CRISTI DANILEŢ – judecător

18/11/2013

Un nou tip de obiect: cererea de consfințire a înțelegerii părților din acordul de mediere

Filed under: mediere — Cristi Danilet @ 9:52 PM
Tags: ,

mediereUn nou tip de cerere adresată instanțelor judecătorești creează anumite dificultăți de natură administrativă în rândul instanțelor. Acordul de mediere obținut extraprocesual, care poate fi supus verificării de către instanță. Cum ECRIS încă nu a fost modificat pentru a se putea înregistra fără probleme o astfel de cerere, unele instanțe solicită părților mediate să introducă mai întâi cerere de chemare în judecată și apoi  să depună acordul de mediere deja încheiat. Până la modificarea pe care o va face comisia comună MJ-CSM, unele instanțe au găsit soluții temporare pentru înregistrarea unor astfel de cereri (de exemplu, ca procedură necontencioasă). Prin studiul de mai jos, am identificat argumentele care demonstrează că de la 1 octombrie 2012 avem un nou tip de cerere care poate fi soluționată de Judecătoriile din România.

 Temeiul legal

Inițial, art. 59 din Legea 192/2006 prevedea că intelegerea partilor poate fi supusa incuviintarii instantei de judecata, dupa procedura specifica emiterii hotararilor de expedient. Urmare a modificărilor aduse prin Legea nr. 115/2012, art. 59 alin 2 arată că părţile se pot înfăţişa la instanţa judecătorească pentru a cere să se dea o hotărâre care să consfinţească înţelegerea lor (consfințire=confirmare, validare, legalizare). Legea precizează că este o procedură de încuviinţare a înţelegerii părţilor (încuviințare=a permite, a aproba), că hotărârea care se dă în camera de consiliu constituie titlu executoriu și că este este hotărâre de expedient.

Încă un alt temei legal și taxele

Prin legea 115/2012, s-a introdus în legea medierii art. 592 care prevede că „Cererea adresată instanţei privind pronunţarea unei hotărâri care să consfinţească înţelegerea părţilor rezultată din acordul de mediere se taxează potrivit legii”.

Legea la care se face trimitere este în prezent OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Conform art. 11 alin. 1 se taxeaza cu 20 lei cererile prin care partile solicita instantei pronuntarea unei hotarari care sa consfinteasca intelegerea partilor, inclusiv cand este rezultata din acordul de mediere — 20 lei; in cazurile in care intelegerea sau acordul de mediere priveste transferul dreptului de proprietate sau al altui drept real asupra unuia ori mai multor bunuri imobile, la aceasta suma se adauga 50% din valoarea taxei care s-ar datora pentru actiunea in revendicare a bunului cu valoarea cea mai mare dintre bunurile care fac obiectul dreptului real transferat. in cazui in care intelegerea sau acordul de mediere are ca obiect partajul, la taxa fixa se adauga 50% din valoarea taxei calculate potrivit art. 5.

Interpretare

Art. 59 din legea medierii face parte din Secțiunea a 4-a „Închiderea procedurii de mediere” a Cap.V „Procedura de mediere” din lege. Aceasta precede Secţiunii a 5-a „Medierea în cazul unui litigiu pe rolul instanţelor de judecată”. De aici, potrivit regulilor de interpretare sistematică, rezultă că procedura de consfințire a înțelegerii cuprinsă în acordul de mediere nu privește o cauză înregistrat deja pe rolul instanței. Desigur, și în acest din urmă caz poate interveni un acord de mediere, dar acesta va fi guvernat de regulile de la art. 601 – 63 (mediere procesuală). Dar în cazul analizat de noi este vorba de o cerere distinctă de existența unui litigiu judiciar (survenită așadar în urma unei medieri extraprocesuale).

Procedura de soluționare a cererii

Corelând art. 59 din legea medierii și ale art 441 noul C.proc.civ cu dispozițiile din art.438-440 noul C.proc.civ, rezultă că procedura este una sumară, constând în următoarele:

– după finalizarea medierii prin acord, părțile formulează „cerere de consfințire înțelegere din acord mediere”, anexează acordul de mediere (inclusiv în format electronic), achită taxa de timbru;

– documentația se depune la registratura Judecătoriei;

– cererea se înregistrează, se distribuie aleatoriu și se prezintă de îndată judecătorului desemnat (art. 87 alin 51 din ROI);

– nu se face procedură de regularizare a cererii de chemare în judecată și nu se fixează termen de judecată (ca la procedura contencioasă), ci se stabilește ora și eventual o altă zi în care părțile vor fi chemate la instanță;

– ambele părțile se prezintă la judecător, personal sau prin reprezentant;

– procedura are loc în camera de consiliu: judecătorul verifică dacă la momentul încheierii acordului de mediere (nu al prezentării părților în fața sa) s-au respectat condițiile prevăzute de lege pentru închierea acordului;

– dacă mai trebuie depuse acte sau aduse lămuriri, judecătorul poate invita părțile la o altă dată, ținând însă seama de celeritatea procedurii;

– dacă hotărârea este de admitere a cererii părților, instanța consfințește înțelegerea lor conform acordului de mediere, iar dispozitivul hotărârii va cuprinde conținutul acordului;

– dacă hotărârea este de respingere a cererii părților, acordul rămâne valabil ca înscris sub semnătura privată, dar fără a constitui titlu executoriu;

– hotărârea poate fi atacată, pentru motive procedurale, numai cu recurs la Tribunal.

Este de remarcat că, deși procedura pare (cel puțin) a fi necontencioasă, legea nu trimite la dispozițiile „Procedurii necontencioase judiciare” din Cartea a III-a din Codul de procedură civilă.

 Asemănări între medierea procesuală și cea extraprocesuală

– acordul de mediere rezultat în urma oricărei dintre cele două proceduri poate fi supus verificării de către instanță la cererea părților;

– procedura de prezentare la notar sau la instanță este obligatorie pentru constituirea, modificarea sau stingerea oricărui drept real imobiliar, partaje, cauze succesorale și în toate situaţiile în care legea impune, sub sancţiunea nulităţii, îndeplinirea unor condiţii de fond şi de formă (condiție ad validitatem);

– intotdeauna se vor prezenta la instanță și nu la notar acordurile de mediere încheiate de părţi, în cauzele/conflictele ce au ca obiect exerciţiul drepturilor părinteşti, contribuţia părinţilor la întreţinerea copiilor şi stabilirea domiciliului copiilor (art 64 alin 11 lege);

– procedura este cea specifică emiterii hotărârii de expedient (art 438-440 Cpciv);

– cererea se soluționează în camera de consiliu (cu excepția situației în care acordul de mediere procesuală se depune chiar la termenul de judecată);

– instanța consfințește întelegerea din acord, atât în primul caz (art. 438 alin.1 C.proc.civ), cât și în al doilea (art. 59 alin.2 legea medierii) – cred că nu sunt proprii formulele „ia act” sau „validează”;

– în ambele cazuri hotărârea constituie titlu executoriu;

– partea din dispozitivul hotărârii care preia conținutul acordului de mediere nu poate fi publicat pe portalul instanțelor, iar hotărârea nu va fi publicată de ROLLI (hot.CSM nr 884/2013)

– în cazul în care legea impune îndeplinirea condiţiilor de publicitate, notarul public sau instanţa de judecată va solicita înscrierea contractului autentificat, respectiv a hotărârii judecătoreşti în Cartea Funciară;

– calea de atac este recursul.

Diferențe dintre medierea procesuală și cea extraprocesuală

– prima presupune un dosar aflat pe rolul instanței, cealălaltă este independentă de un litigiu judiciar;

– în primul caz e vorba de „părțile litigiului”, în al doilea de „părțile acordului” (totuși, prin Legea nr. 76/2012, în mod inexplicabil, dispare cuvântul „acordului”, introdus în această sintagmă prin Legea 115/2012);

– în primul caz pentru înregistrarea cererii de chemare în judecată se achită taxa de timbru obișnuită și la cererea părților aceasta se poate restitui (nu și pentru transferul dreptului de proprietate şi/sau constituirea altui drept real asupra unui bun imobil, și o cauză succesorală pentru care nu s-a eliberat certificatul de moştenitor), în al doilea caz se achită o taxă fixă (cu excepțiile arătate pentru transfer dr.reale imobiliare și partaj), unde nu se restituie;

– prima se finalizează cu o hotărâre prin care se pune capăt total sau parțial cauzei litigioase, a doua este doar o procedură de verificare;

– în primul caz procedura de informare este obligatorie și pentru anumite cauze nedepunerea dovezii că a fost urmată procedura de informare se sancționează cu inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată, în al doilea caz nu se pune această problemă;

– în primul caz judecata se poate suspenda, în al doilea caz nu se pune acestă problemă;

– în primul caz acordul de mediere se depune la instanța (judecătorie, tribunal, curte de apel, instanță supremă) care a fost învestită cu soluționarea cauzei, în al doilea caz competenţa aparține întotdeauna Judecătoriei și, teritorial, este alternativă: fie cea în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, sediul oricare dintre părţi, fie cea în a cărei circumscripţie se află locul unde a fost încheiat acordul de mediere;

-în primul caz mediatorul este obligat să transmită instanţei acordul de mediere şi procesul-verbal de încheiere a medierii în original şi în format electronic, în al doilea caz se va înainta de către părți acordul de mediere în original (eu sugerez și în format electronic).

Anunțuri

51 comentarii »

  1. Această mediere este obligatorie în confictele de muncă?

    Comentariu de Gică Ungureanu — 18/11/2013 @ 10:15 PM | Răspunde

  2. Am o nedumerire cu privire prevederea cuprinsa in alin 4.1 si aplicabilitatea ei in cazul in care nu exista un litigiu pe rol:
    Legea 192/2006,Art 58(4) În cazul în care conflictul mediat vizează transferul dreptului de proprietate privind bunurile imobile, precum şi al altor drepturi reale, partaje şi cauze succesorale, sub sancţiunea nulităţii absolute, acordul de mediere redactat de către mediator va fi prezentat notarului public sau instanţei de judecată, pentru ca acestea, având la bază acordul de mediere, să verifice condiţiile de fond şi de formă prin procedurile prevăzute de lege şi să emită un act autentic sau o hotărâre judecătorească, după caz, cu respectarea procedurilor legale. Acordurile de mediere vor fi verificate cu privire la îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formă, notarul public sau instanţa de judecată, după caz, putându-le aduce modificările şi completările corespunzătoare cu acordul părţilor.
    (4^1) Mediatorul este ţinut de obligaţiile prevăzute la alin. (4) şi în cazul în care prin acordul de mediere se constituie, se modifică sau se stinge orice drept real imobiliar.

    Legiuitorul a instituit o obligatie pentru mediator fara a impune aceeasi obligatie si partilor (sau nu explicit).
    Cum se poate pune in practica aceasta prevedere in situatia in care pe rolul instantelor de judecata nu a fost inregistrat un litigiu la data intocmirii acordului si mediatorul nu potate transmite la dosar acordul in forma scrisa si electronica? Mediatorul este tinut sa sesizeze instanta de judecata sau sa se adreseze unui notar in cazul descris mai sus? Daca da, cum?

    Comentariu de Bojan — 19/11/2013 @ 6:04 AM | Răspunde

    • Mediatorul nu poate sesiza nici instanta, nici notarul. Incercati sa nu faceti avocatura – e ilegal.

      Comentariu de Cristi D — 19/11/2013 @ 12:25 PM | Răspunde

      • Departe de mine gandul de a practica avocatura… ilegal. Intrebarea era cum se achita mediatorul de obligatia de prevazuta de legiuitor pentru el la alin 4.1. (Mediatorul este ţinut de obligaţiile…..) in cazul in care nu exista un litigiu pe rolul instantelor de judecata.

        Comentariu de bojan — 19/11/2013 @ 12:38 PM | Răspunde

  3. Felicitari pentru articol. Ati pus punctul pe i (art.11 din OUG 80/2011). Prietenii stiu de ce (cel putin cei din partajul succesoral). In schimb, experienta (aia care e) m-a facut sa am mari indoieli in privinta hotararilor de expedient. Cum facem sa-i descurajam pe cei care prin tranzactii neverificate isi impart bunurile altora, fara ca acestia sa aiba habar?

    Comentariu de un nene — 20/11/2013 @ 12:35 AM | Răspunde

    • Tranzactiile, fie si validate de instante, nu sunt opozabile tertilor.

      Comentariu de Cristi D — 20/11/2013 @ 10:55 AM | Răspunde

      • Cand este vorba despre terenuri lucrurile se complica daca acordul nu este verificat si nu sunt administrate probe (inscrisuri). In cel mai fericit caz se ajunge aici (http://legeaz.net/spete-civil/actiune-in-anulare-tranzactie-lipsa-456-2011).
        Am o speta in care doi frati isi impart terenul de 10.000 mp din titlul autorului lor, in doua loturi de cate 7.500 mp, isi intabuleaza drepturile de proprietate, urmeaza dezmembrarea in loturi de 500 mp, vanzari catre terti prin act autentic si ca sa fie treaba-treaba, se mai construiesc si case. Fratii au disparut in tarile calde, iar cumparatorii de buna credinta urmeaza sa suporte consecintele – procese de cativa ani cu rezultat previzibil. (In acea tarla emiterea titlurilor de proprietate sau punerea in posesie nu s-a facut pentru toate persoanele/terenurile in acelasi timp).
        Inteleg totusi ca cererea introdusa potrivit art.59 indice 2 din legea 192/2006 trebuie sa indeplineasca conditiile art.194 NCPC, deci este obligatorie anexarea extrasului de Carte funciara/Certificat de sarcini, Certificat de atestare fiscala …. apoi, fiind vorba despre un partaj conventional ar trebui verificate si mentiunile de la art.980 NCPC (persoane, titluri, bunuri, valoare,…), chiar daca instanta doar ia act de intelegerea lor ….. si daca e si o iesire din indiviziune care presupune o impartire fizica a terenului, nu vad cum s-ar face individualizarea fara expertiza …. e bine ca s-au inteles si ca au la dispozitie aceasta cale procesuala expresa, dar in ceea ce priveste imobilele nu este suficient doar Acordul de mediere, ci pentru a se ajunge la pronuntarea hotararii cred ca trebuie efectuate aceleasi verificari care ar fi fost facute in procedura speciala a partajului ….

        Comentariu de un nene — 21/11/2013 @ 3:19 PM | Răspunde

        • intabulare, dezmembrare etc – tare mi-e ca asta e avocatura, nu mediere…

          Comentariu de Cristi D — 22/11/2013 @ 7:10 PM | Răspunde

          • Terenurile au un regim juridic special, iar nasterea actelor in forma autentica e un pic mai dureroasa, dar asa e pentru toti. Raspunderea o poarta notarul sau judecatorul. Nu e putin lucru faptul ca partile s-au inteles, dar medierea e numai o bucatica din procesul asta care se va finaliza cu inscriere in Cartea funciara. Oricum, va trebui verificat daca sunt drepturi de care partile pot sa dispuna si daca au dispus in limitele drepturilor. Nu foloseste nimanui ca medierea sa devina o supapa pentru escrocii din imobiliare.

            Comentariu de un nene — 23/11/2013 @ 11:07 AM | Răspunde

    • Nu inteleg entuziasmul Dvs.fata de aceasta procedura. Astfel, un Acord de mediere care a cuprins urmatoarele: Acordul partilor de a divorta, acordul cu privire la numele sotilor dupa desfacerea casatoriei, acordul privind exercitarea autoritatii parintesti, acordul privind domiciliul minorilor, acordul privind cuantumul si modul de plata al pensiei de intretinere, instanta de judecata a solicitat plata taxei de timbru in cuantum de 220 lei, neexistand proces pe rol. Prin urmare, in cauza de fata s-a taxat divortul prin acord cu 200 lei, consfintirea acordului de mediere cu 20 lei, la care s-a adaugat onorariul mediatorului – 2 sedinte a cate 500 lei (prima fiind de fapt informarea partilor). Prin urmare, recurgerea la mediator este total neeconomica, instanta percepand taxa de timbru exact ca in cazul unui proces de divort prin acord fara mediere, partile fiind obligate sa mai plateasca si taxa de timbru pentru acordul de mediere si onorariul mediatorului.

      Comentariu de Ghita — 12/11/2014 @ 12:55 PM | Răspunde

      • Taxa de timbru pentru introducerea actiunii se restituie la cerere atunci cand exista acord de mediere.
        In rest, onorariul pentru mediator este negociat cu partile la inceputul procedurii si reprezinta costul unui serviciu prestat de cineva care exercita o profesie liberala.

        Comentariu de Cristi D — 12/11/2014 @ 12:59 PM | Răspunde

  4. Multumim pentru articol. Ati punctat exact problemele din instante.

    Comentariu de Petronela Stogrin — 21/11/2013 @ 7:26 AM | Răspunde

  5. Felicitari, dl.Danilet.Foarte util pentru noi mediatorii si cred ca si pentru judecatori.

    Comentariu de CHIRITA CALIN CATALIN — 23/11/2013 @ 11:55 AM | Răspunde

  6. De ce nu tipariti toate articolele dumneavoastra referitoare la mediere?

    Comentariu de CHIRITA CALIN CATALIN — 23/11/2013 @ 11:57 AM | Răspunde

    • Ca sa se spuna ca de aia sustin eu medierea din 2006, ca sa imi vand nu stiu ce curs? Nu: ghidul anterior l-am facut gratuit. Probabil am sa fac unul nou si ma decid unde si cum il public.

      Comentariu de Cristi D — 24/11/2013 @ 4:14 AM | Răspunde

      • Fiecare poate tipari ceva.Intreb: daca scriu o carte sau articole despre Hitler inseamna ca il plac?
        In momentul in care tipariti articolele despre mediere obligati pe cineva sa cumpere cartea?Binenteles ca nu.Le cumpara cine are interesul sa afle cat mai multe lucruri juridice despre mediere.
        Cred ca sunteti prea circumspect.

        Comentariu de CALIN — 24/11/2013 @ 11:53 AM | Răspunde

  7. Buna ziua.
    Chiar astazi am avut o situatie care m-a adus pe aceasta pagina.
    Speta : el si ea ajung in fata unui mediator si semneaza un acord de mediere fara sa existe dosar pe rolul instantelor (divort/APC/etc.)
    Se semneaza acordul si se depune cererea la Instanta (J3).
    Instanta acorda un termen pentru „verificari procedura prealabila conform NCPC”. La acel termen ea nu se prezinta si se amana din nou cand partile sunt chemate in ziua de la ora la instanta.
    Ea comunica instantei ca a semnat acordul de mediere avand consimtamantul viciat (presiuni ale lui, amenintari, sechestrare noptile in casa, in fine…).
    El afla ca ea nu mai recunoaste acordul de mediere si atunci depune la instanta investita cu acordul o cerere in care mentioneaza ca in baza art. 232 alin. 2 pct. 8 CPC ) isi modifica cererea si solicita divort din culpa exclusiva, etc.
    Instanta citeaza partile in cc si se pune in discutie (de unul din cei 2 avocati ai partilor), in ce masura, este posibila si admisibila o astfel de cerere de precizare/modificare in conditiile in care procedura in care partile fusesera citate este usor necontencioasa iar prin formularea unei astfel de cereri „se sare” peste procedura de regularizare in care instanta primeste, verifica, cere sa se complineasca, comunica, etc.
    Instanta comunica cererea modificata, constata ca in baza art. 204 CPC cererea este si amisibilia si formulata in termen si pune in vedere partii care, uite asa a devenit „parat”, ca in termen de 25 de zile sa formuleze si sa depuna la dosar intampinare si reconventionala.
    Intrebare : cine a gresit aici? Avocatul care a considerat ca nu poate opera o modificare a cererii sau judecatorul care a dispus masurile de mai sus?
    Multumesc anticipat

    Comentariu de Goran Bianca — 29/11/2013 @ 1:35 PM | Răspunde

    • Va dati seama ca nu pot sa va raspund: e o cauza aflata pe rol. Dar e de gandit daca partile pot sa joace asa, un fel de bambilici cu instanta, si apoi sa se nasca intrebarea daca nu cumva instanta e cea care a gresit.

      Comentariu de Cristi D — 29/11/2013 @ 1:55 PM | Răspunde

      • Dupa prerea mea, instanta ar fi trebuit sa respinga cererea ca nesustinuta. Intrebarea este: cum il sanctionezi pe cel care, dupa ce a semnat un acord de mediere in care s-a tinut cont exclusiv de binele si integritatea psihica a copilului minor (copilul ramane la domiciliul comun iar parintii isi pastreaza integralitatea drepturilor si obligatiilor parintesti, ramanand in indiviziune pana la implinirea varstei de 18 ani ai copilului, se angajaza reciproc sa se sprijine si sa se suplineasca, sa pastreze nealterate sentimentele copilului fata de celalalt parinte, etc), vine acum in fata instantei si nu isi mai sustine cererea pentru ca il mananca in calcaie sa plece si sa se mute impreuna cu iubitul pentru care a distrus doua familii deja. Evident, alaturi de copil, pentru ca in tara noastra mama porneste din start cu 90% sanse sa ii fie incredintat minorul, pentru ca ea se numeste „mama”. Nu conteaza ca nu tine cont de faptul ca un copil are nevoie de ambii parinti, nu conteaza decat fericirea ei alaturi de amant si copil. Ce sanse are tatal, incornorat, lasat fara nimic, sa ramana alaturi de copilul lui? Nu ar trebui ca „bambiliciul” despre care aminteati sa insemne ceva totusi in defavoarea mamei (si ma refer la mama pentru ca asa este speta mea, putem vorbi despre oricare dintre parinti), mama dovedita ca adulterina? Sa pornim de la ideea ca medierea in materie de divort este obligatorie, iar o data realizata, ea trebuie sa insemne mai mult decat „bambilici”. In fond, pentru astfel de oameni au fost stabilite reguli si s-a inventat legislatia, Oameni pentru care nu conteaza nimic decat propria satisfactie si aroganta. Cu respect,

        Comentariu de Nicolae — 29/01/2014 @ 1:34 AM | Răspunde

        • Oricum, din asa parinti, nu are cum sa iasa un copil ca lumea. Din pacate, multi adulti se joaca cu viitorul copiilor lor pentru propriile mendre…

          Comentariu de Cristi D — 29/01/2014 @ 2:17 AM | Răspunde

          • Ma scuzati, dar nu ati raspuns la intrebare. O sa reiau. Avem o familie. Ea se indragosteste de altcineva. Sotul este pus in fata unei decizii a sotiei de a dori sa divorteze, motivata prin faptul ca ar fi nefericita si pt ca isi doreste sa fie, dar nu mai poate cu el. Avem un minor, copil absolut reusit, educat, cu rezultate la scoala (cls I-a). Sotul cerceteaza si aduna probe legat de infidelitatea ei. Descopera ca si amantul este in procedura de divort, obtine si poze autorizate cu ei in momente de tandrete. Sotia lui doreste copilul spre ingrijire, nenegociabil. Sotul doreste pastrarea nealterata a mediului in care copilul s-a dezvoltat (am dat exemple din acordul de mediere anterior). In fata probelor obtinute de sot despre legatura dintre sotie si amant, sotia face un pas in spate si accepta un acord de mediere, conceput exclusiv in interesul copilului. Acordul este depus la instanta, iar pana la termenul stabilit, sotia lucreaza intens asupra psihicului copilului, sotul simtindu-l ca-i scapa putin printre degete. Este de asteptat ca sotia sa nu fie de acord cu investirea/validarea*/consfiintirea acordului de mediere, pornind de la ideea ca ar putea sa-si puna copilul (de 7 ani) sa o aleaga pe ea pe procedura contencioasa. Neimportant ca pt un copil ar fi o trauma sa aleaga intre parinti. Cel putin in prezent, sentimentele copilului se pastreaza inca nealterate fata de ambii parinti. Si inca are mari sanse sa ajunga un OM adevarat, care sa stie sa pretuiasca ceea ce este fundamental in viata.
            Intrebarea era: ce sanse are tatal, familist, fidel, dedicat copilului, sa obtina pe procedura contencioasa ingrijirea copilului? Cum o sanctionam pe mama care joaca fara scrupule „bambilici” cu toata lumea, inclusiv cu instanta? Conteaza sau ar trebui sa conteze faptul ca mama nu isi mai sustine cererea de investire a acordului de mediere? Ar trebui sa tina cont instanta de drept comun de atitudinea ei? Multumesc!

            Comentariu de Nicolae — 29/01/2014 @ 8:29 AM | Răspunde

            • Sper ca intrebarea dvs nu e pt mine. Eu nu dau sfaturi juridice si nici nu fac prognoze. Din punctul meu de vedere, i-as trimite pe toti la terapie maritala. Caci toti se joaca c u acel copil, razboindu-se intre ei.

              Comentariu de Cristi D — 29/01/2014 @ 12:22 PM | Răspunde

  8. cum trebuie sa arate aceasta cerere de consfiintire a acordului de mediere? Desi nu este obligatia expresa a mediatorului, totusi acesta trebuie sa aiba cateva notiuni (macar generale) de fond si forma legate de cerere, pana la urma este continuarea unui proces de mediere.
    multumesc

    Comentariu de emeamediators — 21/01/2014 @ 10:31 AM | Răspunde

    • In temeiul art…in Legea 192/2006 va inaintam acordul de mediere nr…incheiat de ….pentru consfintirea intelegerii cuprinse in el. Taxam cu 20 lei conform art…din…

      Comentariu de Cristi D — 22/01/2014 @ 12:27 AM | Răspunde

  9. astazi judecatoria lugoj a respins un acord de mediere cu obiect divort si cererile accesorii (dupa cateva acorduri acceptate si solutionate) pe motiv ca au ajuns la concluzia ca partile nu pot dispune asupra casatoriei lor. Pe scurt , partile pot hotara asupra exercitarea autoritatii, domiciliu, pensie ,etc. dar divortul nu se poate media.
    ce parere aveti?

    Comentariu de adriana — 17/03/2014 @ 5:25 PM | Răspunde

    • Si dvs ce credeti? Pot veni doua parti la dvs sa spuna: `Noi vrem sa divortam la dvs!` ?

      Comentariu de Cristi D — 17/03/2014 @ 7:05 PM | Răspunde

  10. […] (când se întrunesc voințele părților) și data prezentării la organul judiciar în vederea consfințirii potrivit art. 59 alin. 2 din Legea nr. 192/2006, una dintre părți să se răzgândească și să […]

    Pingback de Acord de mediere încheiat. Răzgândirea părților | CRISTI DANILEŢ - judecător — 17/03/2014 @ 9:29 PM | Răspunde

  11. Pot veni partile sa spuna ca nu m-ai doresc continuarea casatoriei si un urma procedurii de mediere au ajuns la un acord cu privire la continuarea casatoriei , pensia de intretinere , stabilire domiciliu ,etc. partile in cauza nu s-au razgandit , chiar au fost surprinse ca dorind sa rezolve o problema delicata intr-un cadru cat mai discret , nu se poate, instanta insistand sa introduca cerere de divort.

    Comentariu de adriana — 18/03/2014 @ 5:25 PM | Răspunde

  12. […] (când se întrunesc voințele părților) și data prezentării la organul judiciar în vederea consfințirii potrivit art. 59 alin. 2 din Legea nr. 192/2006, una dintre părți să se răzgândească și să […]

    Pingback de Acord de mediere încheiat. Răzgândirea părților | Radu Aurelian - Birou de mediator Ploiesti Prahova — 11/04/2014 @ 10:31 AM | Răspunde

  13. Din pacate toti notarii cu care am discutat refuza sa autentifice un acord de mediere privind un teren si ne indruma sa mergem in instanta. Conform explicatiilor lor acest acord este NUMAI de competenta instantei, notarul neavand ce act autentic sa ne emita in afara de contract de vanzare-cumparare (ceea ce ar fi putut face fara acord).

    Comentariu de Ioana — 18/04/2014 @ 9:34 PM | Răspunde

    • Nu vad o problema sa mergeti la instanta, decat daca nu e o smecherie la mijloc pe care notarii nu vor sa si-o asume.

      Comentariu de Cristi D — 18/04/2014 @ 9:55 PM | Răspunde

      • Am inaintat instantei in iulie 2014 o cerere de consfintire pentru respectivul teren si am finalizat procesul in iulie 2015 cu o respingere ca inadmisibila, pe motiv ca toti petentii sunt de acord si ca atare e de competenta notariala, nu litigioasa.
        Terenul in cauza fusese cumparat pe baza de chitanta de mana si instanta a apreciat ca acesta este un antecontract si trebuie sa se supuna Legii 247/2005, Titlul X, art.5, alin.2.
        In acest caz are sens sa inaintam apel pentru consfintirea acordului?

        Comentariu de Ioana — 27/07/2015 @ 6:27 PM | Răspunde

        • Eu nu dau sfaturi juridice. Dar poate ca ati invatat si dvs ca exista mediere acolo unde am conflict. Iar in ce spuneti dvs pare doar o cale de a ocoli aplicarea legii.

          Comentariu de Cristi D — 28/07/2015 @ 8:10 AM | Răspunde

  14. poate fi depusa direct la instanta o tranzactie incheiata de avocat, privind un partaj succesoral?

    Comentariu de elena — 25/04/2014 @ 10:00 AM | Răspunde

    • Pot face obiectul unei tranzactii orice drepturi de care partile pot dispune.

      Comentariu de Cristi D — 25/04/2014 @ 10:39 AM | Răspunde

  15. […] la mediere f?r? a exista un proces intentat pot ob?ine titlu executoriu de la instan?? prin consfin?irea acordului la Judec?torie, procedura de mediere dureaz? mult mai pu?in ca un proces judiciar, […]

    Pingback de Medierea merge mai departe | MEDIEREINFO — 12/05/2014 @ 10:25 AM | Răspunde

  16. […] la mediere fără a exista un proces intentat pot obține titlu executoriu de la instanță prin consfințirea acordului la Judecătorie, procedura de mediere durează mult mai puțin ca un proces judiciar, […]

    Pingback de Cristi Danilet: Medierea merge mai departe! - EuroJust.ro — 12/05/2014 @ 5:24 PM | Răspunde

  17. […] la mediere fără a exista un proces intentat pot obține titlu executoriu de la instanță prin consfințirea acordului la Judecătorie, procedura de mediere durează mult mai puțin ca un proces judiciar, […]

    Pingback de Medierea merge mai departe | Mediere Online Romania - medierea, primul pas pentru rezolvarea conflictelor — 12/05/2014 @ 9:23 PM | Răspunde

  18. […] la mediere fără a exista un proces intentat pot obține titlu executoriu de la instanță prin consfințirea acordului la Judecătorie, procedura de mediere durează mult mai puțin ca un proces judiciar, […]

    Pingback de Medierea merge mai departe | Radu Aurelian - Birou de mediator Ploiesti Prahova — 12/05/2014 @ 9:52 PM | Răspunde

  19. […] la mediere fără a exista un proces intentat pot obține titlu executoriu de la instanță prin consfințirea acordului la Judecătorie, procedura de mediere durează mult mai puțin ca un proces judiciar, […]

    Pingback de Medierea merge mai departe | Angheli Catalin - Birou de mediator Prahova Ploiesti — 12/05/2014 @ 9:52 PM | Răspunde

  20. Buna ziua! Intampin si eu probleme legate de timbrarea cererii de consfintire a acordului de mediere cu privire la divort. Unele instate pun in vedere partilor sa achite o taxa judiciara de timbru in cuantum de 20 lei, iar altele pun in vedere partilor sa achite o taxa judiciara de timbru in cuantum de 200 lei. Parerea mea e ca instantele ar trebui sa faca aplicarea disp. art. 11 alin. 1 lit. „a” din Legea nr. 80/2013 in aceste cazuri. Dvs. ce parere aveti?

    Comentariu de Cornelia — 27/06/2014 @ 2:26 PM | Răspunde

    • se taxeaza cerere de divort plus cerere de consfintire acord de mediere.

      Comentariu de Cristi D — 30/06/2014 @ 12:33 AM | Răspunde

  21. Pai ar trebui ca sa se faca cat mai repede modificarile necesare findca instantele gestioneaza astfel de cereri fiecare dupa cum crede…. ba stabilesc alte taxe de timbru, ba solicita precizari de actiune partii care apare ca reclamant sau refuza sa stabileasca incuviintarea in camera de consiliu…

    Comentariu de Viorel Danciu — 21/08/2014 @ 1:19 PM | Răspunde

  22. Cum arata o hotarare judecatoreasca redactata, care consfinteste un partaj prin mediere? Se specifica clar cine intra in posesia bunului partajat, sau se face doar referire la acordul de mediere incheiat intre parti? Multumesc.

    Comentariu de Catalin — 03/11/2014 @ 9:41 PM | Răspunde

  23. Nu inteleg entuziasmul Dvs.fata de aceasta procedura. Astfel, un Acord de mediere care a cuprins urmatoarele: Acordul partilor de a divorta, acordul cu privire la numele sotilor dupa desfacerea casatoriei, acordul privind exercitarea autoritatii parintesti, acordul privind domiciliul minorilor, acordul privind cuantumul si modul de plata al pensiei de intretinere, instanta de judecata a solicitat plata taxei de timbru in cuantum de 220 lei, neexistand proces pe rol. Prin urmare, in cauza de fata s-a taxat divortul prin acord cu 200 lei, consfintirea acordului de mediere cu 20 lei, la care s-a adaugat onorariul mediatorului – 2 sedinte a cate 500 lei (prima fiind de fapt informarea partilor). Prin urmare, recurgerea la mediator este total neeconomica, instanta percepand taxa de timbru exact ca in cazul unui proces de divort prin acord fara mediere, partile fiind obligate sa mai plateasca si taxa de timbru pentru acordul de mediere, precum si onorariul mediatorului care, de regula, nu este in stare sa redacteze nimic, tot avocatii fiind cei care trebuie sa dea o forma corect juridica acordului

    Comentariu de Ghita Roxana — 12/11/2014 @ 1:00 PM | Răspunde

    • Ei, ca sa intelegeti entuziasmul meu, trebuie sa fiti deschisa la minte, sa cititi legea medierii, inca cateva manuale, apoi Codul deontologic al avocatului si in final sa cunoasteti interesele reale ale partilor si birocratia din instante. Dupa care sunt convins ca imi veti da dreptate.

      Comentariu de Cristi D — 02/01/2015 @ 2:33 AM | Răspunde

  24. Dopmnule CRISTI D. va multumesc pentru explicatiile date in ceea ce priveste medierea insa eu consider ca dumneavoastra sunteti mai mult decat un simpu mediator..Si eu sunt mediator(inca nu m-am hotarat sa profesez) insa consider ca medierea procesuala este mai sigura. Prin mediere procesuala nu risti sa iti respinga acordul de mediere. . mai ales la succesiuni, partaje succesorale unde nu exista certificat de mostenitor. Domnule Cristi, o sa-mi platesc contributia anuala si o sa trec la mediere insa imi este putin(nu spun cuvantul) de avocatii din judecatorie care o sa-mi zambeasca ironic cand o sa apar cu ecusonul in piept ca mediator. Nu stiu daca clientii pentru a face medierea, ii gasec la judecatorie sau trebuie sa stau numai la cabinet. Care este procedura, cum faceti dumneavoastra domnilor mediatori? Astept raspuns aici!!

    Comentariu de DANA DANIELA — 19/04/2016 @ 5:34 PM | Răspunde

  25. Domnule JUDECATOR, va rog sa ma scuzati, intai am scris comentariul anterior si dupa aceea am citit articolul de la „cap la coada”. Va multumesc pentru tot ceea ce faceti pentru noi in ceea ce priveste medierea.

    Comentariu de DANA DANIELA — 19/04/2016 @ 5:42 PM | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: