dea solutii impreuna, sa intre pe aceeasi usa in sala de sedinta. –  eu sper ca referirea cum ca judecatorii dau solutii impreuna cu procurorii este o scapare

– justitia si puterea judecatoreasca sunt formate din judecatori, nu din procurori. Nu e tocmai asa: administrativ justitia e sistemul in cadrul caruia isi desfasoara activitatea judecatorii,  procurorii, avocatii etc; functional insa justitia e activitate infaptuita de instante prin judecatori.

– justitia este garantata ca independenta din CSM. Cum justitia e alcatuita doar din judecatori, rezulta ca CSM trebuie condusa de un judecator, desi legea spune altceva Constitutia spune altceva: art 133 alin 3 prevede ca presedintele CSM se alege din randul judecatorilor si procurorilor membri. Or, noi ca magistrati, am jurat sa respectam Constitutia si legile tarii.

– acum justitia e condusa de procurori. Cred ca doamna se refera la faptul ca sunt fosti procurori: premierul, mininistrul justitiei, presedintele ICCJ; si ca actualul presedinte al CSM este un procuror. Dar tot nu vad o problema in asta.

– nu e normal ca trecerea din functia de procuror la cea de judecator sa fie prin simplu interviu Perfect de acord. La ICCJ jumatate au fost procurori.

.

Senator Sorin Rosca Stanescu, PNL:

– am inceput prin a discuta de o noua Constitutie, apoi de revizuirea COnstitutiei si acum de reglaj fin la actuala Constitutie. Evident, e un apropo la Ponta.

– cetateanul simplu trebuie sa fie in fata unui magistrat, in timp ce intr-o parte este acuzat de un procuror si in partea cealalta este aparat de un avocat. Procurorul si avocatul trebuie sa ocupe pozitii egale – pai asa si este in prezent in faza de judecata, conform Cppen in vigoare din 1968, modernizat dupa Revolutie..

– controlul reciproc al puterilor in stat: ne referim la puterea judecatoreasca – cine o compune: judecatorii si procurorii? Judecatorii, procurorii si avocatii? Doar judecatorii compun puterea judecatoreasca. Corect.

– procurorii trebuie sa fie scosi de sub orice putere politica. Pai premierul spunea mai sus ca sunt independenti.

– De aceea trebuie sa fie un CSM absolut independent si puternic. Tot premierul spunea mai sus ca membrii CSM sunt independenti. Din cine ar trebui alcatuit CSM? Numai din magistrati? Numai din magistrati si procurori? Sau si din avocati? Eu optez pentru numai din judecatori, sau pentru unul si cu avocati. – Procurorul e independent. Oricum, actualul CSM are in componenta sa si procurori, si judecatori, si avocati.

 .

Senator Gabriela Cretu, PSD:

– trebuia discutat daca mentinem statutul de stat de drept, republica sau ne transformam in stat corporatist. Daca da, cum definim competentele dintre institutiile statului ca interesul public sa fie deservit? Daca colectam pozitiile unor grupuri de interese, eu nu stiu ce este UNJR sau AMR? Daca magistratii sunt autoritati publice atunci nu poti fi asociatie profesionala. Nu putem promova interesul grupului, ci cel public. Facem si noi asociatia parlamentarilor – libertatea de opinie si de asociere este un aspect al independentei justitiei, magistratii se pot asocia in structuri profesionale nefugernamentale sau pot face parte din alte asociatii si fundatii.

.

Jud. Alexandru Serban, CSM:

– referitor la componenta CSM, nu trebuie operate modificari. La nivelul legilor trebuie aratat ca atributiile referitoare la cariera judecatorilor sa fie gestionate doar de CSM –sectia de judecatori pentru judecatori si sectia de procurori pentru procurori. Corect!, asta s-a urmarit si prin modificarile din 2005 si probabil mai e nevoie de o modificare in privinta contestatiei unei hotarari a sectiei la Plen, dar asta nu tine de Constitutie.

– votul in CSM nu trebuie sa fie secret;

– daca mandatul nu este exercitat corespunzator, trebuie sa raspundem potrivit legii: membrii CSM raspund potrivit art 56 din Legea 317/2004 (care instituie raspunderea penala, disciplinara, civila, la care CSM insusi a adaugat in 2008 si pe cea deontologica si la care se adauga din 2012 si raspunderea administrativa petnru buna reputatie);

– recenta decizie a CCR contina erori: cum ar fi in materia dreptului la aparare in fata CSM, caci CSM nu e o instanta –  CEDO spune ca atunci cand se organismul profesional ia decizii sanctionatorii cu privire la cariera profesionistului, acestuia trebuie sa i se acorde drept la aparare (CEDO, H vs Belgia, hotararea din 30.11.1987, para.53-55).  De asemenea CCR a stabilit încă din 2004 că atunci când se decide revocarea unui magistrat dintr-o funcție de conducere trebuie să aibă drept la apărare întocmai ca și într-o procedură disciplinară (Dec. 433/2004) Hotararea CCR citeaza votul secret si apoi spune de votul „deschis”. Corect, aici e o eroare materiala datorată preluării mot-a-mot a unei sectiuni de motivare din hotararea 799/2011 a CCR. Oricum, parerea mea e ca decizia CCR are ca punct central inexistenta mandatului imperativ pentru membri CSM.

.

Proc. Nelu Ciobanu, PCMA:

– pentru procurori nu e vorba de schimbare, ci imbunatatire a statutului;

– nu CJUE a vorbit de procurori, ci CEDO: nu s-a pus in discutie statutul proc, ci competenta – era vorba de arestare, dar oricum notiunea de „magistrat” din CEDO are un inteles autonom fata de notiunea identica din dreptul national

– procurorii nu sunt in subordinea MJ, ci sub autoritatea MJ, care e simbolica, caci in legile organice nu mai are acoperire. A mai ramas chestiunea cu numirea conducerii MP, o chestiune existenta intotdeauna in legislatia noastra si a verificarii activitatii.

– judecatorii fac justitia, procurorii apara interesele generale ale societatii, avocatul apara interesul particularului care l-a angajat.

– suntem intr-un proces de revizuire a Constitutiei. Trebuie elemente de drept comparat, de ordin istoric si consultati cei in cauza.

.

Jud. Dana Garbovan, UNJR

– discutia pe procurori e veche, in 2007 UNJR a organizat o conferinta pe rolul procurorilor: UNJR a dat o declaratie prin care a solicitat inlaturarea din Constitutie a autoritatii Minsitrului justitiei asupra lor;

declaratia de la Bordeaux a CCJE si CCPE din 2009 vorbeste pentru prima data de necesitatea asigurarii independentei procurorilor in raport cu celelalte puteri si in raport dintre ei cu judecatorii. Hotararile sectiilor nu trebuie sa nu mai fie atacabile la Plen;

– chestiunea cu raspunderea magistratilor e falsa. Exista o prevedere cu privire la raspunderea materiala in Constitutie, iar in materie disciplinara e una din cele mai exigente legi din Europa.

– e important cum respectam puterile: ca judecator am fost uimit de comisia pe care SRS o conduce – o comisie parlamentara face o ancheta paralela cu o ancheta judiciara. Separatia puterilor este trecuta in Constitutie si trebuie respectata – Felicitari pentru atitudine, si sper sa nu se spuna ca daca colega a criticat un parlamentar, cu privire la activitatea sa si inca in sediul Palatului Parlamentului, ea ar face politica, asa cum s-a spus despre membrii CSM.

.

Jud. Lidia Barac, CA Timisoara

– multe din propunerile facute tin de legile organice, nu de Constitutie

– puterea judecatoreasca se exercita prin instante. Aici nu mai trebuie intervenit Eu cred ca prin judecator, căci în instanțe se mai află și grefieri și magstrați asistenți și asistenți judiciari.

CSM e necesar sa fie mentinut. Structura si atributiile se pot discuta. De altfel, recenta CCR impune modificarea legii cu privire la CSM. Nu exista un studiu de impact sa vorbim de reconsolidarea rolului constitutional al unei institutii.

– solutia cu privire la statutul procurorilor nu este de a crea un CSM separat. Infiintarea unei noi institutii implica cheltuieli bugetare. Corect! Functionarea separata pe sectii de judecatori si procurori in CSM este si azi. Trebuie sa ne gandim la consolidarea activitatii lor. Atributiile nu pot fi enumerate limitativ in Constitutie, ci rolul – iar actualul rol de grantare a independentei justitiei este foarte bun. Trebuie sa formulam principii in Constiturie: in Germania Constitutia contine propozitii, nu fraze, caci frazele duc la intepretari.

– Agresivitatea CCR in deciziile sale are alte cauze. Rolul sau trebuie insa sa ramana acelasi. Cauzele sunt de ordin social, politic sau de felul in care se aplica legea de procurori si judecatori.

– Raspunderea directa a magistratului nu poate fi introdusa in Constitutie. Nu exista nicaieri asa ceva, doar statul raspunde pentru erorile judiciare, pentru a impedica litigiul direct intre magistrati si justitiabilul pretins victima unei erori.

Anunțuri

9 comentarii »

  1. Am impresia ca toate aceste dispute sunt pentru consolidarea pozitiei/puterii fiecarei categorii care participa la infaptuirea Justitiei.
    Cei pierduti din vedere sunt exact cei care ar trebui sa fie beneficiarii justitiei.
    Adevarul crunt este ca „Pana la Dumnezeu, te mananca sfintii” Si sfinti sunt multi.
    Repet si aici, nu legile sunt rele, ci interpretrea si aplicarea lor de catre cei indreptatiti sa le aplice.
    Nu sunt de acord cu absolvirea de orice responsabilitate a magistratului. Magistratul care da sentinte strambe trebuie sa raspunda pentru fapta sa, fie ca a facut-o cu reavointa, fie din incompetenta. De ce eu, ca si contribuabil la bugetul de venituri ale statului , sa platesc incompetenta unui individ care nu este la locul potrivit?
    „Statul raspunde pentru erorile judiciare” – stimate domn judecator, prin aceasta raspundere colectiva-„statul”, care inseamna toti si nimeni, s-a devalizat o tara intreaga. Cel care a dat sistematic hotarari strambe, are nume si prenume; este chiar absurd ca o hotarare data de un asemenea individ sa nu poata fi atacata nicaieri;
    Cugetam si eu ca ar fi bine sa existe o instanta care sa judece anumite cauze, in anonimat, cu toate dovezile, tot fara nume si prenume.
    Ar fi un experiment interesant.

    Comentariu de Martonze — 30/04/2013 @ 9:34 AM | Răspunde

  2. Foarte la obiect observatiile dumneavoastra. Buna si observatia ce face referire la raspunderea politicienilor in fata alegatorilor. Nici vorba de asa ceva! Mandatul parlamentarului nu este unul imperativ. Am mai observat ceva: din numarul total de 12 magistrati participanti doar unul singur nu folosete sintagma de „procurorul trebuie sa fie independent”. Dupa cum vad eu lucrurile, fie acestia sunt confuzi in ceea ce priveste statul procurorului (evident din lipsa de studiu), fie se ghideaza dupa urechea mass-mediei. Felicitari pentru analiza!

    Comentariu de silvia — 02/05/2013 @ 7:48 PM | Răspunde

  3. Domnule judecator, sunteti o persoana complexa, controversata, dar nu se poate spune ca nu aveti curajul de a va exprima public opiniile, la cald si fara menajamente, cu riscul de a lua un milion de injuraturi pe zi. Ceea ce e de apreciat. Pot fi sau nu de acord cu opiniile dvs., dar problemele ridicate sunt reale si daca discutia s-ar duce pe argumente si rationamente, fara atacuri la persoana, am avea toti de castigat. Nu detine nimeni adevarul absolut si trebuie sa admitem ca putem privi acelasi lucru si sa il vedem diferit. Nu sunt nici naiv, nici visator si va spun ca judecatorii cu adevarat buni, care duc in spate tot sistemul, sunt putini. Dupa hotararile lor isi motiveaza colegii solutiile si isi pregatesc avocatii procesul (actiune, cereri, probe). Plang, si nu sunt singurul, cand iese cate unul din sistem, indiferent cum, privind ce ramane in urma si gandindu-ma la ce harababura o sa apara daca se modifica vreo virgula la lege. Un judecator bun intotdeauna va fi apreciat de adevaratii avocati pentru ca solutiile lui sunt previzibile. Stii la ce sa te astepti, stii daca introduci sau nu o actiune, stii cum sa-ti organizezi procesul. Ca avocat, nu ma amuza deloc, dar absolut deloc, atunci cand colegul adversar incearca sa intimideze judecatorul, pentru ca daca reuseste voi pierde. Stiindu-va dintr-o bucata, vreau sa va intreb cum ati reactiona dvs. daca in timp ce conduceti o sedinta de judecata, ar veni seful de sectie, chemat de unul dintre avocatii din dosar, si v-ar cere sa iesiti din sedinta si sa intre permanenta in locul dvs.. … eu ca avocat adversar al descurcaretului va spun ca voi recuza completul, pe dreptul la un proces echitabil, considerand ca adversarul si-a ales momentul circului si judecatorul, stiind cine este de permanenta ….

    Comentariu de un nene — 07/06/2013 @ 12:20 AM | Răspunde

    • Încălcarea regulilor cu privire la impartirea aleatorie e abatere disciplinara pt judecători.

      Comentariu de Cristi D — 07/06/2013 @ 9:26 AM | Răspunde

      • Multumesc!

        Comentariu de un nene — 09/06/2013 @ 8:44 PM | Răspunde

      • Am si eu o intrebare:
        Daca judecatorul care judeca revizuirea este concubinul judecatoarei a carei hotarare este supusa revizuirii (relatie cunoscuta de angajatii Judecatoriei si colaboratori), eu neavand nici o dovada a acestei relatii(poze, declaratii), pot cere recuzarea judecatorului?
        Multumesc.

        Comentariu de Martonze — 09/06/2013 @ 9:01 PM | Răspunde

        • Vedeti art. 42 alin.1 Noul Cod de procedura civila care priveste situatia sesizata de dvs.

          Comentariu de Cristi D — 10/06/2013 @ 2:31 PM | Răspunde

  4. Justitie corecta?”e de prost gust. Cine are bani scapa si daca e vinovat. Cine nu are bani zace ani buni in puscarie chiar daca nu e vinovat Oamenii legii se pare ca sunt cel mai prost educati si au cea mai jalnica cultura acumulata in primii ani de studii.

    Comentariu de gicu — 06/09/2013 @ 5:32 PM | Răspunde

    • Si cum ati ajuns la concluzia asta? O experienta nefasta cu sistemul? si eu am avut, dar nu gandesc in felul acesta.

      Comentariu de Cristi D — 06/09/2013 @ 6:42 PM | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: